Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (II)

• Gheorghe Zamfir: „Planeta e a noastra, a oamenilor, nu numai a lor!“

Iubire si dodecafonism

Reporter: Ramasesem, stimate maestre, la cea mai intensa suferinta pe care v-a produs-o pierderea mult doritei catedre de nai de la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti.
Gheorghe Zamfir: Da... aceasta situatie tragica care s-a creat. �nlaturarea mea de la Universitatea Nationala de Muzica, prin actiunea odioasa a lui Dan Buciu si a lui Serban Soreanu. Cei care acum, cu o impertinenta rar �nt�lnita, �ncearca sa lanseze zvonul potrivit caruia eu n-as fi vrut sa fiu profesor si ca am vrut sa fiu un artist independent care sa se ocupe de concerte, de turnee, de activitatea mea normala, pentru ca eu n-am tinut neaparat sa fiu profesor. Este odios sa faci asemenea afirmatii si sa lansezi asemenea lucruri �n constiinta celor care stiu de fapt ce s-a �nt�mplat acolo. Eu, c�nd am creat clasa de nai, am vrut ca naiul rom�nesc sa devina cu adevarat universal prin studentii care vor continua lucrarea pe care eu �nsumi am �nceput-o; at�t pe plan national, c�t si pe plan international. Or, acesti atei, ca trebuie sa punctez si acest lucru, au facut totul pentru a ma �ndeparta, pentru a ma strivi, nimici.
Rep.: Nu s�nteti, totusi, prea �nversunat?
Gh. Z.: Deloc. Dezastrul ďż˝n muzica actuala este acela ca nu mai avem compozitori. Nimeni nu mai compune lucrari serioase, nu mai exista simfonii, nu mai exista muzica de camera... nici nu se mai pune problema, nimeni nu mai compune nimic decďż˝t atonalism, dodecafonism, serialism si muzica moderna care este plina de disonante si de scheme care n-au absolut nimic cu sunetul divin si cu dimensiunea acestei arte pe pamďż˝nt. Pentru ca la ďż˝nceput muzica a fost divina, Dumnezeu a lansat-o ca atare pentru mentinerea echilibrului spiritual al omului, mentinerea trinitatii crestine si mentinerea echilibrului ďż˝n natura. Or, daca acest echilibru cade, totul se prabuseste. Si sďż˝ntem ďż˝n situatia acestei prabusiri. Eu stiu foarte bine ca Soreanu este ateu. Si ca el a tinut enorm de mult ca Dalila sa fie acolo. El s-a luptat. El mi-a spus, nici mai mult nici mai putin, decďż˝t ca o iubeste. ďż˝n primul an cďż˝nd am fost acolo mi-a zis asta: „Eu o iubesc pe aceasta persoana“. Pai, cďż˝nd faci asemenea afirmatii, este clar ca o sustii orbeste. Si el este de origine iudaica.
Rep.: La cine va referiti?
Gh. Z.: La Soreanu. Sigur ca da. Este folosit politic din aceasta pricina. Si Dalila Cernatescu este tot de origine iudaica.

Satana, Scoala vieneza si pasarile panicate

Rep.: Dar �nteleg ca nu aveti nimic cu iudaicii.
Gh. Z.: Nu. Niciodata n-am avut nimic cu nimeni. Dimpotriva, eu am sustinut cauza aceasta peste tot �n lume pe unde m-am preumblat. Am fost un partizan al pacii, al luminii si al armoniei �ntre oameni. Dar ca sa te folosesti de aceste lucruri si sa le �ntrebuintezi �mpotriva unor valori nationale, eu gasesc ca nu e frumos. Nu e bine. Eu m-am luptat pentru aceasta natiune si ma voi lupta pentru lumina ei si pentru ca ea sa triumfe. Or, ateismul nu are ce cauta �n muzica. Buciu este si el un ateu. Muzica pe care el o propaga si o compune - de fapt o descompune - este �nfioratoare. Eu cred ca fug si pasarile din copaci c�nd aud muzica lui Buciu. Si el se da mare compozitor, mare om de stiinta muzicala. De fapt, nu stie nimic. �n muzica, si el si celalalt s�nt niste amatori. Ageamii care nu stiu nimic. �ntre ei si sunet, �ntre ei si muzica nu exista nici o relatie. Si asta trebuie scris si marcat. Pentru ca ei dirijeaza destinele acestui popor �n ceea ce priveste creatia si sunetul. Dar sunetul a cazut �nca de la Scoala vieneza. Alban Berg, Webern si Schonberg, care au creat dodecafonismul si atonalismul, au distrus scara sacra de do, re mi, fa, sol, la, si, cifra sacra sapte din Biblie, din Geneza si distrug�nd tonalitatea a aparut pentru prima data �n spatiul sonor, divin, Satana. Or, ei s�nt sustinatorii Satanei, ei s�nt satanici. Prin Dalila Cernatescu au �mpartit, cum sa spun?, domeniul sf�nt al marelui sacru, pe care eu l-am descoperit si �l sustin, �n doua. S-a creat acest razboi mondial. Ceea ce este oribil - despre asta am vorbit cu toti studentii mei - este oroarea pe care o reprezinta ea la clasa de nai. Nu �i �nvata nimic, nu stie nimic, nu preda nimic, vine doar de forma acolo, �i tine c�te zece-cincisprezece minute, dupa care �i trimite la plimbare. Si de multe ori ei c�nta altceva dec�t e scris �n partitura si ea spune ca e excelent. Pai cu asemenea oameni vrei sa faci muzica? Cu asemenea oameni vrei sa creezi piedestalul culturii nationale? Si nu numai at�t. Si ea este atee. N-are nici o legatura cu sonoritatea divina, cu sunetul, cu rolul naiului. Ea nici nu stie ce face acolo. Este o adevarata calamitate. Distruge efectiv starea sufleteasca a acestor copii pe care �i chinuie. Petruta Dorca, cea care acum s-a casatorit si are un copil, a �nceput sa pl�nga aseara la masa.

Mobila si durere

Rep.: Stiu ca despartirea de nerecunoscatorii dumneavoastra colegi nu a fost chiar... amiabila.
Gh. Z.: V-am spus ca Dan Buciu nu m-a lasat sa intru cu masina �n institutie. A pus portarii sa ma dea afara. Dar ce, acolo era campus militar, era teren de antrenament NATO? Baza secreta? Nu numai at�t, dar m-a amenintat prin studentii mei, prin oameni interpusi, prin directorul administrativ al institutiei. Acesta mi-a dat doua-trei telefoane si mi-a zis ca are ordin de la Dan Buciu sa ma determine sa parasesc clasa cu toate lucrurile mele.
Rep.: Despre ce lucruri e vorba?
Gh. Z.: Aveam doua canapele, doua fotolii, un cuier, un dulap si o oglinda. Si nu le-am putut duce, ca trebuia sa gasesc o masina mai mare. Si mi-a zis ďż˝n a treia zi: „Daca nu veniti, am ordin de la rectorul Buciu sa va arunc lucrurile pe fereastra, ďż˝n strada.“ Iata un ordin dat de o persoana de cultura, rectorul unei institutii nationale de ďż˝nvatamďż˝nt superior artistic ďż˝ntr-un stat democratic. Asta se numeste democratie? Nu mai vorbesc de cultura. Democratie ďż˝n general. Asa se exprima un rector al celei mai mari institutii muzicale din tara? Dar ce eram eu? Ce rau facusem acolo? Nu va mai spun de toata ďż˝nscenarea asta mizerabila de a ma elimina, cu Senatul. Din cei patruzeci-patruzeci si cinci de membri ai Senatului Universitatii, nu stia nimeni ce face Zamfir. Stiau ca e o clasa de nai undeva ďż˝n sector. Erau profesori de toate disciplinele. Stiau ca Zamfir este profesor acolo. A ďż˝nceput o lucrare mďż˝rsava de a rascoli toate spiritele profesorilor din Senat si i-au determinat sa voteze toti ďż˝mpotriva mea. Ceea ce este odios, abject, incalificabil.

Culmea eficientei

Rep.: Totusi, maestre, daca au facut-o... �nseamna ca...
Gh. Z.: Pai, stati putin, ca s-au folosit de niste instigatori. Trebuie sa-l stiti pe acest mďż˝rsav de Alexandru Matei, profesor de percutie. Eu l-am stimat. De cďż˝te ori treceam prin fata clasei - ca el fuma sub scari, acolo, la intrarea din curte - ďż˝l ďż˝mbratisam si-i spuneam „maestre“. Chiar am avut o colaborare cu el si am compus cďż˝teva lucrari pentru nai si percutie, dupa ce i-am cerut cďż˝teva informatii despre instrumentele de percutie. Ca dintr-o data, acest instigator de tip stalinist, KGB-ist, comunist, a ďż˝nceput sa urle pe culoare ca Zamfir a denigrat institutia, ca trebuie eliminat...
Rep.: Ce vi s-a reprosat, de fapt?
Gh. Z.: Ca am denigrat institutia, nu v-am spus?
Rep.: Si ati denigrat-o?
Gh. Z.: Eu am fost student al acestei institutii, eu am absolvit aceasta institutie si peste tot ďż˝n lume, timp de patruzeci de ani, cďż˝t au durat turneele mele, am spus: „am absolvit Conservatorul din Bucuresti“. Ce propaganda mai mare puteam sa fac decďż˝t spunďż˝nd acest lucru si ca am ďż˝nvatat cu acei mari profesori care au fost niste somitati ďż˝n muzica nationala. Cum sa denigrez? Deci, a fost ďż˝ntr-adevar o ďż˝nscenare, un montaj al lui Soreanu si al lui Buciu, care nu ma mai puteau suporta pentru ca nu ma conformam normelor impuse de ei. Cu toate ca eu am fost foarte politicos si ďż˝ndatoritor fata de ei. Nu i-am scos din „maestre“.
Rep.: Ati reactionat.
Gh. Z.: Da, am depus trei memorii pentru a se face o ancheta care sa dovedeasca faptul ca Dalila Cernatescu nu are diploma si ca ea scoate studenti cu diploma.
Rep.: Culmea eficientei.
Gh. Z.: Este de neconceput ca �ntr-un stat democratic sa vina un profesor fara pregatire, fara diploma, fara atestare ca poate sa predea aceasta disciplina si sa scoata studenti cu diploma. Toate cele trei memorii pe care le-am depus la minister au cazut �n m�na lui Buciu, �n original. Si m-a chemat la ordin ca pe ultimul om de pe strada si a �nceput sa-mi faca observatii... C�nd am iesit de acolo era sa fac infarct. Pai asa se trateaza un om?

Cu jalba’n protap cďż˝nd nu te vrea sistemul

Rep.: La ce ministri ati fost?
Gh. Z.: Am fost la ministrul Ecaterina...
Rep.: Andronescu...
Gh. Z.: Asa... Am fost la �nca un ministru care a venit dupa ea si dupa aceea la Hardau. Si Hardau mi-a zis ca nu ma vrea sistemul. Si ca el n-are ce sa faca. Ca Senatul este atotputernic, este intangibil si ca deciziile Senatului nu pot fi contestate nici de ministri, nici de sefii statului. Eu n-am stiut ca exista treaba asta. Ar trebui corectat lucrul acesta. Pentru ca s-au facut niste abuzuri �ngrozitoare. Pai, Buciu si Soreanu s�nt teroristii institutiei. Din aceasta cauza - mi-au spus-o studentii - atmosfera este �ngrozitoare. Foarte multi studenti nu se mai duc la masterat, ca nu se face nimic. S-a ajuns la un trafic de influenta si la un abuz de putere �n asemenea hal, �nc�t toata lumea trebuie sa tremure. Se vorbeste �n soapta, ai impresia ca esti la Alcatraz, oamenii se simt terorizati. �n trei ani de zile au vrut sa elimine treizeci de profesori corepetitori. Dupa bunul lor plac. Pentru ca au putere. Si nu numai eu am fost afectat; l-au dat deoparte si pe Dan Grigore, cel mai mare pianist rom�n, si pe Eugenia Moldoveanu, profesoara de canto care a fost o somitate... Si a mai fost un caz gravissim, care trebuie mentionat. Va rog sa-l scrieti!
Rep.: Asta fac, maestre.
Gh. Z.: Este vorba de faptul ca Vasile Iliut, decanul facultatii de pedagogie, a murit. Pentru ca s-a folosit aceeasi metoda ďż˝ncercata pe mine. ďż˝ntr-o dimineata, pentru ca asa a vrut Buciu, i-a dat telefon acestui decan, cu care am fost coleg de altfel, si i-a spus sa vina sa-si ia lucrurile pentru ca din acea clipa nu mai era decan. ďż˝la a cazut pe fotoliu, a facut infarct si a murit. Pai, unde traim, dom’le? Si a mai fost un caz. Dar sďż˝ntem asasini, am devenit criminali ďż˝n muzica? Ce facem aici? Nu v-ati dat seama ce functii au? Amďż˝ndoi, Buciu si Soreanu, sďż˝nt si ďż˝n comisia de aprobare a doctoratului, si ďż˝n comisia nationala, si presedinti de jurii pe fel de fel de festivaluri. Sa-i vedeti ďż˝mpopotonati acolo, ďż˝ngďż˝mfati, fardati, cum merg, ce aere-si dau... salarii exorbitante. Buciu are peste o suta cincizeci de milioane pe luna, ďż˝n timp ce mie mi-au dat cinci milioane ďż˝n primele luni si zece milioane ďż˝n ultimul an.
Rep.: Din care n-ati mai apucat mare lucru.
Gh. Z.: Asa este. Ca m-au eliminat. Deci acolo se t�rguie ca la piata salariul... Eram sfatuit de colegi sa merg sa-mi negociez salariul. Ca la piata, ca la t�rg. C�nd vinzi porci, boi, capre... Este �ngrozitor. �n ce lume traim? Care este democratia?

De veghe �n holul ministerelor

Rep.: Cu ministrul culturii ati vorbit? Doar e muzician.
Gh. Z.: Pai m-am dus la usa la toti ministrii culturii care s-au perindat �n tot acest timp. Iorgulescu nici nu m-a primit. Nu m-a primit! Am asteptat jos, �n holul de la intrare, nici macar �n anticamera lui n-am fost primit. Iar Razvan Teodorescu m-a primit o data si mi-a zis ca va face absolut totul ca sa restabileasca situatia mea, iar a doua oara nu m-a primit, dar am stat �n anticamera, ca lua masa domnul ministru, si dupa o ora de asteptare mi-a spus ca nu mai poate sa faca nimic. Erau probleme. Cum el e omul lui Iliescu si acesta nu ma �nghitea si ma ura de moarte, era normal ca existau probleme. Plesu nici nu m-a primit. Deloc. Nici nu a vrut sa ma primeasca. Andrei Plesu.
Rep.: E curios cum Gheorghe Zamfir nu a putut intra la nici un ministru al culturii.
Gh. Z.: Nimic. Eu sďż˝nt o „persona non grata“. ďż˝n propria mea tara. Eu traiesc ďż˝ntr-un exil.
Rep.: De ce v-ati �ntors?
Gh. Z.: Pai, ce sa fac? Misiunea mea fusese �mplinita si am venit aici sa ajut poporul asta amar�t. Sa nu se mai spuna despre noi ca s�ntem un neam de tigani, de borfasi, de hoti, de spargatori... Am vrut sa ajut la schimbarea imaginii Rom�niei, asa cum am facut-o timp de patruzeci de ani. Simteam ca aici am foarte multe lucruri de facut. Si uitati �n ce fel am fost primit la Universitatea Nationala de Muzica! Este un sistem corupt. Presedintele Basescu spunea ca avem un guvern ticalosit. Eu cred ca toata tara este ticalosita, la toate nivelurile. Avem de a face cu un popor care nu stie ce este democratia, caruia nu i se arata, nu i se da nici o lectie de democratie adevarata. Ce sa stie Iliescu despre democratie? Sau Adrian Nastase... Uitati-va la Iliescu cum �ncearca, nu sa se scuze, ci sa demonstreze ca el n-are nici o vina �n uciderea copiilor la Revolutie. Ca revolutia a fost spontana, ca el nu s-a amestecat �n treburile astea... Este �ngrozitor c�nd vad la televiziune aceasta creatura odioasa, cu privirea aceea parsiva, vicleana, de fost KGB-ist, cum �ncearca sa se fofileze si sa iasa cu fata curata, ca el n-are absolut nici o vina cu mineriadele. Sau Dinescu, care �ncearca sa-l salveze.

„Sďż˝ntem vinovati!“

Rep.: �sta ce v-a facut?
Gh. Z.: Nimic, ce sa-mi faca. Dar cďż˝nd l-am auzit pe Dinescu vorbind la televizor, nu mi-a venit sa cred dom’le cum ďż˝ncearca sa-l salveze si sa induca ďż˝n eroare toata populatia acestei tari, cum ca Iliescu a fost manipulat si din cauza aceasta s-a ajuns la mineriade. Cine sa-l manipuleze pe Iliescu, cďż˝nd el era tartorul numarul unu ďż˝n aceasta tara? Si ca el dirija FSN-ul, si din el a facut PDSR, si din asta, PSD, si asa mai departe. Cum reusesc acesti oameni sa minta o natiune ďż˝ntreaga, un popor? Cďż˝t va mai domina si va mai fi regina minciuna ďż˝n aceasta tara?
Am vazut si eu tari, am fost si prin Senegal, unde nici nu exista asfalt pe unele strazi si ďż˝n unele orase. Zici ca esti ďż˝n Evul Mediu. Dar, totusi, dom’le, exista o anumita demnitate, exista o anumita sinceritate, oamenii sďż˝nt mai dezinvolti, mai deschisi, mai... cum sa spun? Cu inima mult mai curata. Ce se ďż˝ntďż˝mpla ďż˝n mijlocul acestei natiuni este crunt. Te apuca o scďż˝rba de a mai trai, o scďż˝rba de a te manifesta... Eu, de saptesprezece ani ďż˝n aceasta tara, sďż˝nt torturat. De patruzeci si ceva de ani sďż˝nt pus la index. Nu mai pot sa mai traiesc asa. Adica ďż˝n timpul lui Ceausescu am fost interzis, ďż˝n timpul exilului am fost scos de la televiziune, din radio, piesele mele nu se mai cďż˝ntau... Parca eram dusman, criminal. Dupa ce am venit ďż˝n ‘90, de saptesprezece ani, eu sďż˝nt ďż˝n continuare pus la index. Multi oameni ma urasc, politicienii ma detesta. Dar ce le-am facut eu politicienilor? Adrian Nastase are peste doua miliarde de dolari ďż˝n conturi ďż˝n strainatate si face pe nevinovatul. Dar cďż˝t timp o sa ne mai fofilam si o sa facem pe nevinovatii? Ca sďż˝ntem vinovati.

Ingratitudinea politicii si o demisie anuntata

Rep.: Bine, astia nu mai s�nt chiar la putere, dar e r�ndul altora sa le calce pe urme...
Gh. Z.: Nu? De exemplu, c�nd m-am �nscris �n PD, nu de mult... De vreo doi ani si jumatate. Am fost �mpreuna cu vreo opt studenti si ne-am �nscris, �nainte de a c�stiga presedintele Basescu. Mi-am zis ca poate se va schimba ceva, poate pe linie de cultura o sa �ndraznim sa facem ceva, sa avem mai multa demnitate. Studentii m-au urmat.
Rep.: Ar fi trebuit sa deveniti un privilegiat.
Gh. Z.: Nu s-a �nt�mplat nimic. M-am dus la Anca Boagiu la sectorul doi, si am stat de vorba cu ea, i-am ajutat �n campania electorala, m-am dus cu studentii, am c�ntat... s�rbe, hore si asa mai departe... Deci am avut o actiune �n campania aceea electorala. Nimic. Absolut nimic. S-a sters cu buretele ca si cum nu s-ar fi �nt�mplat nimic. Si am fost foarte amabil, i-am dat toate discurile, am rugat-o sa ma ajute �n problema cu Conservatorul, sa mi se restabileasca functia mea acolo si sa mi se dea catedra �napoi. Pentru ca aceasta catedra mi-a fost furata �n modul cel mai murdar si incalificabil. Si acum am aflat prin anumite relatii si zvonuri care mi-au parvenit, ca de c�te ori ma vede pe lista Anca Boagiu, ma sterge. Si sa nu mai auda de numele Gheorghe Zamfir. Cum e posibil asa ceva?
Rep.: Ati fost dezamagit si de propriul dumneavoastra partid. Mai faceti politica?
Gh. Z.: Dar n-am facut politica niciodata. N-am fost activ. Politica este atunci c�nd esti activ, c�nd ti se da un rol, o functie, nu? Esti chemat. Eu, ce sa spun... ca si cum n-as fi existat. Ca s�nt, ca nu s�nt, asta nu mai conteaza. Ma duc sa scriu pe o h�rtie acolo sa nu mai conteze pe mine ...
Rep.: O faceti?
Gh. Z.: Chiar luni am s-o fac. Pentru ca indiferenta pe care o manifesta fata de mine este suparatoare.
Rep.: Dati-mi voie sa insist: s�nteti sigur?
Gh. Z.: Dar ce sa fac eu acolo? Ce sa fac, daca de doi ani jumate nimeni nici nu stie ca exist...? �n sectorul Ancai Boagiu m-am �nscris. I-am dat toate discurile, i-am dus buchete de flori, i-am sarutat m�na, am facut plecaciuni ca la metaniile de la biserica. Dar ce i-am facut eu acestei femei? Ce am facut eu acestor oameni ca sa ma urasca �n acest fel?

Maneaua si nunta cu Pepe

Rep.: Ingratitudine maestre.
Gh. Z.: Care este sistemul democratic care se aplica ďż˝n Romďż˝nia ďż˝n momentul de fata? Care democratie, dom’le? Noi am ďż˝ndurat aproape patruzeci si cinci de ani de comunism. Nu? Pai daca te eliberezi de asta, gata, ai intrat ďż˝n democratie? Stie Iliescu sau Adrian Nastase ce ďż˝nseamna democratie? Stie Sorin Vďż˝ntu ce ďż˝nseamna democratie? Stie Copos? Ca m-am dus la ei sa le cer o mďż˝na de ajutor sa facem un spectacol pe stadioane, ca avem potential extraordinar... Nu, ei aduc pe George Michael, ei aduc pe Sting, ei aduc pe Alice Cooper, adica toti monstrii astia diabolici care, cum sa spun, care lanseaza vulcani de lava nociva si distrugatoare. Si ďż˝i platesc bine. Stiti cďż˝t a luat George Michael? A plecat cu un milion jumate. De euro; din tara. Nu puteau sa plateasca si artistii romďż˝ni? Stadioanele noastre nu se puteau umple cu noi, nu. Aduc pe acesti abjecti din strainatate, care bombardeaza spiritul tineretului si devasteaza cultura noastra pastrata de milenii.
Rep.: Se �nt�mpla chiar si la noi �n oras.
Gh. Z.: Da, da... Acum ďż˝l aduc pe Julio Iglesias; a doua oara. Ce sa faca cu el? M-am dus ďż˝ntr-o zi la o nunta la Sinaia, unde am fost invitat, si la un moment dat apare Pepe. Si cďż˝nta Pepe o ora jumate, doua ore ďż˝n spaniola, dom’le. Numai latino. Am ramas ďż˝nmarmurit. Vreau sa stiu daca spaniolii aduc un romďż˝n ca sa faca doua ore de folclor romďż˝nesc sau de muzica romďż˝neasca la nuntile lor, ďż˝n Spania. De ce sďż˝ntem asa oare? Ce sa faca Pepe acolo, daca a cďż˝ntat ďż˝n spaniola si a ďż˝nceput ea (Oana Zavoranu, n.n.) sa pďż˝tďż˝ie din fund acolo... La o nunta romďż˝neasca. Sďż˝ntem ďż˝ngrozitori.
Si cu maneaua, care ne-a distrus cultura. Ne-a distrus, ne-a decimat si ne va decima. Cďż˝t timp va exista maneaua, cďż˝t timp nu va exista o interdictie din partea factorilor responsabili... Cum a facut Ceausescu: restaurantele se vor ďż˝nchide la zece noaptea, nimeni nu va mai cďż˝nta nici la nunta, nici la botez, nici la aniversari... Si s-a facut dom’le. Adica, s-a executat.

Pe usa din dos a lui Basescu

Rep.: O sa fiti acuzat de nostalgie.
Gh. Z.: Care nostalgie? Doamne fereste! Dar este �ngrozitor. Am intrat �n plina epoca a colapsului. S�ntem �n epoca colapsului general. Daca Basescu a zis ca e un guvern ticalosit si el dirijeaza, el conduce, el reprezinta Rom�nia, ce sa mai zicem de celelalte domenii, ca �n cultura, �n muzica, unde �si fac de cap toti analfabetii. Sistemul lui Buciu si Soreanu nu este un sistem ticalosit? Nu este un sistem al abuzului de putere si al manifestarii puterii discretionare, absolute, de zbir �ntr-o institutie de cultura?
Rep.: A propos de Basescu. N-ati �ncercat sa intrati la el?
Gh. Z.: Pai n-am fost anul trecut, exact �n perioada aceasta si am depus patru memorii? Patru memorii am depus acolo �n spate, la relatii cu publicul.
Rep.: Deci, ca orice muritor. N-ati intrat la el. Nu v-a primit sau...
Gh. Z.: Dar nici nu ďż˝ncerc vreodata sa intru, ca nu ma va primi. El ďż˝l primeste numai pe Becali. A trebuit sa scriu o luna jumate la dosare, sa bat la masina, sa le rectific... M-am dus din nou. Doamna care raspundea ďż˝n biroul acela mi-a zis: nu aici nu e bine, schimbati frazele, ca la presedinte nu exista asemenea formule, faceti altfel cererea si... am umblat o luna jumate ca nebunu, dom’le. Si am facut aceste dosare, le-am dus stantate, frumos, ordonate si le-am depus acolo. Dupa vreo trei luni de zile la toate mi-a venit raspuns negativ. Cum e posibil asa ceva? ďż˝n ce tara traim?

Dulce ca mierea e glontul patriei

Rep.: �n Rom�nia, maestre! Ce m�ndru erati de acest lucru!
Gh. Z.: De saptesprezece ani eu traiesc un cosmar. Si vreau ca acest cosmar sa ia sfďż˝rsit. Sa-mi spuna mie un politician, cu ce i-am deranjat eu pe ei? Sa-mi spuna mie ministrii, membrii Parlamentului si ai Guvernului, cu ce i-am ďż˝mpiedicat eu sa-si faca ei averi incomensurabile, sa-si faca traficul lor de influenta, cu ce i-am ďż˝mpiedicat eu sa-si cumpere masinile cele mai luxoase, sa aiba salariile cele mai grase... Cu ce i-am ďż˝mpiedicat eu pe acesti oameni sa-si manifeste puterea absoluta? Tiranica? Am spus cďż˝teva lucruri pe care le gďż˝ndeam. Traiam ďż˝ntr-un stat democratic si eram liber sa spun orice. Am spus cďż˝teva lucruri. Ei, au fost atďż˝t de porniti ďż˝mpotriva-mi, ďż˝ncďż˝t mi-au facut cel mai mare rau. Eu nu le-am facut nici un rau lor. Toti s-au ridicat, toti si-au facut interesele. Iliescu si-a facut trei mandate. Daca mai era o posibilitate sa schimbe Constitutia si sa aiba sapte sute de mii de mandate, eu cred ca le facea. Si post-mortem era ďż˝n stare sa conduca. Ar accepta din mormďż˝nt sa conduca Romďż˝nia. Este ceva de neimaginat. Cu cďż˝t stau si reflectez, cu atďż˝t ďż˝mi dau seama ca traim ďż˝ntr-o lume murdara care a ďż˝nceput sa duhneasca precum mocirla si ca nu mai este nimic de facut. V-am spus, ori un razboi nuclear, ori un miracol din cer, al divinitatii, ar putea sa mai acopere toata spurcaciunea asta. Cďż˝nd am venit din exil si am vazut mizeria din tara, mi-a venit sa spun: „Mai fratilor, arati tot teritoriul Romďż˝niei si faceti alta tara! Ca pe ce exista acum nu veti mai construi niciodata!“ Cam asta ar trebui. Pentru ca n-ai cum sa-i dai la o parte. Si eu am iubit enorm aceasta tara, aceasta patrie a mea.

Gustul puterii si ordinea divina

Rep.: �n ciuda a tot ceea ce vi s-a �nt�mplat...
Gh. Z.: Stateam de vorba cu un mare diplomat romďż˝n la Otawa, care-mi spunea: „Maestre, apucati-va de politica pentru ca aveti totul. Logos, verb, stil de oratorie, sďż˝nteti copt si ati face bine politica“. I-am zis ca nu m-am gďż˝ndit niciodata la asa ceva. Care este problema cu setea de putere? Zice: „Este cea mai cumplita boala pe care o poate avea omul pe aceasta planeta. Setea de putere. Nu va puteti imagina ce ďż˝nseamna pentru magnatii mondiali care au petrolul ďż˝n mďż˝na, armamentul, politica... Cďż˝nd domini toata planeta. Este o betie a puterii.“ Ca Iliescu. Cďż˝nd ďż˝l vedeam ca trecea cu masinile alea cu girofar de la Cotroceni... ďż˝l vedeam acolo, ďż˝ndesat ďż˝ntr-o canapea ďż˝n spatele masinii... Doamne, Dumnezeule, fa ceva si ia-i de aici! Spala Doamne tara, spala omenirea de acesti setosi de putere! Restabileste ordinea divina, Doamne! Planeta e a noastra, a oamenilor, nu numai a lor!
(Va urma)

Articole similare:
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei religii a sunetului (I)
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (II)
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (III). „Maneaua a devenit o religie“
Un dialog „subversiv“ cu creatorul unei adevarate religii a sunetului (IV): Bun venit in tara lui OK!