TCE 3 Brazi - agricultur� modern�, european�, competitiv�
• s�pt�m�na aceasta, �n Insula Mare a Br�ilei, firma nemtean� a organizat centrul de excelent� anual • peste 300 de fermieri au v�zut c� se poate face agricultur� la nivel �nalt �n Rom�nia, �n ciuda obstacolelor vremii si a vremurilor • activitatea TCE 3 Brazi a fost apreciat� de toti marii produc�tori din domeniu • „onoare mai mare ca aceea de a produce p�ine nu exist� pentru un agricultor“, spune Culit� T�r�t� • Sub genericul „Centrul de excelent� Aectra 2007“, fermieri din mai multe judete ale t�rii s-au �nt�lnit s�pt�m�na aceasta la Br�ila, pentru a participa la un eveniment organizat de societatea nemtean� TCE 3 Brazi si Aectra Agrochelmicals, firm� specializat� �n solutii tehnologice pentru agricultur�. Produsele pentru protectia plantelor, semintele si fertilizantii din oferta Aectra au putut fi observate la lucru direct pe terenurile cultivate de arendasul TCE 3 Brazi, �n Insula Mare a Br�ilei. Lectia de agricultur�, asa cum ar trebui s� fie �n toat� tara, a fost structurat� pe dou� componente: partea teoretic� - un simpozion �n care cele dou� firme partenere si-au prezentat produsele si experienta, precum si partea practic� - vizitarea mai multor culturi din IMB, incluse pe lista centrelor de excelent� Aectra. Dup� cum a explicat Dan Popescu, director Aectra, Centrele de Excelent� au fost �nfiintate �n 1999 si s�nt un concept sut� la sut� al Aectra. Statutul de Centru de Excelent� este atribuit numai acelor ferme de exceptie, care se dovedesc a fi reprezentative ca unit�ti agricole pe care se aplic� tehnologiile Aectra pentru culturile agricole (gr�u, porumb, floarea soarelui, cartofi, rapit�, soia). Sute de specialisti �n agricultur�, produc�tori agricoli si oameni de afaceri particip� anual la prezentarea pe viu a rezultatelor obtinute prin aplicarea �n teren a teoriilor. Insula Mare a Br�ilei este unul dintre cele mai importante centre pentru Aectra, at�t ca exploatatie agricol� �n sine, c�t si datorit� bunei colabor�ri cu TCE 3 Brazi.
„Credem �n tehnologie, pentru c� o demonstreaz� rezultatele“
Filosofia Aectra este profitul �n investitii si tehnologia profitului. Asa cum a ar�tat �n mai multe r�nduri directorul Dan Popescu, tinta este clar�: pentru fiecare leu investit, agricultorul s� scoat� cel putin un leu profit. „Credem �n tehnologie, pentru c� o demonstreaz� rezultatele. Aectra discut� despre tehnologii complete pentru profit, astfel ca, la sf�rsitul zilei, pentru un leu investit s� ai m�car un leu profit. Agricultur� modern�, agricultur� european�, agricultur� competitiv�. Asta este ceea ce vrem s� v� ar�t�m �n Insula Mare a Br�ilei“, a spus Dan Popescu, �n debutul simpozionului. Temele abordate au fost punctele de suferint� ale agriculturii rom�nesti �n prezent: directia spre care se �ndreapt� acest sector, efectele ader�rii, absorbtia fondurilor europene, obstacolele de care se lovesc fermierii �n obtinerea sprijinului comunitar, dar si lucruri concrete - de la noua orientare spre biodiesel si avantajele acestui tip de combustibil, p�n� la culturile de rapit� si si beneficiile pe care le pot aduce fermierilor. Dan Popescu a prezentat si calculul estimativ al rentabilit�tii rapitei �n acest an si, �n baza lui, a dat un sfat gratuit celor prezenti: „Dac� aveti rapit�, vindeti-o acum! Nu asteptati o posibil� crestere a pretului �n octombrie - noiembrie pentru c� nu se va �nt�mpla“. Aectra a prezentat sumar si produsele care asigur� protectie culturilor agricole, printre cele mai renumite fiind Terra Sorb (produs aectra care se aplic� �n toamn� si care ofer� vigoare si rezistent� sporit� plantei), dar si Nu-Film.
TCE 3 Brazi - perfomant� si excelent� �n agricultur�
Sub acest generic, a fost prezentat� societatea nemtean� care administreaz� peste 55.000 de hectare �n Insula Mare a Br�ilei, cea mai mare exploatatie agricol� din Europa. „M� bucur c� Br�ila a fost aleas� de TCE 3 Brazi pentru acest simpozion. Sigur, s�nt un iubitor al acestui sport care este agricultura. �n ultimii ani, n-am mai activat pe piata asa de complicat� a agriculturii. Vreau s� salut �n primul r�nd prezenta la un nivel foarte, foarte �nalt a firmei TCE 3 Brazi �n judetul nostru pentru c� aici �ntr-adev�r se face o agricultur� modern�, o agricultur� intensiv�. Se face cu adev�rat productie agricol�, cu toate nenorocirile pe care ni le d� vremea. Dac� TCE 3 Brazi face agricultur� modern�, poate ar trebui s� fie un model si pentru agricultorii individuali care ar trebui s� se uneasc� �n suprafete mari pentru a face agricultur� performant�. M� bucur c� Aectra a r�mas consecvent� zonei TCE 3 Brazi care organizeaz� �n mod constant acest gen de simpozioane. S� dea Dumnezeu s� aveti un an agricol prosper“, a spus Gheorghe Stanca, presedintele Consiliului Judetean Br�ila. Presedintele Grupului de firme TCE 3 Brazi, Culit� T�r�t�, a salutat prezenta celor peste 300 de fermieri la centrul de excelent�. „Tin s�-i salut pe toti participantii, din Br�ila, din judetele limitrofe, de la Neamt de la Constanta. A intrat �n obiceiul societ�tii noastre ca, �mpreun� cu Aectra si celelalte societ�ti produc�toare de masini si utilaje agricole, s� organiz�m simpozioane la Br�ila, care este un loc binecuv�ntat de Dumnezeu si c�nd spun asta m� refer la suprafetele mari agricole. Ceea ce ne r�m�ne nou�, agricultorilor, de f�cut, este s� respect�m p�m�ntul si s� facem tot ce e posibil ca acesta s� ofere tot ce e mai bun si tot ce e mai valoros. Ne confrunt�m cu o secet� cumplit�, cu necazuri deosebit de dure, cu greut�tile vremurilor actuale. Trebuie s� recunoastem c� pentru dezvoltarea agriculturii, noi, de la TCE 3 Brazi si cei din sal�, trebuie s� facem eforturi si cheltuieli deosebite. Avem responsabilit�ti deosebite, avem nopti nedormite, dar trebuie s� facem fat� acestor greut�ti. Cu toate acestea, �n aceste conditii grele, �n fiecare dintre noi exist� o multumire, o bucurie sufleteasc�. Onoare mai mare ca aceea de a produce p�ine nu exist�. C�nd produci ceea ce are omul nevoie zilnic, poti dovedi c� ai putere s� faci ceea ce altii nu fac“, a declarat Culit� T�r�t�.
Seceta - o problem� teoretic� si practic�
Lucian Buzdugan, directorul general al societ�tii TCE 3 Brazi, a apreciat ca pozitiv interesul manifestat pentru aceste �nt�lniri de lucru, care ofer� posibilitatea oamenilor din acelasi domeniu s� discute problemele grave si s� g�seasc� eventuale solutii. Pentru eficient�, TCE 3 Brazi a invitat liderii de masini si utilaje agricole cu care firma a colaborat deja si a obtinut rezultate notabile, mediind astfel o �nt�lnire �ntre produc�torii de utilaje si agricultori. Pentru agricultorul rom�n, �ns�, cea mai mare „molim�“ anul acesta este seceta. TCE 3 Brazi are �ns� un plan bine pus la punct �n privinta m�surilor care trebuie luate pentru diminuarea efectelor secetei. „Este momentul �naintea recolt�rii p�inii, p�inea noastr� cea de toate zilele, asa cum spunea si domnul T�r�t�, onoare mare pentru noi agricultorii. A devenit traditie pentru noi ca �n fiecare an cu aceast� ocazie s� ne �nt�lnim la centru de excelent�, ocazie de a spune deschis ceea ce este bine, ceea ce este r�u, ceea ce este nou si ce perspective avem legate de activitatea din agricultur�. Va trebui s� vedem foarte rapid noile tehnologii ale profitului, dar am �ndr�znit s� dau si o tem� �n plus, ca s� vedem cum poate fi rezolvat� m�car partial aceast� problem� de actualitate - lipsa apei �n sol. Noi ne g�ndim la dou� directii, �n afar� de irigatii si ploi, si anume la c�ile de conservare a apei �n sol si la reducerea consumului de ap� la plante. Pentru asta v� propun dezbaterea �n teren a managementului culturii, de la dotarea tehnic� si sectorul de chimizare, p�n� la sistemul de testare a soiurilor si hibrizilor pe care le avem �n Insula Mare a Br�ilei“, a spus Lucian Buzdugan.
Teoria sustinut� de practic�
Dup� o or� de prezent�ri si discursuri, invitatii au trecut Dun�rea si au p�sit pe Insula Mare pentru a vedea cu ochii lor efectele produselor asupra culturilor agricole. Au fost vizitate mai multe sole cultivate cu rapit�, gr�u si floarea soarelui, au fost prezentate �n am�nunt tehnologiile aplicate de TCE 3 Brazi la recomandarea celor de la Aectra. La fiecare sol� vizitat�, fermierilor li s-a prezentat si fisa de profitabilitate, ca s� stie concret care s�nt cheltuielile f�cute pentru �nfiintarea si �ntretinerea unui hectar, productia estimat� si profitul. Tehnologiile propuse de Aectra se bazeaz� pe o serie de pachete tehnologice, care includ erbicide, insecticide si fungicide, s�m�nt� autohton� si din import, fertilizanti foliari si stimulatori de crestere, precum si consultant�, asistent� tehnic�, seminarii si instruiri profesionale tehnice anuale. Tehnologiile propuse abordeaz� unitar fiecare cultur� si furnizeaz� solutii optime, toate �n deplin acord cu normele Uniunii Europene. Prima prezentat� a fost tehnologia aplicat� de TCE 3 Brazi la culturile de rapit�. „De la an la an, num�rul de d�un�tori creste si atac� provoc�nd pagube. �ncerc�m prin tehnologia noastr� s� prevenim toate aceste aspecte. Avem dou� insecticide - Alfametrin si Calypso pentru a prinde d�un�torii mai importanti care afecteaz� cultura de rapit� si cu care ne confrunt�m sistematic �n fiecare an. Un produs pe care �l recomand�m, absolut necesar pentru tehnologiile care se respect� si care tinteste la o productie de peste 3.000 kg pe hectar este acest stimulator de crestere - Atonik. Pe l�ng� faptul c� d� o vigoare foarte bun� plantei, acesta �i ofer� o sans� mai mare �n lupta cu seceta si vine s� stimuleze si gradul de fertilitate al florilor, lucru foarte important �n acest an. Un alt produs cheie este Nu-Film, care este protector, adjuvant si fertilizant. Aceste dou� produse s�nt necesare nu at�t pentru o productie �n plus, c�t pentru salvarea culturilor deja constituite S�nt dou� produse care trebuie s� vin� nu at�t ca s� aduc� productie �n plus, c�t s� salveze practic ceea ce este deja constituit“, a explicat dr. Vasile Trif. Folosirea acestor produse cheie pentru rapit� asigur� o productie de p�n� la 3 tone/ ha. Directorul TCE 3 Brazi, Lucian Buzdugan, a prezentat apoi succesele obtinute la cultura de gr�u: „E o cultur� bun� de gr�u, dar are c�teva secrete pe care �mi permit s� vi le spun: sem�n�m direct �n miriste, f�r� nici o interventie. Distanta �ntre r�nduri este de 18 cm, si nu 12,5. Densitatea pe r�nd este cam mare: am pus cca 240 kg de gr�u la hectar si anul acesta, la aceleasi mas�, vom reduce cu cca 20 de kilograme, pentru c� e prea des. Dar faptul c� aerul poate intra printre r�nduri ne asigur� un gr�u s�n�tos. �n�ltimea gr�ului nu este foarte mare anul acesta. Anul trecut am avut c�zute niste sole �n proportie de 90%. Anul acesta, am reusit s� mentinem toate solele �n picioare. Tehnologia folosit� nu numai c� nu las� gr�ul s� creasc� prea mare, dar �i �ngroas� tija, tulpina, �l face foarte flexibil, �i d� vigoare mare. Frunza este de asemenea mult mai lat�. �n ce priveste s�n�tatea frunzei... este o frunz� curat�, dar s�ntem la al treilea tratament. Am f�cut trei tratamente cu fungicide pentru frunz�, iar pe ultimul �l �nnobil�m si cu un insecticid, pentru c� noi avem probleme grave cu plosnitele“. Vasile Pelmus, director de v�nz�ri la Aectra, a prezentat tehnologia revolutionar� �n cultura de floarea soarelui: „Este o tehnologie nou�, o revolutie �n cultura florii soarelui, �n care hibridul E 83 a fost erbicidat cu produsul Expres. Lanul pare desenat, se poate observa uniformitatea exceptional� din toate punctele de vedere, �n ce priveste talia, fertilizarea, combaterea buruienilor. Asta denot�, si subliniem, �naltul profesionalism si tehnologia care-si demonstreaz� valabilitatea �n orice conditii. Cu totii stim c� �ntotdeauna ne-am chinuit la floarea soarelui s� combatem burienile cu frunz� lat� din aceast� cultur�. Avem acum o tehnologie nou� care ne permite s� facem acest lucru si s� obtinem rezultatele care se v�d. �n afar� de asta, aici s-au f�cut tratamente cu Alert, Atonik si Nu-Film, de o important� deosebit� pentru c�, dac� la porumb nu avem probleme deosebite cu bolile, la floarea soarelui neglijarea acestui aspect poate fi catastrofal�. Floarea soarelui are multe boli p�gubitoare, multe boli comune cu soia si rapita, culturi extinse �n tara noastr� si �n Insula Mare a Br�ilei si, din aceste motive, trebuie s� acord�m atentie special� patogenilor comuni ai florii soarelui, soiei si rapitei“.
Utilaje agricole de ultim� generatie
TCE 3 Brazi este una dintre cele mai mari unit�ti agricole, nu doar din tar�, ci si din Europa. �n ultimii ani, �n perspectiva intr�rii �n UE, s-au f�cut investitii majore �n dotarea cu masini si utilaje agricole, astfel �nc�t, la ora actual�, tehnologia de ultim� generatie este parcat� pe platforma auto din IMB, TCE 3 Brazi face agricultur� european� cu mijloace ultraperformante, iar asta o spun toti cei care au vizitat „baza“ din IMB. TCE 3 Brazi are o sut� de combine Claas (generatia Claas Xerion 3300), cam 50 de combine Lexon (cu l�time de 9 metri), tractoarele Sent cu toat� gama de masini de la Maschio Gaspardo (Italia), Lempken (Germania). Parcul de utilaje este numai un segment �n care TCE 3 Brazi a f�cut investitii enorme. Planurile de viitor s�nt si mai �ndr�znete. Firma nemtean� a demarat un proiect pentru extinderea sistemului de irigatii, pe care sper� s�-l implementeze c�t de cur�nd se poate
|