Octogenarele, mai longevive dec�t batr�nii de aceeasi v�rsta

• anul trecut, au fost cu 1.792 de nemteni mai putini decďż˝t ďż˝n 2005 • situatia se datoreaza sporului natural, conjugat cu sporul migratoriu • la ďż˝nceputul acestui an, ďż˝n Neamt erau mai multe femei decďż˝t barbati •

Populatia judetului Neamt, la data de 1 ianuarie 2007, a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 barbati (49,3%) si 288.138 femei (50,7%). Valorile negative ale sporului natural (diferenta algebrica dintre numarul nascutilor vii si al decedatilor, �nregistrata �n 2006), conjugate cu cele ale sporului migratoriu (diferenta dintre numarul persoanelor sosite si numarul persoanelor plecate din acelasi teritoriu, �n aceeasi perioada), au facut ca populatia judetului Neamt sa se diminueze anul trecut, comparativ cu 2005, cu 1.792 persoane. �n anul 2006, �n mediul rural, sporul natural a fost pozitiv �n doar 22 de localitati, cu valori mai mari �n Tamaseni (69 de persoane), Pipirig (39 de persoane), Oniceni (37 de persoane), P�ngarati (16 persoane), aceste localitati fiind caracterizate �nca de o natalitate ridicata. �n mediul urban, �n patru localitati din cinci se �nregistreaza spor natural pozitiv - municipiul Piatra Neamt (217 persoane), municipiul Roman (52 de persoane), orasul T�rgu Neamt (24 de persoane) si orasul Bicaz (11 persoane).
Valori negative ale sporului natural au fost �nregistrate �n 55 de localitati, mai accentuate �n comunele B�rgaoani (-49 de persoane), Moldoveni (-45 de persoane), Costisa (-41 de persoane), Zanesti (-35 de persoane) si Hangu (-34 de persoane). Schimbarile care au avut loc �n dinamica populatiei s�nt rezultatul direct al tendintelor �nregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalitatii, mortalitatii si migratiei). V�rsta reprezinta una dintre caracteristicile demografice fundamentale care impune fiecarei persoane un anumit rol �n activitatea sociala. Structura pe v�rste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de �mbatr�nire demografica, determinat de reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani). �n paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei v�rstnice, de peste 65 de ani. Structura pe v�rste a populatiei confirma faptul ca procesul de �mbatr�nire demografica este mai accentuat �n mediul rural, unde ponderea populatiei v�rstnice este mai mare dec�t cea din mediul urban de 2,5 ori.
Implicatiile sociale si economice ale cresterii rapide, mai ales a segmentului populatiei „foarte batrďż˝ni“, de peste 80 de ani, sďż˝nt foarte importante. Daca grupele mai tinere (60-74 de ani) ale populatiei vďż˝rstnice pot fi ďż˝nca active din punct de vedere economic, ele fiind capabile sa se ďż˝ntretina singure, cei foarte batrďż˝ni, de 75 de ani si peste, mai ales femeile, sďż˝nt tot mai dependenti de ceilalti, necesitďż˝nd suport material si medical special.
Daca la 1 iulie 2005, la 100 de persoane �n v�rsta de munca (15-64 de ani) reveneau 46,9 persoane tinere (0-14 ani) si v�rstnice, la 1 iulie 2006 raportul a scazut la 46,3, datorita, �n principal, reducerii populatiei tinere. Si �n 2006, �n structura populatiei pe sexe, s-a mentinut o usoara superioritate a populatiei feminine, aspect care nu este specific tuturor grupelor de v�rsta. Ponderea celor doua sexe se egalizeaza �n grupa de v�rsta 40-44 de ani, dupa care greutatea specifica a populatiei de sex feminin devine preponderenta, ajung�nd sa se dubleze �n comparatie cu cea masculina, dupa v�rsta de 80 de ani. Structura populatiei pe sexe este de asemenea reliefata si de raportul de masculinitate (numarul persoanelor de sex masculin corespunzator unui efectiv de 100 de persoane de sex feminin) care la 1 iulie 2006 a fost de 97 de barbati la 100 de femei.