SECET� LA M�N�STIRE

• Varatecul a ramas fara apa • pompierii au dus 27.000 de litri care ajung, cu restrictii, doua zile • captarea nu a mai secat niciodata de 30 de ani • cazarile la lacasul de cult sďż˝nt restrictionate • de joi, se racoreste si sďż˝nt posibile ploi • Ministerul Mediului a alocat fonduri pentru forarea unor puturi de adďż˝ncime ďż˝n judet • adďż˝ncimea acestora se apreciaza ca va fi ďż˝ntre 30 si 50 de metri • costurile vor fi de circa 1,32 milioane de euro •

Manastirea Varatec a ramas fara apa, pentru prima data ďż˝n ultimii 30 de ani de cďż˝nd dateaza captarea de apa de 100 de metri cubi care alimenteaza lacasul de cult. Maicile au apelat la ajutorul pompierilor care au dus trei masini de apa, ďż˝n total 27.000 de litri. ďż˝n lipsa acuta, apa din cisterne este folosita si la gatit, deoarece, desi pare o cantitate impresionanta, nu ajunge decďż˝t pentru o zi, cel mult doua, daca se fac restrictii severe. De mentionat este faptul ca Manastirea Varatec detine o captare de munte, care nu a secat niciodata pďż˝na acum, desi are o vechime de 30 de ani si a deservit nu numai maicile si gospodaria pe care acestea o detin, ci si o parte dintre sateni. „Am apelat la ajutorul pompierilor, care prin bunavointa lor ne-au adus trei masini de apa. Nu este neaparat menajera, o folosim daca trebuie si la gatit sau chiar la baut, deoarece este pentru prima data cďż˝nd bazinul nostru de apa a secat. Uneori, faceam economie drastica si se mai aduna apa ďż˝n bazin, dar acum nu mai este de unde, nici ďż˝ntr-o saptamďż˝na nu se mai aduna. Ar trebui sa facem un nou foraj, pentru o alta sursa de apa, iar pďż˝nza freatica este la 40 de metri. Cu greu cei 27.000 de litri ne ajung o zi, cel mult doua. Deocamdata, restrictionam cazarile pentru turisti, adica ďż˝i anuntam care este situatia si care vrea sa ramďż˝na asa, stie macar despre ce este vorba. Am facut procesiuni, liturghii si speram sa ploua, sa fie apa pentru toata lumea. Este a patra oara cďż˝nd am apelat la pompieri si de fiecare data ne-au ajutat. Sďż˝nt cam trei saptamďż˝ni de cďż˝nd ne confruntam cu astfel de necazuri, dar acum este cel mai rau“, a declarat maica stareta Iosefina de la Manastirea Varatec. De mentionat este faptul ca la Varatec sďż˝nt 450 de maici, la care se mai adauga circa 1.000 de turisti care vin zilnic ďż˝n vizita. Gospodaria este mare, cu 300 de oi si 20 de vaci. Si prognozele nu sďż˝nt deloc ďż˝mbucuratoare. Metorologii ne averizeaza ca mai sďż˝nt doua zile de foc, azi si mďż˝ine, iar de joi se anunta o scadere a temperaturilor si sďż˝nt posibile ploi. ďż˝n prima parte a intervalului, vremea va fi calduroasa dupa-amiaza. Cerul va fi variabil, cu ďż˝nnorari dupa-amiaza si ďż˝n cursul noptii, ďż˝n nord si ďż˝n zona de munte. Local se vor semnala ploi ce vor avea si caracter de aversa ďż˝nsotite de descarcari electrice. Temperaturile minime vor fi cuprinse ďż˝ntre 15 si 20 de grade, iar maximele vor fi ďż˝ntre 30 si 35 de grade azi si 28-35 de grade miercuri. Joi, 5 iulie 2007, vremea se va raci si va fi ďż˝n general instabila. Cerul va fi mai mult noros si pe spatii extinse, mai ales ďż˝n jumatatea de nord a Moldovei, se vor semnala ploi ce vor avea caracter de aversa ďż˝nsotite de descarcari electrice, izolat fiind posibila grindina. Vďż˝ntul va sufla slab la moderat din nord, cu intensificari locale pďż˝na la 60 de kilometri pe ora. ďż˝n zona montana ďż˝nalta vďż˝ntul va fi moderat cu intensificari de pďż˝na la 80 de kilometri pe ora. Temperaturile minime se vor situa ďż˝ntre 11 si 16 grade, iar maximele vor fi ďż˝ntre 21 si 27 de grade. „Diferenta de temperatura ďż˝ntre zi si noapte este cam de 15 grade. Dimineata avem minime ďż˝ntre 12 si 15 grade, iar la prďż˝nz, ďż˝ntre 28-32 de grade. Nu am avut, ďż˝nsa, nici o noapte tropicala, adica ďż˝n care temperatura sa nu scada sub 20 de grade. Este mai usor de suportat si ne ajuta faptul ca, si daca sďż˝nt temperaturi mari, umiditatea e scazuta“, a declarat Ioan Rancea, seful Statiei Meteo Piatra Neamt.

442 de foraje de mare ad�ncime pentru rezerva de apa

Scaderea nivelului pďż˝nzei freatice ďż˝n tot mai multe zone din partea de est a judetului a determinat autoritatile sa puna la punct un proiect ďż˝n baza caruia ďż˝n fiecare comuna sa se realizeze cel putin un foraj de adďż˝ncime, din care sa se poata lua apa cu cisterna ďż˝n caz de seceta prelungita. Ieri, la sediul Prefecturii, s-au adunat toti membrii Comandamentului pentru Situatii de Urgenta si au discutat despre ceea ce trebuie facut pentru ca, ďż˝n cazul ďż˝n care ďż˝n judet nivelul pďż˝nzei freatice va scadea ďż˝n continuare si tot mai multe fďż˝ntďż˝ni vor seca, populatia sa nu sufere din lipsa apei. ďż˝ntrunirea a avut loc dupa ce joi, 28 iunie, de la Ministerul Mediului a ajuns ďż˝n teritoriu o radiograma ďż˝n baza careia se cerea „asigurarea unor surse suplimentare de alimentare cu apa ďż˝n localitatile afectate de scaderea nivelului pďż˝nzei freatice“. ďż˝n aceeasi radiograma se cerea stabilirea listei unitatilor administrativ-teritoriale ďż˝n care se impune realizarea respectivelor foraje de mare adďż˝ncime. Pentru ca nu prea a fost timp sa se raspunda la radiograma, conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta a trimis SMS-uri primarilor, prin care i-a anuntat ca au de dat un semn la faxul ďż˝n care li se solicita mentionarea numarului de puturi care trebuie realizate ďż˝n comunele pe care le conduc. ďż˝n Neamt, astfel de surse de apa trebuie realizate ďż˝n special ďż˝n comunele de la hotarul cu judetele Iasi si Vaslui. Prefectul Toader Mocanu a declarat ca dupa aprecierile primarilor si evaluarile facute de membrii Comitetului pentru Situatii de Urgenta, ďż˝n judet vor fi realizate circa 442 de foraje de mare adďż˝ncime. Trei primari au exagerat cďż˝nd a fost vorba de precizarea numarului de puturi care se impune a fi sapate ďż˝n comunele lor - la Rediu s-au cerut 70, la Bodesti - 37, iar la Timisesti - 30.

3.000 de euro de put

Ministerul Mediului a alocat pentru asigurarea unei astfel de retele de alimentare cu apa, �n caz de nevoie, peste o suta de milioane de euro la nivelul �ntregii tari. Cum cererile primarilor au depasit cu mult posibilitatile financiare, aproape �n cazul fiecarei comune s-au facut ajustari. Nu acolo unde au fost cerute cel mult patru. Primarii care nu au raspuns la radiograma au fost luati �n seama din oficiu, stabilindu-se ca �n comunele lor se vor realiza unul sau doua puturi, �n functie de cum va aprecia Ministerul Mediului. Autoritatile judetene sustin ca ad�ncimea fiecarui foraj va fi �ntre 30 si 50 de metri. Pretul pe care ministerul �l va suporta pentru saparea fiecarui metru liniar este de 200 de euro. La aceasta suma se adauga cheltuielile cu tubulatura, pompa si alte accesorii pe care trebuie sa le aiba orice sursa de apa, valoarea totala ajung�nd la circa 3.000 de euro pe put. Cum �n judetul Neamt se vrea realizarea a peste 400 de foraje, cheltuielile totale vor ajunge la circa 1,32 milioane de euro.
Se pare, totusi, ca actiunea este una hei-rupista si ca vor fi cumparate �nt�i potcoavele, iar apoi calul. Mai exact, autoritatile au raspuns cererii ministerului, au stabilit unde se vor face sapaturile, chiar si ad�ncimea si pretul acestor lucrari, dar nu s-a luat �n calcul calitatea apei din p�nza freatica, daca aceasta este potabila sau nu. Stelian Mihaila, inginer sef �n cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt, a declarat ca pentru a se constata prezenta sau absenta apei subterane se va face mai �nt�i un foraj de cercetare, iar apoi, daca se va constata ca debitul este suficient, iar apa este de calitate, se va realiza forajul de explorare. Cei care au sustinut ca macar o astfel de sursa sa se realizeze �n fiecare comuna s�nt subprefectul Vasile Sendrea si directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu. Acesta din urma a afirmat ca, �n felul acesta, se ia o masura de siguranta �n cazul �n care seceta se va instala �n tot judetul.

Comunele cu sisteme de alimentare nu s�nt scutite de grija secetei

Ioan Pavaleanu, director la Compania Judeteana Apa Serv, a declarat ca �n cele 18 localitati �n care compania furnizeaza apa potabila nu exista probleme cu presiunea �n retea. Mici disconforturi au fost la Raucesti, dar problema a fost depasita. El a mai precizat ca acolo unde exista retele de apa nu se poate vorbi de faptul ca populatia nu poate fi afectata de seceta, �ntruc�t, la sate, nu toti oamenii s-au bransat. De altfel, nici sistemul nu a fost proiectat pentru alimentarea tuturor locuintelor.
Ioan Rancea, seful Centrului Meteo Piatra Neamt, a declarat ca, ďż˝n Piatra Neamt, deficitul de apa ďż˝n sol este de circa o suta de litri pe metru patrat si acesta creste odata cu apropierea de Roman, ori de granita de est a judetului. „Deficitul de apa ďż˝n sol este ďż˝n crestere spre estul judetului. Din punct de vedere al precipitatiilor, pďż˝na ďż˝n noiembrie prognozele sďż˝nt sumbre, iar ďż˝mbunatatirea rezervelor de apa este putin probabila“, a spus seful Centrului Meteo.
�n judetul Neamt s�nt circa 43.000 de f�nt�ni, din care aproximativ 1.100 au secat, iar altele 4.000 au nivelul apei scazut.