Arestul la domiciliu, noutate a viitoarei proceduri penale
• noile norme aduc institutii cum ar fi „judecatorul de libertati“ si „arestul la domiciliu“ • sinceritatea infractorului �i poate aduce o pedeapsa mai bl�nda • va fi o singura cale de atac, apelul • �n urmatoarele trei luni, cu sprijinul unei echipe de experti germani, urmeaza a se elabora noul Cod de procedura penala. Guvernul a aprobat miercuri, 25 iulie 2007, o hotar�re care prevede tezele prealabile pe baza carora se va elabora noul Cod. Ca noutate absoluta este instituirea „arestului la domiciliu“, precum si institutia „judecatorului de libertati“, care �nseamna, de fapt, un judecator desemnat sa se ocupe de masurile privative de orice fel pentru inculpati. Acest magistrat dispune asupra tuturor masurilor privative din cursul urmaririi penale si se are �n vedere arestarea preventiva, tot acesta poate dispune eliberarea sub control judiciar sau eliberarea pe cautiune si, de asemenea, poate dispune, pentru infractiuni de o gravitate redusa, arestul la domiciliu al �nvinuitului sau inculpatului. Tot acest judecator, desemnat de instanta, poate aproba interceptarile telefonice sau perchezitiile domiciliare din cursul urmaririi penale. Prevederile recent votate stabilesc faptul ca procesele trebuie sa aiba termene mai scurte si sa se desfasoare mai rapid. Este reglementata si institutia „acordului de recunoastere a vinovatiei“. Conform acesteia, care se aplica numai �n cazul infractiunilor de gravitate redusa, �n cazul �n care inculpatul este de acord sa recunoasca comiterea infractiunii de care este acuzat si face acest lucru �n fata instantei de judecata, are posibilitatea obtinerii unei pedepse mai bl�nde. Reducerea pedepsei se poate face numai �n cazul �n care asumarea vinovatiei se face �n prezenta aparatorului, ales sau nu din oficiu, �n fata procurorului. Totusi, judecatorului �i revine sarcina de a verifica daca exista probe care sa confirme confesiunea inculpatului. „Acordul de recunoastere a vinovatiei“, asa cum se va numi acest procedeu, nu se aplica �n nici un caz la infractiunile de coruptie sau cele �mpotriva vietii. Viitorul Cod de procedura penala stabileste ca majoritatea infractiunilor sa se judece �n prima instanta la tribunal, care are o competenta generala, �n timp ce judecatorilor le este atribuita o competenta limitata la cazurile de o gravitate mai redusa. Curtile de apel trebuie sa judece toate apelurile, iar recursul va deveni cale extraordinara de atac si va putea fi declarat numai pe motive de �ncalcare a procedurilor. „Prevederile prealabile ale viitorului Cod de procedura penala s�nt binevenite, iar �n final se va ajunge la diminuarea timpului �n care se va efectua urmarirea penala, dar si cel �n care are loc judecata. Ne aliniem �n acest fel normelor europene“, a declarat Virgil Cornea, prim- procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt. Numai �n apel se vor mai putea administra noi probe si se va putea dispune rejudecarea cauzei. Viitorul Cod de procedura penala ar trebui finalizat �n octombrie.
|