Facultatile, fabrici de someri

• tinerii cauta facultati la moda - Comunicare, Jurnalism, Stiinte Politice si Economie • la finalul a patru ani, studentii ies buni ďż˝n domenii care nu au cautare si au greutati ďż˝n obtinerea unui loc de munca •

Absolventii de liceu se orienteaza si ďż˝n acest an dupa facultatile la moda. Daca anul trecut la mare cautare au fost Comunicarea, Stiintele politice si Economia, anul acesta bataia se da pe Jurnalism, Relatii Internationale, Administratie si Studii Europene, unde ajung sa fie chiar si 10 candidati pe un singur loc. Din pacate, la finalul anilor de studentie, absolventii se vor trezi someri si vor fi nevoiti sa se reorienteze profesional, pentru ca foarte putini ďż˝si vor gasi un loc de munca ďż˝n domeniul pentru care s-au pregatit. Tinerii cred ca meserii de viitor sďż˝nt ďż˝n publicitate, relatii publice sau presa. Problema este ca toti cred asta si actioneaza ca atare, astfel ďż˝ncďż˝t vor fi mult mai multi „specialisti“ decďż˝t are nevoie piata locurilor de munca. ďż˝n acelasi timp, domenii care sďż˝nt la mare cautare ďż˝n prezent - farmacie, arhitectura, inginerie - nu ďż˝i atrag deloc pe studenti, de multe ori locurile la facultatile de profil ramďż˝nďż˝nd neocupate. Dupa cum arata ďż˝n fiecare saptamďż˝na oferta de joburi de la AJOFM, este nevoie de specialisti ďż˝n IT, vďż˝nzari si marketing (pentru ca odata cu intrarea ďż˝n UE ďż˝si fac loc ďż˝n Romďż˝nia companii internationale), dar si de profesionisti ďż˝n ale sistemului bancar, pensiilor private si asigurarilor (asta tot pe motiv de UE - domeniul serviciilor tinde sa se dezvolte ďż˝n tarile nou cooptate).
Experienta anilor trecuti arata ca sub 50% din absolventii de facultate din Rom�nia se angajeaza �n domeniul �n care s-au specializat, iar viitorul are toate sansele sa pastreze aceeasi linie. Singura sansa a absolventilor ar fi sa termine facultatea aici si sa lucreze �n alta tara, dat fiind ca UE permite liberul acces pe piata muncii. La noi, uneori e mai greu sa-ti gasesti un loc de munca pe specialitatea ta, dec�t sa te recalifici. Dovada este numarul mare de angajati �ntr-un domeniu, care au diploma �n cu totul altceva. Marii angajatori spun ca nu este doar problema lipsei de pregatire �n domeniile cerute pe piata muncii, ci si a atitudinii tinerilor absolventi. Acestia nu prea au rabdare sa astepte sansa de a arata ce pot sa faca, �n schimb se grabesc sa ceara salariu c�t mai mare si multe facilitati. N-au un obiectiv clar stabilit si s�nt interesati sa faca bani repede si fara prea multa munca.

Domenii previzibile

La ďż˝nceputul anilor '90 a aparut nevoia specialistilor ďż˝n drept si toata lumea parea sa dea la aceasta facultate, pďż˝na cďż˝nd piata a fost saturata de atďż˝tia absolventi de stiinte juridice de la stat sau de la facultatile particulare, care oricum erau prea multe la vremea aceea. Asa se face ca multi juristi n-au ajuns sa profeseze niciodata. A urmat apoi perioada ASE, care a creat moda economistilor. Dupa anul 2000, odata cu explozia de mass media, a venit moda jurnalistilor si a psihologilor, tot liceeanul visďż˝ndu-se macar o Esca, un Cristian Tudor Popescu sau cel putin un psiholog cu cabinet particular care sa produca bani din stat degeaba. ďż˝n momentul de fata, dar si pentru viitor, se pot observa domeniile ďż˝n care se dezvolta mediul de afaceri pentru a vedea care vor fi meseriile cele mai cautate. E clar ca ani buni de-acum ďż˝nainte vor fi la mare cautare specialisti IT si ďż˝n telecomunicatii, pentru ca tehnologiile ďż˝n aceste domenii sďż˝nt destul de ďż˝n urma la noi fata de restul lumii si nu le putem prinde din urma altfel. Alte domenii previzibile sďż˝nt cel bancar si cel al asigurarilor, primul aflat ďż˝n expansiune, iar al doilea abia intrat pe piata romďż˝neasca. Dincolo de poantele cu ingineri de dinainte de '89, acest domeniu este ďż˝n continuare dornic de oameni. De altfel, tendinta reiese si din planul de scolarizare alcatuit de Ministerul Educatiei, care a alocat mai multe locuri la facultatile de inginerie. Pentru admiterea ďż˝n anul I de facultate, sďż˝nt aprobate 77.880 de locuri ďż˝n total, care au fost distribuite universitatilor pe domenii. ďż˝n plus, unitatilor de ďż˝nvatamďż˝nt superior li s-a dat libertatea de a scoate la concurs un numar nelimitat de locuri cu taxa. Locuri bugetate au fost mai mult la inginerie si stiinte tehnice. ďż˝n ciuda acestora, absolventii de liceu din acest an au preferat stiintele umaniste, poate si pentru ca li se par mai accesibile. ďż˝nsa batalia pe locurile bugetate este crunta, pentru ca sďż˝nt foarte putine fara taxa. Filosofia conduce ďż˝n topul preferintelor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, spre exemplu, fiind urmata de Drept, Economie si Farmacie. La facultatile cu stiinte mai exacte, e mai greu cu concurenta poate si pentru ca mare parte din ele au pastrat examenul de admitere, ďż˝n timp ce „umanistii“ intra pe baza de dosar. Vina, daca se poate vorbi de una, este ďż˝mpartita: parintii ďż˝i lasa de cele mai multe ori pe copii sa aleaga ce vor, fara sa se mai intereseze de sansele de angajare ulterioara, liceele ar trebui sa aiba consilieri scolari care sa ďż˝i ďż˝ndrume pe elevi ďż˝n functie de aptitudinile lor si de popularitatea unui domeniu pe piata muncii, iar universitatile si facultatile ar trebui sa renunte la cursurile generaliste pe care le ofera si sa puna la dispozitie mai multe pe specializari.