Dor de Rom�nia, cu un profesor german

• desi plecat ďż˝n Germania din 1973, Martin Zakel, fost profesor si director adjunct al Liceului Bicaz, a ramas cu sufletul ďż˝n tara de origine • „se observa la tinerii din tarile estice o dorinta de a ďż˝nvinge, de a depasi momentele grele ale perioadei actuale“, sustine acesta, referindu-se la ambitia tinerilor emigranti din aceasta parte a continentului, inclusiv din Romďż˝nia •

„ďż˝n Romďż˝nia ma simt cu adevarat acasa“. Asa avea sa porneasca dialogul purtat cu Martin Zakel, pďż˝na ďż˝n 2002 studendirektor (profesor de liceu n.r.) la Apian Gymnasium din localitatea bavareza Ingolstadt. ďż˝ntďż˝lnirea dintre redactorul Monitorul si profesorul Zakel a avut loc la Bicaz, cu ocazia revenirii oaspetelui german ďż˝n orasul la al carui liceu, ďż˝n urma cu peste 3 decenii, a functionat ca profesor de biologie-chimie si director adjunct. „Desi sas de origine, nascut ďż˝n Sarosul de pe Tďż˝rnave, viata mi-a oferit prilejul ca ďż˝n tinerete sa-mi exercit calitatile de profesor si chiar de director adjunct la Liceul Bicaz. De altminteri, plecarea mea definitiva ďż˝n Germania s-a petrecut din perioada aceea, mai precis din 1973, cďż˝nd ma aflam ďż˝n Bicaz. Este o poveste ďż˝ntreaga pe aceasta tema“, ne-a spus profesorul Zakel, un om spornic la vorba si cu o experienta bogata ďż˝n ale vietii. Din spusele sale, am aflat ca prezenta sa la Bicaz ca profesor s-a petrecut la sfatul prietenului sau, inginerul Nae Ionescu, sef la Gaz Metan, pietrean de origine, ce locuia ďż˝n Bucuresti si care era mďż˝na dreapta a lui Chivu Stoica. „El mi-a spus, te transferam la Piatra Neamt si cu ajutorul unor demnitari locali, pe care-i cunosc, o sa reusesti sa pleci ďż˝n Germania mai usor. Asa s-a si ďż˝ntďż˝mplat. ďż˝n 1969 m-am urcat ďż˝n masina lui Nae si am venit la Piatra Neamt. Dupa o ďż˝ntďż˝lnire la Colibele Haiducilor cu domnul Musat, un demnitar local, am primit casa si un post de profesor la Liceul Bicaz, iar sotia un post de contabil. Totul ďż˝n schimbul unei cote suplimentare de gaze naturale pentru municipiul Piatra Neamt, din partea lui Nae Ionescu. Asta a fost intrarea. Mai apoi, aveam sa cunosc aici alti oameni cu functii ďż˝nalte, care mi-au sprijinit plecarea ďż˝n Germania, plecare stiuta doar de mine si Nae Ionescu. Un exemplu ar fi Bobu, seful de atunci al Securitatii, frate cu ministrul Emil Bobu, pe care l-am cunoscut, nu pentru ca as fi vrut, ci pentru ca atunci cďż˝nd am predat germana la Casa Pionierilor din Piatra Neamt, seful Securitatii avea un copil ce urma aceste cursuri. Prin intermediul copilului, au pornit relatiile noastre. Si totusi, din familie nu eu am fost cel care a parasit primul Romďż˝nia. A fost sotia si-abia la un an am obtinut si eu viza de plecare. Pentru asta, am fost nevoit sa fac mai multe drumuri la Bucuresti, dar vazďż˝nd ca lucrurile pareau imposibile, mi-am luat copilasii de mďż˝na si m-am dus la domnul Bobu, pentru a-i cere sprijinul. Ce-i drept, am facut-o putin si pe «Machiavelli» spunďż˝ndu-i ca eu n-as fi ramas ďż˝n Germania pentru ca sďż˝nt membru de partid, dar daca nevasta a facut-o, trebuie sa-mi ďż˝ntregesc familia. Si omul m-a ďż˝nteles. Mi-a spus sa nu mai bat la usile Bucurestilor, ci sa stau acasa linistit si sa astept. Dupa doua saptamďż˝ni, am avut pasaportul“, a povestit profesorul Martin Zakel.

Probleme cu limba, �n Germania

Integrarea ďż˝n Germania s-a petrecut, dupa spusele sale, fara greutati. Locuinta avea deja, deoarece sotia sa facuse rost - ca emigrant sas statul german i-a oferit o taxa de bun venit de 200 marci - iar ďż˝n cďż˝teva saptamďż˝ni a primit un post de profesor, conform pregatirii, mai ďż˝ntďż˝i la un liceu particular, si apoi la liceul de stat Apian Gymnasium de unde, ďż˝n 2002, a iesit la pensie. „La ďż˝nceput mi-a fost un pic de frica. Elevii din Germania erau altfel decďż˝t cei din Romďż˝nia, dupa cum si sistemul de ďż˝nvatamďż˝nt. Am fost nevoit sa ďż˝nvat si sa ma adaptez. ďż˝ntďż˝mpinam si greutati lingvistice, deoarece limba saseasca era diferita de germana. Dupa sutele de ani de vietuire printre romďż˝ni, sasii au ďż˝mprumutat multe cuvinte din zona, slavone, romďż˝nesti, unguresti, asa ca a fost o problema destul de serioasa. Numai ca m-am adaptat si, mai cu o gluma, mai cu o poveste din Romďż˝nia, m-am descurcat. Cďż˝t priveste sistemul de predare si consolidare a cunostintelor, ďż˝n Germania, 40% din tematica lectiilor se refera la ceea ce ai ďż˝nvatat, avďż˝nd caracter recapitulativ, iar 60% sďż˝nt ďż˝ntrebari de transfer, adica de aplicare prin gďż˝ndire a cunostintelor vechi la cele noi, ce apar ďż˝n discutie prin intuitie. Este si acum un sistem cu totul diferit de cel din Romďż˝nia acelor vremuri. Ma rog, acum nu mai stiu cum este cu ďż˝nvatamďż˝ntul romďż˝nesc. S-o mai fi schimbat lucrurile“. Profesorul Zakel, cu admiratie pentru ďż˝nvatamďż˝ntul romďż˝nesc, considera ca acesta este mult mai benefic pentru elev, fata de cel german, care este favorabil profesorului. Nu ďż˝nsa ďż˝n ce priveste norma, care aici este de 18 ore/saptamďż˝na, pe cďż˝nd acolo de 23 de ore, iar la obiectele sport, desen, muzica, 27 de ore. La fel si cu clasele care au 35 de elevi, fata de 25 ďż˝n Romďż˝nia. „Este adevarat ca esti platit mai bine. Eu, ca profesor, ďż˝nainte de a fi pensionat, aveam salariul de aproape 9.000 de marci. Un salariu bun, cu care am trait foarte bine. Numai ca, sistemul de impozitare este unul diferit. ďż˝ntr-un fel esti platit cďż˝nd ai familie si altfel cďż˝nd esti burlac sau vaduv, cum sďż˝nt eu acum. Odata cu trecerea la euro, lefurile s-au diminuat, aproape ďż˝njumatatit, fapt ce nu s-a petrecut si cu preturile. Cďż˝t priveste acest subiect mult disputat ďż˝n Occident, legile din Germania nu ne-au permis noua, cetatenilor, sa facem referendum privind trecerea la euro. Guvernantii au decis si noi ne-am conformat. Dar chiar si asa, nivelul de viata este superior celui actual din Romďż˝nia. Aici preturile sďż˝nt ca-n Vest, iar lefurile, sub orice critica. Ma ďż˝ntreb, cum se descurca romďż˝nii? Este jalnic ce se ďż˝ntďż˝mpla!", a afirmat profesorul Zakel.

„Balada“ lui Porumbescu, ascultata la Ingolstadt

Fiindca a adus vorba despre integrarea ďż˝n UE, am dorit sa aflu care este parerea lui Martin Zakel despre evolutia Romďż˝niei ďż˝n aceasta structura. „Eu vad un viitor bun pentru Romďż˝nia. Occidentul a trecut prin asta dupa razboi. Acum a depasit faza de apogeu, devenind o societate de consum. Nici copiii occidentali nu mai sďż˝nt niste luptatori. Luptatorii vin astazi din Est. L-am citit pe Cioran. El a prevazut acest lucru ďż˝n scrierile sale. «Viitorul Europei nu este Vestul, este Estul» spune Cioran. Si asa este. Se observa la tinerii din tarile estice o dorinta de a ďż˝nvinge, de a depasi momentele grele ale perioadei actuale. De aici decurge progresul. Apoi, romďż˝nii au o dorinta de cultura care nu se mai observa ďż˝n Vest. Si-atunci, cum sa n-am nostalgia tarii ďż˝n care m-am nascut si format ca om? ďż˝n Germania sďż˝ntem multi sasi si romďż˝ni. Numai ďż˝n Ingolstadt sďż˝nt 3.000 de sasi, la 120.000 de locuitori. Ne ďż˝ntďż˝lnim, vorbim saseste si romďż˝neste, dar cu toate acestea, cďż˝nd ďż˝ntďż˝lnesc un romďż˝n ďż˝n trecere pe-acolo ma bucur nespus. ďż˝ntr-una din zile, am ďż˝ntďż˝lnit pe strazile orasului ďż˝n care locuiesc, cďż˝tiva muzicanti romďż˝ni. I-am ďż˝ntrebat daca stiu sa cďż˝nte Balada lui Ciprian Porumbescu. O stiau, si asa am putut sa-mi beau cafeaua pe muzica lui Porumbescu. M-a uns la suflet. Cu numai 10 euro, m-am simtit pentru cďż˝teva clipe ďż˝n Romďż˝nia“, a spus profesorul Zakel, cuprins de emotie. Asadar, despre poporul romďż˝n numai cuvinte de lauda. Si cum romďż˝nului ďż˝i sta bine sa faca si niscai politica, am ďż˝ncercat si un astfel de subiect. „Politica tot politica este si la noi, si-n Romďż˝nia. Cďż˝nd s-a reunificat Germania, s-au facut greseli mari, mai ales cďż˝nd s-au schimbat banii fostilor RDG-isti. S-a facut, unu la unu. Cei «mici» n-au avut mult de schimbat, pe cďż˝nd pentru cei «mari» a fost nevoie sa fie tipariti bani ďż˝n plus bani ce aveau sa ia calea bancilor elvetiene si sa ďż˝mbogateasca pe unii fara calitati deosebite. Apoi, privatizarea... Au fost distruse intreprinderi care functionau bine si vďż˝ndute pe-o marca, iar dupa aceea, cumparate de smecherii din Vest. Ce mai! Ca si-n Romďż˝nia. Si nu-i de mirare, daca te gďż˝ndesti ca, ďż˝ntotdeauna, revolutiile ďż˝si sacrifica copiii pentru interesul unora. Nici ďż˝n prezent ďż˝n Germania politica nu prea merge. Odata cu ultimele alegeri, cďż˝nd cancelar a venit doamna Merkel, a disparut practic opozitia. Au ramas ďż˝n afara coalitiei de la guvernare numai partidele mici, care n-au putere. Nu stiu, ďż˝nsa, ce se va ďż˝ntďż˝mpla la viitoarele alegeri“, a declarat profesorul german. Si discutiile au continuat. Aveam sa mai abordam subiecte precum poluarea, cu referire directa la „pescarusii“ din plastic de pe lacul Bicaz, problema traiului de pe la noi, dar si de prin Germania, aveam sa aflam ca pensia profesorului Zakel este de 2.600 de euro, mult superioara mediei de 700-1300 euro a altor categorii sociale, si multe altele. Profesorul Martin Zakel vine ďż˝n Romďż˝nia cam o data la doi ani, asa ca vom continua discutiile ďż˝n 2009, cďż˝nd speram sa ne revedem. Pďż˝na atunci, auf wiedersehen, mein herr Zakel!