TCE 3 Brazi - Tadis Agro, parteneriat pentru performanta

• 25 de utilaje moderne au fost puse la treaba de TCE 3 Brazi si Tadis Agro pentru a arata, practic, cum se pot obtine rezultate spectaculoase ďż˝ntr-o ferma zootehnica • „Productia de ďż˝nalta calitate cere furaje de calitate, furajele de calitate necesita tehnologie. Nu se poate face furaj cu coasa“, a declarat dr. Vasile Pachiteanu, organizator din partea TCE 3 Brazi • „Ideea acestei manifestari este de a arata fermierilor o tehnologie completa pentru echiparea unei ferme“, a spus ing. Dan Goldis, directorul programului prezentat ieri •

Au apus vremurile ďż˝n care agricultura se facea cu coasa. Este concluzia desprinsa de agricultorii nemteni prezenti, ieri, la o demonstratie ďż˝n forta a tehnologiilor moderne care aduc rezultate deosebite la finalul unui sezon de munca ďż˝n agricultura. TCE 3 Brazi a organizat ďż˝n colaborare cu Tadis Agro o demonstratie practica pe tema „Utilaje si tehnologii moderne pentru producerea, distribuirea si manipularea furajelor de volum“. Evenimentul a avut loc ieri, la ferma TCE de la Zanesti, unde utilajele importate de Tadis si achizitionate de grupul de firme nemtean si-au dovedit din plin utilitatea si rentabilitatea. Agricultori si specialisti din domeniu din ďż˝ntreg judetul, ba chiar de dincolo de granitele nemtene, au putut vedea cu ochii proprii 25 de utilaje la lucru, avantajele de a le avea la o ferma zootehnica, precum si noile tendinte ďż˝n domeniu. Tot ce intra ďż˝n termenul generic de „utilaje“ - de la tractoare Case, pďż˝na la masini Storti de dat furaje, utilaje pentru semanat sau ierbicidat, masini de cosit, de adunat sau de balotat, masini de administrat furaje - au fost prezentate la lucru. Tadis Agro SRL este importator exclusiv ďż˝n Romďż˝nia pentru Case, Gregoire Besson, Waderstad, Sulky, Religiaux Frere, Blanchard, Krone, Storti, precum si importator Manitou, Geringoff si Kuhn. Exemplare din aceasta gama sďż˝nt ďż˝n folosinta TCE 3 Brazi.

Secretul productiei - hrana animalelor

Dr. Vasile Pachiteanu, organizator din partea TCE 3 Brazi, a explicat ďż˝n debutul demonstratiei ca temelia zootehniei este hrana animalelor. O ferma de 2.000 de taurine, cum este cea de la Zanesti, apartinďż˝nd TCE 3 Brazi, necesita minim un milion de euro investitie ďż˝n furaje. „Tineti minte de la mine, ca-s om batrďż˝n ďż˝n treaba asta, cresterea animalelor este o problema de reproductie, iar reproductia este o problema de politica alimentara. Fara cele doua notiuni - reproductie si nutritie - nimeni nu poate sa porneasca la drum ďż˝n acest bussiness extraordinar de greu care se numeste productie animaliera. Temelia este furajul“, a spus dr. Pachiteanu. Si de aici ideea prezentarii practice a tot ceea ce ďż˝nseamna productie de furaje pentru animale de ferma (vaci de lapte, vaci de carne, oi, porci). „Ceea ce am organizat noi aici nu este o problema teoretica, nu e o problema de catedra. Este o problema de lucru practic. ďż˝ntotdeauna am zis ca daca vrei sa arati oamenilor cum se face ceva, cum se face un grajd, cum se face un muls, trebuie sa le arati efectiv“, a explicat Vasile Pachiteanu. Si asta s-a facut ieri: a fost trecuta ďż˝n revista toata gama utilajelor care participa la programul de producere a furajelor la ferma TCE de la Zanesti, dupa care fiecare din masini a fost pusa la lucru efectiv ďż˝n cďż˝mp, pentru ca oamenii sa vada pe viu cum lucreaza. „Vreau sa retineti un lucru: nu se pot face azi productii mari de lapte decďż˝t prin furajare adecvata. Cerem productii mari, dar singurul secret este cel de a face mďż˝ncare la aceste animale. Or, e greu sa produci furaje azi, de pe dealurile care sďż˝nt pline cu hasmatuchi, nu cu plante de cultura. A face furaje cu coasa, a face furaje dupa vechea noastra conceptie - ca fďż˝nul trebuie sa fie ďż˝nflorit - nu aduce productie, ne pastreaza la nivelul productiilor ineficiente din punct de vedere economic si nu vom avea putere sa traim pe seama productiilor animaliere“, a adaugat dr. Pachiteanu.

„Eu sďż˝nt responsabil de ce manďż˝nca animalul“

„Eu am avut o experienta trista ca medic veterinar stagiar ďż˝ntr-o unitate de vaci ďż˝n care nutritia nu era privita cu ochi buni de catre specialistii agronomi. Mi s-a spus atunci ca medicul veterinar este responsabil de lapte, de pierderi la vitei, de afectiuni podale, de tot. Am zis ca daca e asa, eu trebuie sa fiu prima data responsabil cu ceea ce manďż˝nca animalul. Si asa m-am apucat de furaje care, repet, sďż˝nt elementele esentiale ďż˝n economia productiei de lapte si de carne. Sďż˝nt foarte greu de facut. ďż˝ntre a face grďż˝u sau orz si a face lucerna, este clar mai usor sa faci grďż˝u si orz. Lucerna este foarte greu de facut si are nevoie de anumite tehnologii“, a mai spus Vasile Pachiteanu. TCE 3 Brazi a implementat la ferma de la Zanesti tehnologii moderne pentru producerea furajelor de volum, care se adreseaza rumegatoarelor, fie ele vite sau oi. Furajele de volum ďż˝nseamna fďż˝nul - de lucerna, de graminee sau amestec - ďż˝nseamna silozuri de porumb si ďż˝nseamna semifďż˝n - din iarba, din lucerna sau graminee. „E foarte interesant ca noi vorbim astazi de semifďż˝n, cďż˝nd ďż˝n lume se vorbeste de acum 40 de ani. Asta este. Eu m-am ďż˝ntďż˝lnit cu acest produs pentru prima data ďż˝n Austria, acum 34 de ani, cďż˝nd fiecare crescator stia foarte bine cum sa faca siloz din iarba. Zona Neamtului are 60% pajiste, e zona de fďż˝neata. Dar oamenii nu stiu cum sa faca. Daca ar sti sa faca semifďż˝n, ar avea vacile de cinci ori mai bune decďż˝t acum. Aceeasi vaca, Joiana din ograda! Trebuie sa stii cum sa faci iarba, s-o transformi din fďż˝nul acela prost - cum ďż˝i zic eu BL-uri adica bete de lucerna - ďż˝n semifďż˝n. Sigur ca asta implica o tehnologie pe care trebuie s-o cunosti, implica un inoculant care trebuie introdus si care nu face altceva decďż˝t sa favorizeze fermentatia acido-lactica a silozului“, explica dr. Pachiteanu, adaugďż˝nd ca abia atunci rezultatul este un siloz de calitate, cu furaje de calitate. Iar asta face ca agricultorul sa nu mai astepte lunile august-septembrie ca sa mai coseasca niste iarba, si aceea cu flori bune pentru ceai.

Secretul lucernei

Pďż˝na de curďż˝nd, se credea ca un hectar e de ajuns pentru a hrani o vaca producatoare de lapte. Astazi, cu ajutorul tehnologiilor moderne, hectarul hraneste doua vaci de lapte si nu din cele care dau 2.000 de litri de lapte, ci care dau 7.000 de litri. Vasile Pachiteanu explica de ce: „Pentru ca tehnologiile de producere a lucernei sďż˝nt altele si nu facem numai doua tone de fďż˝n, ci facem 15 tone de fďż˝n sau 40 de tone de semifďż˝n. Nu facem numai 15 tone de porumb siloz, ci 40 si, ďż˝n general, daca ai o vaca si produci furaje pentru ea, ďż˝ti trebuie jumatate de hectar arabil pamďż˝nt bun. E mai usor de realizat fďż˝nul si semifďż˝nul. Lucerna are o tehnologie destul de greoaie si trebuie sa fii atent atunci cďż˝nd o faci. Noi nu facem lucerna ziua. E foarte important. Lumea nu stie, o baloteaza ziua, cďż˝nd e uscata, si ajunge sa dea la vaci numai bete fara frunze. Gresit! Ziua doar se coseste si se ravaseste. Celelalte actiuni se fac noaptea. Eu am ďż˝nvatat treaba asta acum 40 de ani la americani, ca nici eu nu stiam. Lucerna trebuie balotata pďż˝na sa cada roua. Dupa, nu mai are rost. Asta ďż˝nseamna sa pďż˝ndesti de pe la 8 - 9 seara, cďż˝nd deja lucerna s-a muiat, dar este plina de frunza si uscata, si sa o balotezi. Atunci toata masa de frunze este acolo. Cďż˝nd ďż˝ncepe sa vina roua, otrava care nu trebuie bagata ďż˝n balot, opresti si continui ďż˝n a doua noapte. Sďż˝nt niste amanunte foarte importante“.

Masini gigant pentru un kil de lucerna?

„Categoric“, raspunde dr. Pachiteanu, „Altfel nu se pot obtine 10 tone de lapte pe vaca. Fara utilajele acestea nu se poate face nimic. Cu coasa nu se mai poate, gata, salut! ďż˝ntr-un program modern nu se pot face furaje decďż˝t cu utilaje moderne, iar aici avem cele mai moderne utilaje, aduse de Tadis. Cu astfel de tehnologii, nici ploaia nu mai e o problema. Nu trebuie sa ne cainam de ploaie, ci sa facem tehnologiile adecvate“, a conchis dr. Pachiteanu. Dan Goldis, directorul programului din partea Tadis Agro SRL a fost de acord cu doctorul. ďż˝ncďż˝ntat de loc si de organizare, directorul Goldis a declarat: „Ideea acestei manifestari e de a arata fermierilor o tehnologie completa, de la A la Z, pentru echiparea unei ferme si de a arata noutatile si tendintele. Vom ďż˝ncerca sa facem asta periodic, ca ďż˝n fiecare an sa venim cu noutati, sa prezentam ďż˝n fata fermierilor tot ceea ce ar putea sa fie ďż˝n ajutorul si ďż˝n folosul lor. Noi am observat, si nu este un comentariu critic, ca este crunta lipsa de informatii la nivelul fermierilor. Anul trecut, la pachetul de clienti pe care i-am avut, 60% din ei erau la prima achizitie de utilaj strain si le era foarte greu sa aleaga ce era bun“.