Seceta, vijelie, morti si raniti

Cele patru cuvinte din titlul comentariului meu de azi ar putea comprima o tragedie. Seceta, provocata de caldurile ucigase, aproape ne�nt�lnite �n Rom�nia �ntr-un veac si jumatate, si de lipsa precipitatiilor, ameninta doua treimi din teritoriile agricole. Caldurile au omor�t �n doua zile treizeci de oameni. E un bilant de razboi. Vijelia, sora mai mica a tornadei americane, a pieptanat brutal sudul tarii la finalul celei mai calduroase zile a anului. A �nceput �n Mehedinti, a trecut peste Gorj, Dolj, Arges, Prahova si Bucuresti pentru a-si potoli furia uraganelor �n pustietatile Baraganului. Am vazut �n filmele americane cam ce produce o tornada. Un tirbuson de aer, plecat din slava cerului, se �nsurubeaza pe o bucatica de Terra, de unde extrage tot - case, masini, oameni, copaci. Tirbusonul acesta �ndracit sta c�teva zeci de secunde sau c�teva minute �ntr-un loc si la fel de ametitor trece �n altul. Vijelia de marti seara a venit fara avertisment. �n aceasta parte de lume ne-am �nvatat cu semne prevestitoare mai calme. Limba de foc a unui fulger se �ntrezareste departe, la orizont. Apoi se �nnoreaza, vine v�ntul, mai �nt�i �ncet, apoi furios. �n final, e o descarcare de apa si eventual grindina. Cad uneori copaci. Ce s-a �nt�mplat acum iese din tiparele rom�nesti. Savantul Coanda, care avea o formidabila colectie de fotografii de fulgi de zapada, remarcase amanuntul ca arhitectura fulgului de zapada nu este aceeasi �n orice zona a pam�ntului. �ntr-un fel arata un fulg de zapada din Carpati si altcum fulgul de zapada din Alaska. Tornada de marti seara a fost importata de pe alt continent. Ne-a prins nepregatiti si inspaim�ntati. Am simtit cum fug de pe sosea masinile cu noi cu tot si o iau bezmetice peste c�mpie. Am vazut copaci lipiti cu fruntile de pam�nt, ca niste musulmani �n rugaciune. Am vazut zbur�nd ca niste zmee pe deasupra oraselor acoperisuri de casa. S�rmele troleibuzelor si tramvaielor au scos sc�ntei, iar cartiere si localitati �ntregi au ramas �n bezna. La cei 30 de morti, tragica recolta a doua zile de canicula, s-a mai adaugat unul si alti 12 raniti. Canicula si tornada au ucis oameni. �mpreuna au dat dimensiunea unui jaf comandat din cer. �n fata lui ram�nem neputinciosi.
Pe fondul mďż˝niei lui Dumnezeu („nu ne mai rabda maica Cel de Sus“, se vaita o babuta din satul meu) sta altoita pecinginea politicii romďż˝nesti. Te-ai astepta la o potolire a dusmaniilor, la trecerea pe turatie moale a demagogiei. As! Parlamentul rontaie motiune dupa motiune. Seceta e parola de schimb pentru partide la putere sau ďż˝n opozitie. Afli ca groparul agriculturii romďż˝nesti este nefericitul Decebal Traian Remes, ďż˝mbrďż˝ncit ďż˝n scaunul ministerial acum doua luni. Trebuie sa ai geniu distructiv pentru a ďż˝ngropa ďż˝ntr-un timp atďż˝t de scurt agricultura unei tari. Om fi avďż˝nd noi agricultura medievala, dependenta de plug si boi, dar tot nu poate fi omorďż˝ta ďż˝n opt saptamďż˝ni. Cďż˝nd ďż˝n goarna critica sufla vďż˝njos cďż˝tiva fosti ministri ai agriculturii, unii plecati din scaun de curďż˝nd, te apuca greata. Mďż˝nia Celui de Sus n-a potolit cďż˝tusi de putin ďż˝nvrajbirile din birouri si cancelarii. Seful statului nu iarta nici el subiectul seceta. ďż˝ntr-o declaratie de presa pe aeroport, ďż˝nceputa cu subiectul unor exercitii militare romďż˝no-bulgare-sďż˝rbesti, domnul Basescu profita si joaca rolul care i se potriveste cel mai bine - acela de prim-ministru. Tonul abordat indica autoritatea ďż˝n fata calamitatilor naturale, puterea de a le stapďż˝ni, controla, pune la punct. Doar domnia sa stie ce si cum. ďż˝n finalul discursului abordeaza, hodoronc-tronc, subiectul care pare sa-l roada cel mai tare la ficati: numirea, fara voia sa, ďż˝n fruntea televiziunii, a unui politician pesedist. Domnul Basescu a numit un pesedist ďż˝n fruntea SRI, dar ce importanta are? Razboiul politic merge mai departe, pe seceta, ďż˝n miezul tornadelor, ďż˝n toiul - Doamne fereste! - cutremurelor de pamďż˝nt.
Ma opresc aici. Singurul lucru cutremurator cu adevarat, tragic �n esenta sa, este moartea, din motive de canicula si vijelie, a 31 de oameni.