 La Timisesti, un primar de nota 20
• „daca stai primar un mandat si nu faci nimic, �nseamna ca din vina ta localitatea a �mbatr�nit cu 4 ani. Si nimic nu e mai trist dec�t sa �mbatr�nesti de pomana“, este crezul lui Romeo Groza, de 15 ani primar de Timisesti Reporter: S�nteti la al patrulea mandat si acest fapt spune multe. De ce credeti ca are lumea �ncredere �n dumneavoastra si va tot voteaza?
Romeo Groza: Consider ca ceea ce s-a realizat s�nt lucruri normale, care �nseamna un trai decent pentru populatie. Este vorba de cele doua alimentari cu apa la Plaiesu si Preutesti, este vorba de modul cum arata marea majoritate a drumurilor, drumurile comunale s�nt balastate, avem doua covoare asfaltice pe Preutesti si pe Timisesti si s�ntem �n stadiul de a obtine si continuarea la cele doua lucrari, astfel �nc�t �n vara aceasta sa le terminam. Avem depuse trei proiecte care nu s�nt pe Ordonanta 7, ci pe fonduri guvernamentale. Acestea se refera la drumul comunal Plaiesu - 1,6 km, la interior intravilan sat Dumbrava - asfaltarea si refacerea �ntregului drum, extinderea retelei de alimentare cu apa a satului Plaiesu - aproximativ 2 km, �n fapt o continuare a lucrarii de 7 km. �n prezent avem lucrari de reparatii capitale la Caminul din centrul comunei, am montat geamuri termopan, iar de saptam�na viitoare intram la curatenie. O mare realizare, pe care nu speram sa o terminam anul acesta, este investitia �nceputa anul trecut - Sala polivalenta - Camin cultural - Biblioteca, de la Dumbrava. Am �nceput lucrarea ca o gluma, dar acum s�ntem la turnatul planseelor. Este o lucrare colosala, �n care este inclusa biblioteca, farmacia umana, dispensarul uman, o bucatarie.
Rep.: La ce suma se ridica investitia ?
R.G.: Aproximativ 11 miliarde lei.
Rep.: C�nd credeti ca se vor finaliza lucrarile ?
R.G.: Cred ca �n luna mai a anului viitor lucrarea va putea fi predata la cheie.
Rep.: Nu va temeti ca vor fi geloase celelalte sate? Intentionati sa faceti asemenea complexe si �n altele?
R.G.: �n momentul de fata avem aprobat �n lista de investitii proiectare Sala polivalenta - Camin cultural - Biblioteca si �n satul Plaiesu si speram ca �n aceasta toamna sa scoatem lucrarea din pam�nt.
Rep.: Nu credeti ca riscati sa mai fiti ales primar �nca 20 de ani, daca o tineti �n acest ritm ?
R.G.: Daca ar veni acum un om care ma cunoaste de multi ani si ar vedea pe usa mea program de audiente si pe mine la cravata si diplomat… cred ca nu mai am ce cauta acasa.
„La noi drumurile s�nt de la bine spre foarte bine“
Rep.: De ce nu purtati cravata domnule primar ?
R.G.: Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar asa m-am obisnuit sa o port la nunti si la cununiile civile, pe care le oficiez �n calitate de ofiter de stare civila. Dupa ce termin �mi dau cravata jos, pentru ca asa este normal si �n plus asa m-am obisnuit si nu ma pot dezice de comportamentul parintilor mei si de educatia pe care am primit-o de la ei. Nu pot sa fiu ce nu pot.
Rep.: S�nteti un om al comunei ?
R.G.: Da, s�nt din satul Preutesti.
Rep.: Domnule primar am vazut statia de aici, de l�nga pod, function�nd. Cum stati cu drumurile?
R.G.: La noi drumurile s�nt de la bine spre foarte bine. Anul acesta s�ntem �n stadiul de a termina cam tot ce mai este de finisat. Avem si sprijinul societatii „Omega Tehnoton“, care totdeauna ne-a dat asfalt �n plus fata de ceea ce era repartizat. Ma refer la faptul ca avem o colaborare foarte buna.
Din spatiile din fostul sector zootehnic nu am v�ndut nimic, toate s�nt concesionate, ceea ce �nseamna bani pentru primarie. Pentru toti investitorii care au vrut sa vina la noi, am gasit posibilitati prin Consiliul local pentru a-i atrage sa investeasca aici.
Rep.: Cam ce investitori aveti, �n ce domenii �si desfasoara activitatea?
R.G.: Avem o sfera larga de activitati: tricotaje, lemn, cauciuc si chiar si produse din polimer.
Rep.: Sa nominalizam c�teva societati …
R.G.: Spre exemplu societatea franceza „SOROCAN“, care produce emulsie catiodica pentru asfalt. Aceasta societate are concesionata de la noi o suprafata de teren si astfel banii vin �n bugetul local. Alte societati: „SC MARCO SRL“ care produce articole din cauciuc, „SC FIX“, societatea de la Motca, care produce talaj pentru placaj, „SC Chitosca SRL“, care produce polimer.
Rep.: �ncepe comuna sa semene a mica zona industriala ?
R.G.: Doar �n proportii mici. Mai avem o firma rom�no-franceza care produce materie prima din stejar pentru export. Mai avem un francez care a concesionat un grajd, care are o asociatie agricola si care a adus �n jur de 50-60 de utilaje.
Rep.: Toate acestea �nseamna bani buni la bugetul local…
R.G.: Da. Si vreau sa va spun ca s�nt atrasi de taxele care nu s�nt foarte mari. S�nt sume acceptabile si pentru noi si pentru cei ce vor sa
vina se investeasca �n comuna.
„�n zona avem si micro�ntreprinderi, se mai leaga mici afaceri“
Rep.: De ce trag francezii la dumneavoastra, domnule Groza?
R.G.: Putem spune ca s�ntem asezati �ntre munte si „mare“ adica Moldova, Ozana si Stejarul de la Plaiesu.
Rep.: Ce facem cu agricultura?
R.G.: Un lucru bun este ca marea majoritate a oamenilor s-a �nscris sa primeasca bani europeni prin APIA. La ora actuala avem asociatia agricola a francezului, care a obtinut finantare pentru o fabricuta de lapte si pentru ferma, pentru 50 de capete. Fabrica de lapte va fi facuta �n Preotesti.
Rep.: Poate constitui un exemplu?
R.G.: A obtinut finantare SAPARD si este un lucru deosebit. �n afara de acesta s-a extins foarte mult si AGROMIXT Dumbrava, datorita unui profesionist director, dl.dr. Nica Vasile, care a luat pam�nt de la cetateni si �l lucreaza.
Rep.: �n arenda?
R.G.: Da, sub forma de arenda. Oamenii s-au dus singuri, vor avea numai de c�stigat de pe terenurile lucrate stiintific, gospodareste.
Rep.: Se v�nd pam�nturi �n zona dumneavoastra?
R.G.: Se v�nd �n special cele intravilan, iar pretul difera �n functie de zona. Daca la Zvoronesti este un pret, la Preotesti un pret, cum te apropii de T�rgu Neamt preturile cresc. Celelalte terenuri se v�nd cu foarte putin, deoarece nu s�nt suprafete foarte mari si oamenii au copii, nepoti.
Rep.: Am fost saptam�na trecuta la Pipirig. Un sfert de sat este plecat �n Spania si Italia. Care este situatia la dumneavoastra ?
R.G.: Si noi avem persoane plecate la munca �n strainatate, dar nu asa multe. Cred ca s�nt plecati cam 100 - 150 de oameni. Toti cei care au fost plecati la munca afara, la �ntoarcere si-au cumparat apartamente sau au �nceput sa-si construiasca case.
Rep.: - Deci oamenii nu se �nstraineaza …
R.G.: - Da si ma bucura faptul ca oamenii construiesc. Daca o luati de la Dumbrava, de la intrarea �n comuna si p�na la Cristesti, la iesirea din comuna, s�nt numai case frumoase care dau o alta fata localitatii. S�nt oameni care muncesc si care investesc bani cu cap. Aici �n zona avem si micro�ntreprinderi, se mai leaga mici afaceri, s�ntem �ntr-un stat European, care �nseamna p�na la urma capitalism.
„�n august - septembrie vom face o serbare decenta, eleganta“
Rep.: Care este situatia scolilor?
R.G.: Imediat ce se �ncheie cursurile, pe 15 iunie, scolile vor intra �n curatenie - igienizare. Scolile arata foarte bine, pentru ca �n ultimii ani toate au trecut prin reparatii capitale cu bani de la bugetul local. Acum am �nceput o campanie de o luna - o luna jumatate, �n fiecare s�mbata trimitem copiii �n excursii. Consiliul local Timisesti sponsorizeaza transportul, asigurat de firma FLOZAMPET, pentru copiii care merg �n excursii organizate de scoala si aprobate de Inspectoratul Scolar, astfel �nc�t copiii sa cunoasca locuri deosebit de frumoase din tara.
Rep.: Apropo de FLOZAMPET. Am participat saptam�na trecuta la o actiune foarte frumoasa, la care si dumneavoastra ati luat parte, ati contribuit financiar. Daca vreti sa ne spuneti despre ce este vorba…
R.G.: �mpreuna cu Politia Rutiera de la T�rgu Neamt, cu domnul comisar Daniel Harpa, am sponsorizat cu veste reflectorizante pe carutasi si ciclisti.
Rep.: Spuneati atunci ca mai aveti o idee …
R.G.: Este data comanda pentru numerele de carute si pentru toate felurile de scutere. Am dat comanda si pentru imprimatele care s�nt necesare si speram ca �n doua saptam�ni toata lumea sa poarte veste, inclusiv copiii, ca sa evitam accidentele ce se produc �n trafic, �n special �n zona Dumbrava - Plaiesu.
Rep.: Ce ne puteti spune despre reparatiile la pod?
R.G.: - Reparatiile la pod le face o firma franceza si speram ca �n trei ani si jumatate podul sa fie dat „la cheie“. Este o treaba foarte eleganta, va fi o „miniatura“ a podului Londrei.
Rep.: Domnule primar, tot vorbiti de francezi. Aveti vreo �nfratire cu vreun sat din strainatate?
R.G.: La ora actuala s�ntem �n tratative cu orasul Dokkum din Olanda. Ne-au vizitat si am luat legatura cu viceprimarul de acolo. Dar, p�na la �nfratiri si chestii protocolare, ne g�ndim ca anul acesta facem 600 de ani de existenta a comunei Timisesti, 200 de ani de la atestarea localitatii Plaiesu. �n august - septembrie vom face o serbare decenta, eleganta, astfel �nc�t toata lumea sa se simta bine.
Rep.: Mai ales ca acei care participa la asemenea sarbatori sa simta ca este sarbatoarea locului…
R.G. - Nu poti sa iesi din ritmul �n care este obisnuit omul. Chiar si atunci c�nd am inaugurat sediul primariei au participat colegii din Consiliul local, colegii din executiv - noi toti ne consideram colegi pentru ca functiile s�nt efemere.
„Eu s�nt foarte multumit ca de-a lungul timpului am avut consiliul local de o calitate exceptionala“
Rep.: Domnule primar, totusi prea multa modestie nu credeti ca strica?
R.G.: Dimineata, la 6.30 s�nt la Primarie si plec dupa-amiaza la cinci, c�teodata la sapte… Daca vii la Primarie si stai patru ani si nu faci nimic ai �mbatr�nit comuna exact cu patru ani. Exact ca si un om, daca nu pui un copac, nu faci o casa, un copil si deci nu lasi nimic �n urma ta degeaba ai trait.
Rep.: Asta spune multa lume, ca omul sfinteste locul. Dumneavoastra s�nteti deja la a patra candidatura si, ca si �n alte locuri, s�nteti omul care trage partidul dupa el. Apropo de politica, ce parere aveti de ce se �nt�mpla �n tara. C�t va afecteaza si c�t nu?
R.G.: Cert este ca simti o instabilitate. C�nd te duci „sus“ la cineva sa ceri o semnatura, o aprobare, simti nesiguranta lor. Cei care s�nt numiti tremura. Eu consider ca ar trebui sa tremure cei care au ajuns �n functii pe care nu le meritau, dar un om care merita e pacat sa-l schimbi.
Rep.: S-au facut multe greseli dintr-astea. Politica arde tot...
R.G.: Eu s�nt foarte multumit ca de-a lungul timpului am avut consiliul local de o calitate exceptionala, oameni cu care am discutat problemele comunei. Politice o facem dincolo de gard. Fiecare om vine si spune care s�nt problemele din satul lui, iar eu, ca primar, trebuie sa fiu �naintea consilierului cu informatiile.
Rep.: Ati fost ales de trei ori p�na acum cu vot uninominal. Stiti ce �nseamna sa iesi singur �n fata multimii. Ce parere aveti despre votul acesta extins la toata clasa politica?
R.G.: Ar fi benefic, nu se va mai aplica principiul - s�nt presedinte de organizatie locala si eu fac lista. Cel ce vrea sa reprezinte o comunitate trebuie sa vina �n fata oamenilor si sa nu fie tarat de lista.
Rep.: Ce-si doreste primarul Romeo Groza cel mai mult?
R.G.: Pentru anul acesta cel mai mult �mi doresc ca obiectivele pe care le-am propus sa �nceapa sa se deruleze.
Rep.: Ceea ce ati propus electoratului la ultima campanie veti reusi sa finalizati p�na la urmatoarele alegeri?
R.G.: Eu nu am promis nimic. Stiti, oamenii �si pun tablouri, �si pun poze pe garduri, eu nu am facut asta niciodata. Trebuie sa discuti cu oamenii cam ce ar fi de facut si sa stabilesti ce este bun pentru oameni. Acum am o investitie de 17 miliarde desecari la Preotesti. Este fenomenal. S-a umblat, s-a discutat… E bine sa ai prieteni peste tot.
Rep.: Nu s�nt acuze ca primarul este din Preotesti si face mai mult pentru oamenii de acolo?
R.G.: Nu. Sa va dau un exemplu: la Preotesti fac o desecare, la Dumbrava complexul ala minune, la Timisesti trag asfalt si fac reparatia capitala a caminului cultural, la Plaiesu trag asfalt si scot din pam�nt noua casa de nunti, iar la Zvoronesti le-am adus cablu, acum le facem clopotnita la biserica, am balastat drumul, au telefon. Trebuie ca fiecare om, din fiecare localitate, sa simta ca esti primarul lui, primarul tuturor si nu al unui clan.
|
Autentificare
