Absurda denuntare a judecatorilor

Gratie simpatiei mai mult dec�t deplasate de care se bucura din partea lui Franco Fratini, Monica Macovei a fost chemata de presedintele Macedoniei sa-l consilieze �n ceea ce si la Skopjie se numeste, mai mult dec�t impropriu, lupta �mpotriva coruptiei.
Pe vremea ministeriatului distinsei procuroare, au fost multe �ndoieli �n ce priveste eficienta felului �n care Monica Macovei a �nteles lupta �mpotriva coruptiei la nivelul Justitiei.
S-a spus de catre unii ca anchetele initiate de procurorii �ndemnati de Monica Macovei si �ncurajati de Traian Basescu n-au fost altceva dec�t o perdea de fum mediatica menita a proteja adevarata coruptie.
Gestul presedintelui macedonean confirma aceste banuieli.
�n fosta republica iugoslava coruptia e �n floare. Seful statului macedonean vrea sa treaca drept Arhanghel al luptei �mpotriva coruptiei fara a atinge fie si cu o floare coruptia adevarata. Pentru aceasta, accentul pus de Monica Macovei pe spectacolele mediatice va fi presedintelui macedonean de un real ajutor.
Monica Macovei a plecat din fruntea ministerului Justitiei. Nefasta sa mostenire a ramas. Unul dintre aspectele acestei mosteniri, dusa mai departe de Traian Basescu, vizeaza denuntarea judecatorilor, pentru ca n-ar combate coruptia la nivel �nalt d�nd sentintele cerute de procurori.
�ntr-o tara ce se vrea autentic democratica si nu �n genul Belarus, unde elementele pluralismului s�nt perdeaua �n spatele careia presedintele m�nuie ghioage, procurorii s�nt doar una dintre partile procesului penal. O parte ce nu poate avea drepturi mai mari sau mai mici dec�t cealalta, avocatii celui acuzat. Arbitrul confruntarii care e procesul �n instanta ram�ne judecatorul.
Pentru judecator, ar trebui sa stie Presedintele-Botezator, conteaza doar argumentele pe care le aduce procurorul si contraargumentele pe care le invoca avocatul. Maretia statului de drept consta �ntr-un amanunt care-l deosebeste categoric de dictatura.
�n c�ntarirea argumentelor si contrargumentelor celor doua parti judecatorul nu tine cont dec�t de litera legii.
Pentru judecator n-au importanta:
Nici faptul ca procurorul reprezinta statul.
Nici faptul ca acuzatului i se atribuie de catre procuror, corect sau incorect, o crima abominabila.
Mult mai important, crucial chiar pentru statul de drept, e faptul ca judecatorul nu tine cont de emotiile colective st�rnite de o anume categorie de infractiuni.
Crimele comise de comunismul stalinist au constat tocmai �n fortarea judecatorului de a da sentinte �ncalc�nd legea �n virtutea faptului ca acuzatiile din dosar se refereau la tradare, spionaj, sabotaj.
Din acest punct de vedere, pentru judecator nu exista lupta a coruptiei la nivel �nalt sau la nivel mediu.
Nu exista, daca ne g�ndim bine, nici lupta �mpotriva coruptiei.
Lupta �mpotriva coruptiei e apanajul datatorilor cu gura, gen stralucit �ntruchipat �n Rom�nia �nceputului de mileniu, de Traian Basescu.
Pentru judecator exista un rechizitoriu mai mult sau mai putin solid.
Continu�nd sa denunte justitia, pentru ca n-are capacitatea de a lupta �mpotriva coruptiei la nivel �nalt, deoarece dosarele trimise �n instanta de Tulusii de la DNA si Parchet n-au primit, �n doi timpi si trei miscari, sentinta �mpotriva acuzatiilor din aceste dosare, Traian Basescu ne confirma �nca o data ca �ntre domnia sa si democratie e distanta care desparte whisky-ul de apa de izvor.