Accidentul vascular, recuperare si prevenire

• interviu cu doctor Tatiana Luchian, presedinte al Fundatiei „Neurohelp“ din Piatra Neamt

Reporter: Numele Fundatiei al carei principal fondator s�nteti contine ideea de ajutor. Catre cine se �ndreapta acest sprijin ?
Dr. Tatiana Luchian: „Neurohelp“ este o institutie non-profit care a fost ďż˝nfiintata pentru a ďż˝ngriji bolnavi cu afectiuni neurologice grave, mai exact, persoanele care au suferit un accident vascular. Acestia au nevoie de tratament recuperator care sa ďż˝i ajute sa-si recapete mobilitatea, functionalitatea ďż˝ntregului organism, dar mai ales independenta de a se putea servi singuri, adica de a se misca. Deloc de neglijat este sustinerea psihica a acestor bolnavi si a familiilor lor. Rolul de baza al acestei institutii este acela de a acorda tratament de recuperare celor care au trecut printr-un accident vascular acut imediat dupa perioada de spitalizare. Din momentul ďż˝n care o persoana a facut un accident vascular, mai poti face un singur lucru cu ajutorul medicamentelor. Doar sa previi aparitia altuia. Refacerea a ceea ce s-a pierdut ďż˝n urma producerii accidentului vascular nu se poate face decďż˝t prin miscare. Boala ca atare nu este influentata deloc de medicamente, ci doar de recuperare. Aceasta trebuie facuta zilnic. Acelasi tratament trebuie sa ďż˝l faca orice persoana care a trecut de un accident vascular si dupa trei luni, sase luni, un an. La aceste intervale de timp se impune a se face recuperare circa o luna.
Rep: �n ce consta programul de recuperare a unui bolnav neurologic?
T.L.: Consta �n efectuarea a numeroase exercitii de gimnastica specializata pe profilul bolii respective. Programul depinde de c�t de avansat este gradul de paralizie �n care se afla bolnavul, de cum se comporta si reactioneaza acesta, de gradul de receptivitate al familiei acestuia. Conteaza extraordinar de mult ca �n munca de recuperare fizica sa se implice si familia, iar o parte din miscarile facute aici, mai ales acelea care nu necesita aparate, sa se continue si acasa.
Rep: Ce �nseamna practic recuperarea si �n c�t timp se obtine?
T.L.: �n urma acestui program de recuperare, bolnavul scapa de paralizie, se poate din nou misca, nu mai sta imobilizat la pat. Maximum de recuperare se obtine �n decurs de un an de la producerea accidentului vascular, dar s�nt bolnavi care mai pot sa �si revina si dupa doi, trei ani. E adevarat ca astfel de cazuri s�nt mai rare, dar exista. Programul de recuperare neuro-motorie presupune �n multe cazuri timp �ndelungat, rabdare si perseverenta din partea bonavului si a familiei acestuia. Bolnavul �ntrerupe acest program sustinut efectuat zilnic, doar atunci c�nd si-a recapatat mobilitatea si siguranta miscarilor la maximum.
Rep: Cine este predispus la accidente vasculare?
T.L.: Toti bolnavii v�rstnici care au avut �n familie persoane care au suferit accidente vasculare sau persoane cu boli de inima, toti bolnavii diabetici, hipertensivii si cei care au modificari serioase ale metabolismului grasimilor. De aceea, chiar persoanele tinere de 20, 30 de ani care au avut �n familie bolnavi de diabet, cardiaci, morti subite, trebuie sa faca un control riguros pentru evaluarea starii vaselor de s�nge. Iar acolo unde se observa predispozitie catre asa ceva, trebuie neaparat facuta profilaxia accidentului vascular, adica masuri de prevenire a producerii acestuia. Cum prin natura specialitatii mele medicale, aceea de neurolog, am �ngrijit toata viata bolnavi cu astfel de probleme de sanatate, stiu c�t de mult costa sa tratezi un astfel de caz, iar pe de alta parte stiu c�t de simplu este sa previi un accident vascular. Tocmai de aceea vreau sa le �ntind o m�na de ajutor oamenilor care s�nt interesati sa fie sanatosi si sa nu ajunga �n situatii at�t de dramatice.

„Oamenii stiu ca la doctor se merge numai atunci cďż˝nd esti bolnav, mai exact cďż˝nd cazi din picioare“

Rep: Cum se pot preveni accidentele vasculare si care s�nt etapele profilaxiei ?
T.L.: �nt�i identificam factorii de risc ai aparitiei unui accident vascular �n cazul acesteia. Apoi ne intereseaza ce regim de viata a avut p�na �n acel moment, pentru ca stilul de viata �si pune amprenta teribil pentru persoanele cu risc vascular. Cei care consuma alcool, cei care s�nt mari fumatori, cei cu o alimentatie haotica, bogata �n grasimi, dulciuri, sare, condimente s�nt mult mai predispusi la a face un accident vascular, o boala cardiaca, o dislipidemie majora sau chiar un diabet. Obezitatea este elementul numarul 1 �n aparitia diabetului. Dupa ce aduni aceste date despre regimul de viata al persoanei si datele familiale, analizezi bolnavul ca atare din punct de vedere al greutatii, tensiunii, colesterolului. Trebuie facut un examen clinic, trebuie discutat cu bolnavul si stabilit exact gradul de risc pe care �l are �n momentul consultatiei, dupa care i se stabileste un program de verificare clinica sau biologica. Dupa care, cel mai important lucru care trebuie discutat cu bolnavul este stilul de viata pe care trebuie sa �l adopte �n continuare, acesta fiind elementul definitoriu �n aparitia unui accident vascular, coronarian, sau �n orice alta boala de tip vascular. C�nd zic stil de viata, am �n vedere un regim alimentar, activitate fizica, activitate mentala, stare psihica, extrem de importanta �ntr-un echlibru cardio-vascular.
Rep: C�t conteaza alimentatia �n prevenirea acestor afectiuni?
T.L.: Este esentiala. Din pacate, �n ultimii ani, rom�nii au deprins obiceiuri alimentare foarte proaste. Man�nca foarte sarat si condimentat, man�nca dulciuri concentrate, man�nca fainoase �n exces. Unii, din lipsa de timp si din viteza, altii, din placere, consuma zilnic minuturi de tip fast-food, care nu s�nt deloc sanatoase. Foarte multe persoane prefera mesele bazate pe carne si asa man�nca zilnic, desi au o cantitate mare de grasime �n s�nge.
Rep: �n care dintre cele doua tipuri de activitati pe care le desfasurati este mai mare adresabilitatea?
T.L.: �n programul de recuperare avem zilnic pacienti, c�te 8-10, �n medie. Cu acestia lucreaza o t�nara care este profesor kinetoterapeut, specializat strict pe bolnavi cu afectiuni neurologice. Colaboreaza foarte bine cu pacientii si are rezultate deosebite. De aceea, am mari emotii legate de faptul ca ea va merge �n toamna la specializare �n Germania si este foarte posibil sa o pierd. Am mai pierdut, p�na acum, cinci kinetoterapeuti cu care am lucrat la fundatie de-a lungul timpului, i-am trimis la specializare si nu s-au mai �ntors. Trei au ramas �n Germania, unul �n Anglia si unul �n Italia. Acolo o astfel de pregatire este foarte cautata, apreciata, pretuita si bine platita. La noi, �nca nu, din pacate. Activitatea de prevenire a aparitiei accidentelor vasculare, �nsa, este foarte slaba. Oamenilor nu le pasa ce se �nt�mpla cu ei, cu sanatatea si cu viata lor p�na la urma. Cei tineri nu au timp sa mearga la medic, se lasa dusi de val, s�nt interesati de bani si afaceri, iar cei �n v�rsta se neglijeaza dintr-un fel de resemnare si trebuie �mpinsi de la spate.
Rep: Sa fie saracia motivul principal care �i �mpiedica pe oameni sa se preocupe de sanatatea lor ?
T.L.: Nu as zice. Lipsa de educatie sanitara si mentalitatea paguboasa a oamenilor care stiu ca la doctor se merge numai atunci cďż˝nd esti bolnav, mai exact cďż˝nd cazi din picioare. La „Neurohelp“ pacientii nu trebuie sa plateasca nici un ban. Nici cei care fac recuperare, nici cei care vor sa beneficieze de programul de profilaxie. Sďż˝ntem fundatie non-profit. Scopul nostru este de a ajuta oamenii ďż˝n suferinta neurologica si de a-i ďż˝nvata pe toti cei interesati ce sa faca pentru a evita astfel de suferinte. Cei interesati se pot adresa zilnic Fundatiei „Neurohelp“, pentru programari, la telefonul 22.44.04, sau pot veni al sediul nostru, de pe strada Stefan cel Mare, numarul 90, situat vizavi de stadion.