Invitatie de suflet �n Parcul National Ceahlau

• interviu cu doctorul Gheorghe Lalau, seful Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahlau, structura aflata ďż˝n subordinea Consiliului Judetean

Daca ar fi sa ne raportam existenta la minunatele basme rom�nesti, sigur vom recunoaste ca loc de petrecere a unor �nt�mplari fantastice cu zmei si Feti-Frumosi, cu zgripturoaice, dar si Ilene Cos�nzene, minunatul si sacrul Ceahlau, acest munte moldav ce concureaza cu Olimpul, Pindul sau Athosul, Kogaiononul sau Peonul, considerat muntele sacru al antichitatii, despre care se spune ca �n zilele senine ar putea fi admirat de la gurile Dunarii. Ceahlaul este unul dintre st�lpii spiritualitatii stravechi rom�nesti, depasind de mult locul �n care natura s-a revarsat �ntru eternitate. �n semn de respect pentru sacralitatea sa si pentru darnicia naturii ce l-a creat, rom�nii au luat masuri de ocrotire si administrare cumpatata a sa. Cre�nd cu multi ani �n urma un cadru legal pentru pastrarea zonei �n limitele unei naturaleti desav�rsite. Asta, �nsa, fara a fi eliminat turismul dezvoltat de-a lungul vremii, ci mai degraba cultiv�ndu-l si control�ndu-l printr-o monitorizare competenta si un proces educativ perseverent. Toate astea, si multe altele, s�nt cuprinse �n ceea ce �nseamna, din 2000 �ncoace, Parcul National Ceahlau, administrat de Consiliul Judetean Neamt, prin Serviciul de Administrare. Despre activitatea acestui organism si planul sau managerial aveam sa aflam mai multe de la doctorul Gheorghe Lalau, seful Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahlau.

Reporter: Domnule Lalau, cum ar suna o invitatie pe care ati face-o turistilor pe Ceahlau?
Gheorghe Lalau: �n primul r�nd, vreau sa va spun, cu bl�ndetea si ospitalitatea specifice muntenilor, un bun venit �n Parcul National Ceahlau, iar prin intermediul dumneavoastra sa adresez o invitatie de suflet tuturor celor care iubesc muntele pentru a-si face timp sa zaboveasca macar pentru c�teva clipe �n Masivul Ceahlau, muntele nostru sacru, �ntru �ncarcarea trupului si sufletului cu tot ceea ce presupune acest minunat colt de rai cu care ne-a �nzestrat natura si bunul Dumnezeu. Purtam aceasta discutie, si este bine ca cititorii sa afle de cabana F�nt�nele, situata la altitudinea de 1.200 de metri, la o ora de mers pe traseu marcat, de statiunea Durau. Dupa cum se observa, �n st�nga noastra se desfasoara �n toata minunatia sa peisajul panoramic, unde un loc central �l ocupa v�rfurile Toaca si Panaghia. �n jurul acestor legendare v�rfuri se observa st�ncile golase, abrupturile, jgheaburile si politele �mpadurite, ce formeaza un decor mirific. Ceahlaul este cel mai maiestuos, cel mai bine identificat din punct de vedere geomorfologic si-n acelasi timp cel mai cunoscut moldovenilor, rom�nilor si celor din afara granitelor tarii noastre.
Rep.: Frumos si competent �nceput de dialog, glasuit molcom, dar deosebit de hotar�t, �n dulcele grai moldav, si asa cum spuneati, cu inflexiunile unui muntean sadea. Am dreptate?
G.L.: Aveti, pentru ca, ďż˝ntradevar, sďż˝nt nascut, crescut, format si educat la poale de Ceahlau. Ma consider un muntean veritabil. Nu ďż˝ntďż˝mplator, dupa terminarea studiilor m-am ďż˝ntors acasa, la muntenii mei, pentru care Ceahlaul constituie „leaganul“ ancestral si sacru de formare a caracterelor si personalitatilor umane. Faptul ca am devenit nu de mult si „pastorul“ Parcului National Ceahlau, nu poate decďż˝t sa-mi ďż˝nnobileze sufletul si sa-mi ďż˝ntareasca personalitatea si caracterul de om al muntelui.

Planuri ambitioase ale Consiliului Judetean si administratiilor locale

Rep.: Pentru ca ati adus vorba, ce presupune Parcul National Ceahlau?
G.L.: Aceasta presupune 7.742,5 hectare �n Masivul Ceahlau, ca arie protejata, instituita prin Legea nr.5/ 2000 si Hotar�rea de Guvern nr. 230/ 2003. �n acest cadru, un cumul de activitati cuprinse pe baze stiintifice �n Programul managerial al Parcului National Ceahlau are rolul de a conduce la protejarea si conservarea patrimoniului natural deosebit de valoros, compus din patrimoniul geografic, cel cultural si, nu �n ultimul r�nd, unul spiritual. M�na-n m�na cu protejarea si conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor si indivizilor, merg activitatile traditionale, silvopastorale de dezvoltare, cu respectarea principiului dezvoltarii durabile si activitatile de turism ecologic. �n acest spatiu tipografic nu vom putea scrie despre cele 2.994 de plante, 1.128 de animale, care compun flora si fauna masivului cu importanta deosebita economica, stiintifica, medicala, peisagistica. Ma voi opri, �nsa, la ceea ce doresc eu sa �nsemne acest dialog, o invitatie la drumetie, ascensiune si escaladare a masivului, adica la ceea ce presupune un turism civilizat, modern �n arealul Parcului National. Peste 80% din atractia turistica �n zona noastra o reprezinta Masivul Ceahlau �ntregit de peisajul antropic, dar si de ospitalitatea oamenilor locului. �n acest context o importanta deosebita o are statiunea Durau, care traieste si-si va duce viata ca entitate economica prin faptul ca este asezata �ntr-un cadru geografic deosebit, cu un aer tonifiant, un aer curat, plin de sanatate si vitalitate. La turismul regional, o contributie aparte o au localitatile �nvecinate Masivului Ceahlau. Orasul Bicaz este un centru nodal, din care pleaca mai multe directii turistice, el �nsusi reprezent�nd un punct de interes. Apoi, comuna Tasca este interesata de dezvoltarea bazei turistice legate de Masivul Ceahlau. Administratia comunei intentioneaza sa treaca din domeniul public �n cel privat 3 hectare de teren, pentru a-l �nchiria la un pret modic celor interesati a investi �n turism. �n acelasi timp, comuna Bicazu Ardelean intentioneaza sa amenajeze o p�rtie de schi �n vecinatatea Parcului National Ceahlau, pentru accesul turistilor �n zona, ocup�ndu-se acum de infrastuctura locala, �nsemn�nd calea de acces spre Masivul Ceahlau.
De altfel, legat de ceea ce intentioneaza comunitatile locale vecine pentru dezvoltarea turismului, trebuie musai sa arat ca ďż˝nsusi Consiliul Judetean sprijina acest demers de interes local. ďż˝n acest sens, exista un acord de parteneriat cu cele sapte primarii strict pe problemele Parcului. Nu vreau sa trec cu vederea ca atďż˝t presedintele CJ, Vlad Marcoci, cďż˝t si vicepresedintele Romica Rotaru sďż˝nt direct interesati de administrarea competenta a Parcului si dezvoltarea zonei. Revenind la concretul problemei, de promovare a turismului, CJ Neamt si Primaria Ceahlau, ďż˝mpreuna cu alti factori interesati, intentioneaza amenajarea ďż˝n zona Durau-Ceahlau a 2 pďż˝rtii de schi si a unui telescaun care sa lege muntele de „mare“. Adica din punctul de vedere al drumului judetean Ceahlau-Izvorul Muntelui sa se faca o legatura tehnica ďż˝ntre masiv si lacul de acumulare Izvoru Muntelui. Organizarea unui ponton pe lac ďż˝n punctul Ceahlau si intentia unor investitori de a veni cu ambarcatiuni pentru transport, plimbare si sporturi nautice pe lac si rďż˝urile afluente este salutara si binevenita.

„Vizitatorii ne apreciaza pentru ceea ce am facut si facem“

Rep.: Asa cum spuneati, turismul este piesa de rezistenta a activitatii economice �n zona Parcului. Turisti �n acest an?
G.L.: Fac�nd un bilant comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, �nregistram o crestere substantiala. La 4.500 de turisti ai primei jumatati de an 2006, se raporteaza acum peste 10.000. Si asta �n conditiile �n care, �naintea Pastelui, au fost semnalate masive caderi de zapada si �nregistrate multe furtuni pe Ceahlau. �n asemenea conditii, n-ar fi fost posibila urcarea muntelui daca administratia n-ar fi �ntreprins actiuni rapide de deblocare a traseelor. Debloc�nd traseele, asigur�nd permanenta la cele 2 porti de intrare, Izvoru Muntelui si Durau, dar si �n masiv �n perioada Pastelui, fara a �nregistra nici o persoana accidentata sau ratacita, au urcat �n masiv, ajung�nd p�na la punctele cele mai �nalte, peste 1.000 de vizitatori. Actiunea �nceputa �nainte de Sarbatori a fost continuata, �n functie de conditiile meteorologice, astfel, �nainte de �nceperea sezonului turistic, cele 7 trasee care pleaca de la 4 porti de intrare au fost degajate, amenajate, marcate si, at�t la portile de intrare, c�t si pe trasee, au fost montate panouri, placi si indicatoare de �ndrumare si avertizare. Un loc aparte l-a constituit amenajarea traseului �n zona Cascadei Duruitoarea - monument al naturii, cel mai vizitat de turisti. Amenjarea a 14 tronsoane de traseu cu scari si balustrade, cu materiale carate �n spate pe lungimi de 200-300 m, la diferente de altitudine de 70-80 m nu este un lucru usor. Toate lucrarile de amenajare a traseelor, inclusiv a zonei Duruitoarea, s-au facut cu personalul Serviciului de Administrare, neangaj�nd cheltuieli dec�t pentru materialele strict necesare. Ram�ne multumirea noastra ca �n masiv, care oricum nu este un munte greu accesibil, as putea spune chiar bl�nd si primitor, vizitatorii nostri se simt �n siguranta si multi dintre ei ne apreciaza pentru ceea ce am facut si facem.

Turistii trebuie sa respecte muntele

Rep.: Domnule doctor, se observa ordine si curatenie, cel putin �n zona traseelor pe care le-am parcurs �mpreuna. Cum ati reusit sa eliminati flagelul poluarii semnalat cu ani �n urma?
G.L.: ďż˝n primul rďż˝nd, noi executam curatirea masivului conjugata cu o activitate asidua de ďż˝ndrumare si educare a turistilor si prin amenajarea din loc ďż˝n loc a cosurilor de depozitare a deseurilor. Odata cu actiunea de taxare a turistilor ce doresc sa intre ďż˝n Parcul National, li se ďż˝nmďż˝neaza acestora gratuit pliante editate de Serviciul de Administrare care, pe lďż˝nga harta masivului, cu traseele si ďż˝nsemnele grafice ale acestora, mai cuprind si un minim de ďż˝ndrumari privind comportarea turistului. Concret, acestea prevad interdictii privind abandonarea deseurilor de orice fel, taierea ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, distrugerea si degradarea florei si faunei, organizarea de discoteci si a altor actiuni zgomotoase ďż˝n aer liber, camparea neautorizata a corturilor, aprinderea focurilor, accesul cďż˝inilor ďż˝n munte, precum si distrugerea, degradarea indicatoarelor, si-n general, a bazei materiale pe care o presupune asa-zisul inventar al cailor de acces. Turistii trebuie sa respecte muntele. ďż˝n general, turistii se conformeaza cerintelor stipulate ďż˝n pliant, lucru ce se rasfrďż˝nge pďż˝na la urma ďż˝n acea siguranta dorita si cautata de cei care-si petrec cďż˝teva clipe pe munte departe de „lumea dezlantuita“.
Rep.: Vorbiti-ne ceva despre asa-zisul „spatiu de plimbare“ oferit de catre administratie turistilor.
G.L.: Da. Am amenajat, recent, �n zona din vecinatatea Duraului, o portiune din drumul judetean, de peste un kilometru, ca spatiu de plimbare pentru turisti. De fapt, cu salariatii Serviciului de Administrare, am curatat acea zona, cre�nd o ambianta placuta pentru linistea turistilor, ce doresc sa realizeze plimbari usoare. Eu cred ca utilitatea oferita de noi se va bucura de apreciere din partea turistilor.
Rep.: Domnule doctor, este Masivul Ceahlau numai o zona a restrictiilor?
G.L.: Nicidecum. Ceahlaul si arealul Parcului nu reprezinta o zona a restrictiilor de dragul restrictiilor. Totul, �nsa, se deruleaza sub �ndrumarea si controlul autorizat si competent al Serviciului nostru administrativ. Au loc actiuni de exploatare a masei lemnoase, �n anul 2007 se vor extrage din zona c�teva mii de mc de material lemnos, �nsa cu conditia respectarii regulilor impuse unor astfel de activitati. Silvicul a fost de acord cu noi, precum si cele cinci firme care exploateaza lemn. Acordam sau nu avize favorabile exploatarilor, monitorizam activitatile desfasurate, lu�nd si masuri coercitive daca este nevoie. Am dat voie la pasunat cu rigorile privind zonele, perioadele si numarul de animale ce calca arealul Parcului, si lista ar putea continua. Deci, nici pe departe nu impunem restrictii arbitrar concepute.
Rep.: Domnule doctor, prin tot ceea ce ne-ati prezentat se observa o revitalizare a activitatii administrative desfasurate sub �ndrumarea dumneavoastra...
G.L.: Asta pentru ca necesitatile au impus-o. Dupa o perioada de stagnare, care a durat c�tiva ani buni, s-a simtit nevoia unor schimbari. Dupa preluarea conducerii Parcului, am elaborat un plan managerial complex care, bazat pe realitate, a cuprins prevederi concrete de revitalizare a activitatii. Ceea ce am �ntreprins p�na-n prezent cu cei 15 salariati ai Serviciului de Administrare, constituie doar un �nceput. Periodic, voi �ncerca o transparenta totala privind activitatea noastra. Asa ca, sigur, ne vom mai �nt�lni.