LATIFUNDIARII NEAMTULUI: Mitropolia Moldovei si familia Sturdza

• Mitropolia Moldovei si Bucovinei si mostenitorii printului Sturdza detin cele mai mari suprafete de paduri din judetul Neamt • cu exceptia Directiei Silvice Neamt • fetele bisericesti au fost ďż˝mproprietarite cu aproximativ 13.000 de hectare de padure, iar mostenitorii lui Sturdza vor primi peste 26.000 de hectare de padure •

Mitropolia Moldovei si Bucovinei si mostenitorii printului Sturdza au avut cel mai mult de c�stigat de pe urma legilor fondului funciar. �mpreuna, calugarii si mostenitorii boierului detin peste 40.000 de hectare de padure pe raza judetului Neamt, suprafete ce au fost retrocedate din inventarul Directiei Silvice Neamt. Daca am calcula pretul unui hectar la 350 de milioane de lei, rezulta ca valoarea totala a bunurilor pierdute de catre stat este de aproximativ 14.000 de miliarde de lei vechi. O avere colosala.
Trebuie spus ca statul, prin Directia Silvica Neamt, administreaza �nca cea mai mare suprafata de padure, aproximativ 200.000 de hectare. �nsa, fara doar si poate, latifundiarii Neamtului s�nt de departe manastirile si familia printilor Sturdza.
Deja este stiut faptul ca Mitropolia Moldovei si Bucovinei are ďż˝n subordine primul ocol silvic ďż˝nfiintat pentru administrarea suprafetelor ďż˝mpadurite aflate ďż˝n proprietatea Bisericii Ortodoxe Romďż˝ne. Acum mai bine de doi ani, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a semnat ďż˝nfiintarea Ocolului Silvic „Sfďż˝nta Treime“ de la Manastirea Neamt, la putin timp dupa ce Mitropolia a intrat ďż˝n posesia a 6.054 de hectare de padure. Cele mai mari suprafete sďż˝nt cele detinute ďż˝n vatra Manastirii Neamt, peste 10.000 de hectare, ďż˝n vatra Manastirii Sihastria, 564 de hectare, si 780 de hectare ďż˝n vatra Manastirii Bistrita. Manastirile Agapia si Varatec au mai primit, ďż˝mpreuna, peste 1.000 de hectare de padure, Manastirea Durau ďż˝nca 100. Cifrele arata ca Mitropolia are ďż˝n proprietate aproximativ 13.000 de hectare de padure. Parintele Benedict Sauciuc, staretul Manastirii Neamt, lacasul de cult care are ďż˝n proprietate aproximativ 10.000 de hectare de padure, a declarat ďż˝n nenumarate rďż˝nduri ca administrarea padurilor se va face ďż˝n conformitate cu legislatia ďż˝n vigoare, iar de profit se vor bucura multe categorii defavorizate, fondurile obtinute urmďż˝nd sa fie dirijate spre actiuni caritabile. „Cu contravaloarea lemnului pe care ďż˝l vom exploata, vom ajuta ďż˝n mod solidar manastirile si schiturile din Neamt, Iasi si Botosani. Se mai are ďż˝n vedere sustinerea unui spital din Iasi si suportarea cheltuielilor pentru ďż˝ntretinerea a 11 cantine pentru saraci. Banii vor fi folositi numai ďż˝n actiuni caritabile. Sa nu creada cineva ca noi ne-am luptat pentru aceste paduri pentru noi. Profiturile obtinute vor fi folosite cu predilectie ďż˝n actiuni caritabile“, declara, la ďż˝nceputul lunii, staretul Benedict Suciuc.

Sturdzenii, cei mai bogati

De departe, mostenitorii familiei Sturdza s�nt pe primul loc �n topul latifundiarilor nemteni. Cu cele aproximativ 26.000 de hectare de padure, sturdzenii pot fi considerati cei mai bogati oameni din judet. Suprafata de padure revendicata si c�stigata de mostenitori se �ntinde pe teritoriul comunelor Poiana Teiului, Hangu, Ceahlau, Farcasa si Grinties. Padurea a fost c�stigata �n instanta. Demersurile pentru intrarea �n posesia a ceea ce a apartinut familiei p�na �n 1948, atunci c�nd regimul comunist le-a confiscat, s-au intensificat �n 2000, odata cu intrarea �n vigoare a Legii 1/2000. De atunci, printii Gheorghe si Dimitrie Sturdza, �mpreuna cu procuratorul familiei, Nicolae Bujor, au facut nenumarate drumuri �n Neamt, pe la diverse institutii, pentru a urma pasii legali ceruti. Au urmat si procese, carora li s-a pus capat �n decembrie 2006.
Daca fetele bisericesti au declarat ca profitul ce-l vor obtine din exploatarea padurii va fi destinat actiunile caritabile, reprezentantii familiei Sturdza au afirmat ca vor pune accent pe investitii, �ncep�nd de la �nfiintarea de fabrici de prelucrarea a lemnului, p�na la amenajarea unor p�rtii de schi �n statiunea Durau. Valoarea investitiilor, dupa spusele mostenitorilor, s-ar cifra �ntr-o prima etapa la circa 10 milioane de euro.
De altfel, retrocedarea catre familia printilor Sturdza va fi pusa ďż˝n practica ďż˝ncepďż˝nd de saptamďż˝na viitoare, punerea efectiva ďż˝n aplicare a hotarďż˝rilor judecatoresti urmďż˝nd sa dureze jumatate de an, daca nu mai mult, dupa cum a declarat Nicolae Bujor, procuratorul Sturdzenilor. De lunea viitoare, reprezentanti ai Directiei Silvice si ai noilor proprietari se vor afla ďż˝n teren pentru a ďż˝ncepe masuratorile, delimitarea suprafetelor si ďż˝ncheierea proceselor-verbale de predare primire. „ďż˝ncepem ceea ce tine de punerea ďż˝n posesie. Va fi un volum mare de munca. Avem planuri mari pentru Valea Muntelui si, din partea noastra, nu vad nici un impediment sa le punem ďż˝n aplicare“, a declarat avocatul Nicolae Bujor.
Timpul va arata daca cele spuse la nivel declarativ, at�t de catre reprezentantii bisericii, c�t si de catre mostenitorii lui Sturdza, vor fi puse �n practica.