„Se impune o restructurare �i o debirocratizare �n special a aparatului administrativ central“
• interviu realizat cu senatorul PNL �erban Str�til� Reporter: C�t de tare trebuie s� pl�ngem dup� acordul cu Fondul Monetar Interna�ional?
�erban Str�til�: Acordul cu FMI func�ioneaz� �n vechea form� p�n� la jum�tatea anului viitor, a�a c� nu putem vorbi despre o ruptur� definitiv�. Chiar dac� �n acest moment Rom�nia nu are neap�rat nevoie de �mprumuturi de la FMI, va trebui g�sit� o modalitate de continuare a colabor�rii pentru c�, dincolo de ni�te cerin�e imposibil de �ndeplinit de �ara noastr� cum ar fi deficitul bugetar zero, delega�ia fondului a sesizat �i unele aspecte care trebuie s� ne dea de g�ndit dintre care a� enumera dou�: cre�terea foarte important� a fondului de salarii bugetare �i o anumit� necorelare a politicilor fiscale, monetare �i economice, care au dus la un deficit f�r� precedent a balan�ei comerciale. Vreau s� fie foarte clar: nu s�nt pentru plafonarea salariilor �n institu�iile bugetare, dar cred c� se impune o restructurare �i o debirocratizare �n special a aparatului administrativ central, astfel �nc�t fondurile alocate veniturilor salariale s� poat� fi controlate. Nu �n�eleg cum �n condi�iile �n care ne dorim informatizare, eficien�� �i transparen��, Rom�nia �i poate permite un aparat birocratic de peste 307.000 persoane care, inevitabil, pentru a-�i justifica necesitatea promoveaz� pe diferite canale tot felul de reglement�ri, para-reglement�ri �i taxe. �n privin�a deficitului comercial, FMI are perfect� dreptate �i, �n opinia mea, politica BNR de a controla infla�ia exclusiv prin p�rghii monetare �i valutare nu va avea efecte benefice �n economia real� dac� nu vor fi combinate cu m�suri mai hot�r�te de sprijin a produc�torilor �n plan fiscal �i pentru retehnologizare.
Rep.: „Afacerea“ Rompetrol d� �n clocot. Cum comenta�i telefonul pe care l-a dat premierul procurorului general �i faptul c� anchetatorii au luat la puricat conturile unor politicieni, afaceri�ti �i ziari�ti?
�.S.: �n privin�a telefonului dat de premier a� prefera s� nu comentez prea mult. E o problem� pe care C�lin Popescu T�riceanu va trebui s� o l�mureasc�. �n plus, nu �tiu dac� e o chestiune at�t de grav� �i dac� nu cumva e la mijloc o campanie orchestrat� �mpotriva lui. Ziarele din ultimele zile acrediteaz� ideea asta. Poate n-ar fi r�u s� remarc�m c�, �n anii anteriori, erau demonstrate fapte mult mai grave, trafic de influen�� �n adev�ratul sens al cuv�ntului. Acum, pentru c� T�riceanu a dorit s� afle personal cum stau lucrurile �n acest caz, mul�i �i sar la g�t. Ilie Boto� a spus doar c� s-a interesat de acest caz, nu c� i s-ar fi cerut vreo m�sur� anume. Iar Patriciu a fost eliberat de o instan�� �i nu de subordona�ii procurorului general. �n paralel, ancheta �i urmeaz� cursul firesc �i eu s�nt convins c� se va face lumin�. C�t prive�te conturile, aici chiar c� nu-i nici o problem�, c�t� vreme se respect� legea! Dac� exist� informa�ii privind nereguli, institu�iile abilitate pot s� verifice conturile oricui, �i pe-al meu. Cu to�ii trebuie s� respect�m legea, indiferent dac� s�ntem politicieni, oameni de afaceri, oameni de cultur� sau ziari�ti! Ce-i r�u �n verificarea conturilor? Au ceva de ascuns?
„Dac� a� fi cadru didactic, probabil c� �i eu a� ie�i �n strad�“
Rep.: Ce p�rere ave�i despre problemele privind finan�area �nv���m�ntului �i despre greva anun�at� de dasc�li?
�.S.: Dac� a� fi cadru didactic, probabil c� �i eu a� ie�i �n strad�, pentru c� �n �nv���m�nt au r�mas probleme mari �n ceea ce prive�te finan�area. Dar ca parlamentar care a studiat cu aten�ie legea bugetului, a� vrea s� spun c� pentru moment nu exist� solu�ii spectaculoase. S-a convenit s� fie m�rite sumele destinate �nv���m�ntului, dar nu se poate ajunge la nivelul cerut de sindicate. Haide�i s� nu uit�m c� am avut inunda�ii foarte costisitoare �n acest an! Pentru acei oameni afecta�i e nevoie de case, de drumuri, etc. Apoi s�nt cheltuieli mari privind integrarea. Personal, am fost pentru diminuarea bugetului Parlamentului �i voi r�m�ne pe aceast� pozi�ie. Mai mult, am �naintat un amendament, �mpreun� cu senatorul PNL de Boto�ani Mihai Tabuleac, prin care ceream ca diferite sporuri legate de drepturile salariale din administra�ie (cum ar fi „salarii de merit“, „ore suplimentare“, „fond de premii“, „cheltuieli cu colaboratorii“ etc.) s� r�m�n� la nivelul celor din acest an, iar banii rezulta�i din aceast� economie s� fie direc�iona�i spre bursele destinate elevilor �i studen�ilor. �i e valabil pentru to�i ordonatorii de credit. Vreau s� spun c� s-au identificat fonduri de peste 737 miliarde lei vechi, care ar fi foarte necesare capitolului „burse“ care �n bugetul din 2006 este sub prevederea din 2005.
Dac� s-ar accepta acest amendament, s-ar da curs, pe undeva, �i cerin�ei delega�iei FMI de a se limita cre�terea fondului de salarii �i chiar opiniei primului-ministru, care, la reuniunea Consiliului reprezentan�ilor na�ionali al PNL a afirmat c� �ntr-adev�r, �nv���m�ntul are nevoie de fonduri suplimentare �n special �n ceea ce prive�te sprijinirea elevilor �i studen�ilor.
|