DESCOPERIRE �N MORM�NT
• osemintele Mitropolitului Varlaam al Moldovei asteapta canonizarea • paraclisul Manastirii Secu adaposteste ceea ce a mai ramas din ramasitele trupesti ale mitropolitului • �n morm�nt au fost gasite fragmente de vesm�nt arhieresc, tesut �n aur si argint, o candela si un vas de ceramica • crucea de calugarie a Mitropolitului a putrezit, �nsa forma ei a ramas impregnata �n lut • Osemintele Mitropolitului Varlaam al Moldovei au fost scoase marti, 5 iunie a.c., din morm�ntul de la Manastirea Secu pentru ca pe 30 august 2007 sa aiba loc proclamarea oficiala a canonizarii �naltului prelat. Cei care au participat la dezhumare au avut surpriza sa constate ca ramasitele pam�ntesti erau intacte, desi morm�ntul a fost jefuit �n decursul vremurilor tulburi care s-au abatut asupra Moldovei, iar crucea de calugarie a mitropolitului a putrezit, �nsa forma ei a ramas impregnata perfect �ntr-o bucata de lut. „Sapaturile au �nceput luni seara (n.r. - 4 iunie). Marti, 5 iunie, s-a ajuns �n camera morm�ntului. Asa cum spunea si Nicolae Iorga, morm�ntul a fost jefuit si a fost refacut �n mod succesiv. Am gasit cea mai mare parte a osemintelor mitropolitului. Oasele au fost curatate si apoi asezate �ntr-unul din paraclisele manastirii, urm�nd ca �n 25 august sa fie pregatite pentru a fi asezate definitiv �ntr-o racla speciala. Tot atunci se va oficia si ultimul parastas pentru odihna sufletului Mitropolitului Varlaam, dupa care va avea loc, pe 30 august, proclamarea solemna a canonizarii sale, iar credinciosii se vor putea �nchina la Sf�ntul Varlaam al Moldovei“, a declarat arhimandrit Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iasilor.
�n timpul actiunii arheologice au mai fost gasite si c�teva fragmente de vesm�nt arhieresc, de tesatura �n aur si argint. A fost gasita, de asemenea, candela care a fost asezata �n morm�ntul Mitropolitului Varlaam al Moldovei si un vas de ceramica. „Crucea de calugarie a mitropolitului a putrezit, �nsa forma ei a ramas �n negativ �ntr-o bucata compacta de lut, care a fost recuperata ca atare. Toate acestea vor fi restaurate, conservate si vor fi asezate �ntr-un colt special din muzeul manastirii Secu, �mpreuna cu obiectele aflate �n morm�ntul mitropolitului. De asemenea, s-au gasit fragmente de fresca pe zid, ceea ce ne poate sugera faptul ca �nainte de �nmorm�ntarea Mitropolitului, biserica Manastirii Secu ar fi putut avea macar partial pictura �n exterior. Cercetarile viitoare vor infirma sau vor confirma acest lucru“, a mai spus arhimandrit Varlaam Merticaru.
Carturar de �nalta clasa
Cel care avea sa devina mitropolitul Varlaam s-a nascut �n anul 1585, �n partile Vrancei si a decedat �n august sau �n decembrie 1657, la Manastirea Secu. Se pare ca a �nvatat carte la „Schitul lui Zosin“ pe Valea Secului. S-a calugarit la Secu, sub numele Varlaam. La acest lacas de cult a fost egumen si apoi a devenit arhimandrit. �n anul 1628 a fost trimis �ntr-o misiune la Moscova. �n 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei, dupa ce a fost hirotonit pe 23 septembrie �n acelasi an si a pastorit p�na �n aprilie 1653, c�nd s-a retras la Secu. �n 1639 s-a numarat printre candidatii la scaunul de patriarh ecumenic. A manifestat o preocupare �ndeosebi pentru probleme carturaresti. Astfel, �n 1640 a �nfiintat o tiparnita la Iasi, �n care a tiparit mai multe carti de �nvatatura �n rom�neste. Tot �n timpul pastoririi sale, Vasile Lupu a �ntemeiat Colegiul de la Iasi, cu profesori trimisi de la Kiev. �n perioada 1644 - 1645 a convocat el �nsusi un sinod al tuturor ierarhilor din „Tara Rom�neasca si Moldova“, care a aprobat raspunsul �mpotriva Catihismului calvinesc, scris de el. Mitropolitul Varlaam a sustinut ctitoriile lui Vasile Lupu, printre care si biserica “Sfintii Trei lerarhi“ din Iasi, �n care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva �n anul 1641.
Cea mai �nsemnata dintre lucrarile tiparite de mitropolitul Varlaam este „Carte rom�neasca de �nvatatura la dumenecele de preste an si la praznicele �mparatesti si la Sv�ntii mari“ (Cazania), aparuta la Iasi. A scris 506 foi cu un „Cuv�nt �mpreuna catra toata sementia rom�neasca“ al lui Vasile Lupu si „Cuv�nt catra cetitoriu“. Aceasta din urma lucrare cuprindea 54 de cazanii la duminici si 21 la sarbatorile �mparatesti si ale sfintilor. Unele dintre ele au fost traduse sau prelucrate dupa cartea „Comoara“ a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577). Altele au fost Iuate din manuscrise rom�nesti care au circulat p�na atunci, mai ales �n Transilvania.
Alte Iucrari ale sf�ntului care urmeaza sa fie canonizat s�nt - „Sapte Taine a Bisericii“, aparuta la Iasi, �n 1644, �n 340 de pagini, prelucrata dupa opera grecului Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)
Alta lucrare este „Raspunsul �mpotriva Catehismului calvinesc“, tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) �n 1645, cu 32 de foi, �n care combatea un Catehism calvinesc tiparit la Alba Iulia, �n 1645.
C�t a fost egumen la Secu a tradus Iucrarea „Scara sau Leastata Sf�ntului loan Scararu sau Sinaitul“ (1649), dupa editia comentata a episcopului Maxim Margunios (Venetia, 1590), dar a ramas �n manuscris.
Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor �n limba rom�na a unui numar mare de carti religioase.
|