Scolile de Arte si Meserii, inutile si fara viabilitate?
• unele cadre didactice au opinat ca oferta educationala la nivel de SAM nu este atractiva • pentru aceleasi specializari, elevii prefera liceele • Scolile de Arte si Meserii (SAM) s�nt, dupa cum sustin at�t tinerii, c�t si profesorii, o forma de �nvatam�nt care nu are nici o utilitate. Unul dintre motivele invocate de parinti este ca daca tot fac eforturi sa-si tina odraslele la scoala, macar vor sa stie pentru ce fac acest sacrificiu. Cea mai buna dovada �n acest sens s�nt cele doua scoli nemtene care au �nceput procedura de evaluare externa �n vederea autorizarii unor calificari profesionale de nivel postliceal. Bine�nteles ca nu s�nt singurele care vor sa asigure oferte educationale la acest nivel, dar iata ca practica arata ca elevii doresc sa �nvete c�t mai mult, pentru a avea un acces mai facil pe piata muncii. Agentia Rom�na de Asigurare a Calitatii �n �nvatam�ntul Preuniversitar a vizitat Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“, pentru calificarea de Tehnician control calitatea produselor agroalimentare, si Grupul Scolar „Mihail Sadoveanu“, din Borca, pentru calificarea Tehnician exploatari forestiere. Alte opt unitati scolare nemtene au trecut, deja, prin procedurile de acordare a autorizatiei de functionare provizorii pentru diferite profile si specializari. �ntre acestea, este si Grupul Scolar Agricol „Ion Ionescu de la Brad“ din Horia, care a obtinut, de cur�nd, autorizarea pentru meseria de Tehnician veterinar pentru animale de companie. Bine�nteles ca este vorba tot despre studii la nivel liceal, deoarece s-a constatat ca oferta la nivel de SAM nu este viabila. „Oferta educationala la nivel de SAM nu este atractiva, cel putin din punctul nostru de vedere. Am observat ca imediat ce venim cu aceeasi specializare, dar la nivel de liceu sau de �nvatam�nt postliceal, candidatii vin sa se �nscrie. G�nditi-va la un singur aspect, care priveste mai ales pe elevii din mediul rural. Parintii acestora, �n general cu venituri reduse, fac eforturi foarte mari pentru a-si tine copiii �n scoli. Dar nu s�nt dispusi sa faca acest lucru pentru SAM, ci pentru a-i vedea ca au terminat un liceu“, a declarat profesorul Liviu Ciubotaru de la liceul din Horia. Problema SAM-urilor nu este singura care fram�nta sistemul de �nvatam�nt rom�nesc, de ani buni promit�ndu-se reforme consistente care sa vina �n sprijinul procesului educational, etichetat, �n dese ocazii, drept „fabrica de someri“. Unul dintre punctele care nemultumesc este si forma de organizare a bacalaureatului, ce avantajeaza �n mod clar elevii de la liceele cu profil teoretic, care au �n programa ore mult mai numeroase de literatura si matematica, dec�t liceele tehnice. Deocamdata, bacalaureatul diferentiat, desi clamat de multi dintre dascali, dar si de mai-marii din minister, este doar la nivel de discutii. Ceea ce nu se pricepe foarte bine este ca de dragul unei asa-zise uniformitati, se neglijeaza fondul problemei. De ce si-ar dori un elev foarte bun sa mearga la un liceu din care sa iasa cu o meserie, de vreme ce acolo, si datorita curriculei, este condamnat sa ia o nota mica la bacalaureat? �n felul acesta, o paleta �ntreaga de meserii ajunge sa fie practicata de oameni care din start nu s�nt bine pregatiti si, astfel, �n multe calificari exista un mare deficit pe piata muncii. Deocamdata, fenomenul se petrece �n constructii, confectii si aria serviciilor hoteliere, dar nu este exclus ca �n viitor sa fim nevoiti sa importam forta de munca �n alte domenii pe care acum le neglijam. Unul dintre acestea este cel agricol, complet scapat din vedere �n prezent, dar odata cu intrarea �n Uniunea Europeana, cerintele de a avea si aici personal calificat au crescut si chiar au devenit obligatorii.
|