Guvernul a pus ochii pe satul olimpic

• jurnalistii din presa centrala au vizitat strada Fabricii, ďż˝ntr-un proiect PHARE implementat de Guvern • administratia publica din Roman va discuta cu oaspetii astazi • problemele comunitatii rrome pot fi rezolvate prin parteneriate, cu bani europeni • neajunsul sistarii apei va fi primul solutionat •

Un grup de 10 jurnalisti ai posturilor de televiziune si ziarelor centrale au poposit la Roman, ieri, 29 mai, ďż˝n cadrul unei vizite de lucru, parte a unui proiect PHARE implementat de Guvernul Romďż˝niei, ce vizeaza documentarea modului ďż˝n care comunitatile rrome colaboreaza cu autoritatile locale, problemele acestei etnii si identificarea, ďż˝n parteneriat social, a solutiilor pentru eliminarea riscului de marginalizare sau discriminare a cetatenilor mentionati. Cu acest prilej, a fost vizitat complexul de locuinte sociale din strada Fabricii, delegatia ramďż˝nďż˝nd la Roman pďż˝na astazi, cďż˝nd vor avea loc o conferinta de presa si dezbateri alaturi de reprezentantii administratiei locale. Ulterior, oaspetii se vor deplasa ďż˝n localitatea 10 Prajini, din judetul Iasi, pentru acelasi gen de discutii. „Sďż˝ntem ďż˝nsotiti de 10 reprezentanti ai institutiilor media, care vor face o vizita de documentare ďż˝n comunitatile de rromi. Vrem sa facem legatura ďż˝ntre comunitate si jurnalisti si sa discutam despre conditiile de viata, problemele sociale, politice sau juridice care ne preocupa pe toti. De asemenea, dorim sa gasim ďż˝mpreuna solutii pentru acestea, dialogul si interesul tuturor celor implicati fiind esential“, a declarat Oana Livadariu, organizator ďż˝n cadrul proiectului. Pe lďż˝nga autoritatile publice locale, delegatia din Bucuresti va fi ďż˝nsotita, ďż˝n calitate de gazda, de Liviu Daraban, care a mentionat ca, desi este membru ďż˝n conducerea Asociatiei Romani CRISS, partener ďż˝n cadrul proiectului, va reprezenta Asociatia Romii Romascani.
Vizita oaspetilor din Bucuresti este considerata binevenita, ďż˝n conditiile ďż˝n care comunitatea vizata are, ďż˝ntr-adevar, o serie de probleme, iar dialogul social poate oferi solutii concrete la ele. De altfel, lipsa apei potabile ďż˝n complexul de locuinte sociale din Strada Fabricii, de mai bine de jumatate de luna, situatie grava, urmeaza sa ďż˝si gaseasca rezolvare gratie discutiilor avute pďż˝na acum. Mircea Daraban, reprezentantul cetatenilor care locuiesc aici, majoritatea de etnie rroma, a afirmat ca a gasit ďż˝ntelegerea autoritatilor si ca dupa o revizie a instalatiilor, pentru evitarea pierderilor pe viitor, saptamďż˝na aceasta va fi reluata furnizarea serviciului, vital mai ales ďż˝n perioada caniculara. „De trei saptamďż˝ni, singurele noastre surse de apa sďż˝nt izvoarele de la Podul de Fier sau de la «Sipote». Este drept ca s-au adunat datorii mari, de 82 milioane de lei, dar situatia este grava. S-a ajuns la asa ceva din cauza marilor datornici, care au facturi neachitate de doi, trei sau chiar patru ani. Nu cred ca ar fi fost un efort asa mare din partea lor, ďż˝n conditiile ďż˝n care ne revenea sa platim, ďż˝n total, circa 15 milioane de lei pe luna. Sďż˝nt aici patru foste grajduri, cu 52 de locuinte fiecare, astfel ďż˝ncďż˝t, de persoana, nota de plata era de 20 - 25.000 de lei vechi lunar. Sďż˝nt destul de multi oameni care efectiv nu au vrut sa dea nici un ban si din cauza lor suferim toti. Chiar avem o persoana care a adunat datorii la apa de 14,4 milioane de lei vechi. Respectivul ne-a zis ca daca ďż˝i este sete bea votca si ďż˝si face mďż˝ncare cu apa minerala. Asa este mai peste tot ďż˝n oras, sďż˝nt «oameni si oameni»“, a declarat Mircea Daraban. ďż˝n prezent, locatarii, dintre care multi au copii mici, se uita cu jind la robinetele uscate, ďż˝ntrebďż˝ndu-si ďż˝n repetate rďż˝nduri liderii cďż˝nd se va remedia problema. Oamenii cara apa cu ce apuca, iar cďż˝nd vine vorba de wc-uri, odata existente ďż˝n „Satul Olimpic“, toata lumea arata cu degetul spre cďż˝mpurile din apropiere. Referitor la acest aspect, primarul Dan Ioan Carpusor a mentionat, de asemenea, ca ďż˝si va gasi rezolvare, ďż˝nsa debitele personalului angajat de administratie, domiciliat ďż˝n strada Fabricii, vor fi recuperate cďż˝nd se dau salariile. Pe de alta parte, problema contorizarii individuale la apa nu poate fi rezolvata, deocamdata, deoarece ar trebui, mai ďż˝ntďż˝i, adaptata canalizarea incapabila sa preia un volum prea mare de lichid, proiect care ar avea nevoie de o finantare substantiala.

Oameni multi, probleme multe

Multitudinea de caractere, fiecare cu problema lui sau problema comunitatii pe limba se anima cďż˝nd vine vorba despre ceea ce „ar vrea sa se ďż˝ntďż˝mple“. Oamenii se plďż˝ng ca drumul catre gara este stricat si noroios cďż˝nd ploua, ca mai apar scandaluri, ca Salvarea sau Pompierii vin cam greu la ei, ďż˝nsa starea materiala este principala problema. „Nu pot spune ca sďż˝ntem marginalizati. Cďż˝nd stateam la «NATO» erau ďż˝n mare cam aceleasi probleme. Avem acum chiar trei magazine aici, care dau inclusiv «pe datorie». Ca acces la informare, au venit firme ca «Boom», «Digi» sau «Max», deoarece firma de cablu din oras a avut «o retinere», si ne-au montat gratuit antene satelit, cu abonamente de 22 RON pe luna. Asa am «scapat chiar mai ieftin». Problema sďż˝nt veniturile mici si cheltuielile mari. La regularizarile costului energiei, de exemplu, unora le-a venit si cďż˝te 10 milioane de lei, cum ar fi familiile Stoica sau Herciu. Nu se poate pune problema furtului de curent, deoarece toate contoarele, individuale la toate camerele, sďż˝nt grupate ďż˝n incinte separate, ďż˝ncuiate. O parte dintre cei de aici lucreaza la Primarie sau au ajutoare sociale, restul muncesc cu ziua ori aduna fier vechi si PET-uri. Pacat ca nu se poate mentine o mai buna curatenie. Sďż˝nt unii care vin acasa cu tot ce gasesc pe la groapa de gunoi si muta mirosul de acolo aici“, a mai mentionat Mircea Daraban. Un aspect care ďż˝i nemultumeste pe unii locatari este sistarea ajutorului social, conform Legii 416/2001, ďż˝n momentul ďż˝n care beneficiarul primeste sprijin de doua milioane lunar de la stat pentru cresterea copilului. „Ni s-a sistat ajutorul cďż˝nd a nascut sotia, dar copilul s-a ďż˝mbolnavit. La spital, ni s-a cerut asigurare, pe care o aveam cďż˝nd eram la «social», iar acum nu. Cineva trebuie sa se ocupe de problema asta, pentru ca nu este corect asa“, a mentionat Vasile Stoica, ďż˝n vďż˝rsta de 28 de ani. Urmeaza ca autoritatile sa supuna din nou dezbaterii problemele comunitatii si, cu implicarea ONG-urilor sau formatiunilor politice care ďż˝i reprezinta pe rromi, sa ďż˝ncerce sa gaseasca „numitorul comun“ la toate acestea, interesul fiind reciproc. Totodata, factorii implicati vor trebui sa ďż˝ncerce sa acceseze si fondurile necesare acestor demersuri, avďż˝nd ďż˝n vedere posibilitatile oferite tarii noastre dupa aderarea la UE.
FOTO: Comunitatile rrome s�nt vizate de proiecte cu finantare externa