Pensionarii

�i recunosti, pe barbati, dupa baston sau mersul nesigur, pe femei, dupa o oboseala pe care o ghicesti �n vorbe, �n gesturi, �n mimica singuratatii. C�nd nu-i vede nimeni, batr�nii lasa sa zburde pe chipul lor toate umbrele �ntunecate, toate neputintele, toate amaraciunile. �n fata nepotilor, a copiilor, mimeaza seninatati patriarhale si un optimism care se descojeste la un contact mai dur cu realitatea.
Zilele acestea i-am vazut �n pietele publice, pe o caldura toropitoare, purt�nd c�teva inscriptii pe coli A3, decente ca niste cereri de ajutor de �nmorm�ntare. Cereau de fapt pensii mai mari. Un ministru �mbracat �n negru, prevazut cu goarna, �ncerca sa potoleasca nemultumirile si sa promita ceea ce li se promite dintotdeauna. Din toamna, de prin septembrie, zicea ministrul, dupa ce vom analiza, dupa ce vom reconditiona bugetul, dupa ce vom identifica noi surse, va promit ca voi face tot ce pot. Ce poate face un ministru, fie el liberal, social-democrat, democrat, conservator sau cum o mai fi el �mbracat politic? Mai nimic. �n Rom�nia lucreaza circa patru milioane de oameni, cu carte de munca, iar o data si jumatate pe at�tia s�nt pensionari. C�nd pensionarii de azi erau salariatii de ieri, echilibrul dintre cei care lucreaza si cei care au iesit la pensie era invers. Dar si atunci pensiile lor erau tot de mizerie.
�mi amintesc bucuria bietei mele bunici din partea mamei, prin '91 cred. Bunica era taranca si se lasase t�r�ta �n CAP pentru a-si salva fiica, pe mama mea, de riscul de a fi exclusa din facultate. Bunica era bucuroasa pentru ca primise o pensie de CAP de 500 de lei. Din acest motiv, cu toate ca nu el era autorul acelei initiative de a da pensii taranilor, �l vota mereu pe Iliescu. �i spuneam ca �n cur�nd cu aia 500 de lei �si va cumpara un covrig. �ntr-adevar, inflatia m-a confirmat. Bunica a murit �nsa cu bucuria ca este pensionara.
Pensionarii azi s�nt subiectul gras pe care politica rom�neasca si-l disputa zilnic. Partidele, de dreapta, de st�nga, de centru cer iubirea pensionarilor, iar pentru asta varsa de la balcoanele puterii si opozitiei ligheane cu promisiuni. Toti suspina, fara exceptie, pentru viata pensionarilor. Toti �si �njura adversarii politici, lu�nd drept argument viata mizera a pensionarilor. Opozitia promite ca, ajunsa la putere, va dezlega baierele pungii si va tripla pensiile amar�tilor batr�ni. Ajunsa la putere e prima promisiune pe care o uita. Fiecare partid are o lege a pensiilor si o strategie legata de pensionari. �ntre timp au mai murit 500.000. Socul l-au resimtit si tirajele ziarelor. Pensionarii s�nt, erau cei care cunosc exercitiul zilnic al lecturii jurnalului. Ei au fost �nmorm�ntati �mpreuna cu mari halci din tirajele presei. Tineretul internaut butoneaza presa electronica si se hraneste nu cu litera tiparita, ci cu sunete si imagini din neant.
Domnul Tariceanu, premier, arata la televizor un chip preocupat de chestiunea pensionarilor, prioritara pe agenda Guvernului. Domnul Geoana, presedinte de partid de opozitie prezinta un chip preocupat identic de chestiunea pensionarilor. Si partidul domniei sale are legi si documente gata pregatite sa aduca bunastarea �n apartamentele batr�nilor uitati nu numai de stat, ci si de rude, prieteni, cunostinte. Domnul Voiculescu, el �nsusi la v�rsta pensiei, si-a preluat pensionarii ca pe copiii lui. �ti dau lacrimile. Numai ca lucrurile ram�n doar la televizor.
Am vazut marti, ďż˝n demonstratiile pasnice ale pensionarilor, si cďż˝teva rabufniri „tineresti“. Cine ati fi fost voi daca nu eram noi, tipa un pensionar cu parul alb, dar ďż˝nca ďż˝n fire, bine asezat pe picioare. O femeie cu palariuta pe cap si figura de comisar sovietic (poate a si fost!) turuie un discurs care ma face sa zďż˝mbesc amar. „Jos cu nemernicii de Vacaroiu si Patriciu. Au vile, au averi. Din cauza acestor oligarhi nu avem noi pensii“. Nu-i greu sa descifrezi al carui fan este agitatorul-femeie. Bietii batrďż˝ni sďż˝nt o coca ďż˝n mďż˝na celor care ďż˝i manevreaza cum vor. Saracia face plastilina omului mai usor de framďż˝ntat, iar politicienii abili o storc ďż˝n folosul lor. Pacat.