Lec�ia american� despre globalizarea �p�gii
Parc� am fi dat �n s�pt�m�na lectur�rii rapoartelor interna�ionale, nu alta! Dac� �n privin�a Raportului de monitorizare a Rom�niei, prezentat de Comisia European�, lucrurile s-au cam l�murit, acum e un altul pe cale sa �ncing� spiritele oricum nelini�tite ale rom�nilor, anume Raportul despre manipularea prin Programul „Petrol pentru Hran�“. A fost redactat de Paul A. Volcker (pre�edinte), al�turi de Richard J. Goldstone �i Mark Pieth (membri), pentru Comisia independent� de investiga�ii a pomenitului program derulat de ONU, fiind dat publicit��ii la New York, pe 27 octombrie. Cum sacul de box na�ional de box se preg�tea s� fie relocat (sic!) �n curtea liberalului Dinu Patriciu, un scandal suplimentar, av�ndu-l �n centru pe el �i Grupul Rompetrol a venit taman ca �nc� o m�nu��. Evident, una de box. Carevas�zic�, „banditul“ �sta de serviciu a f�cut afaceri cu Bagdadul, pe timpul sanc�iunilor interna�ionatele dictate �mpotriva regimului de acolo. A cump�rat petrol, l-a rafinat (doar are ditamai Petromidia �n proprietate) �i a cotizat substan�ial, at�t la „pu�culi�a“, c�t �i la pu�culi�a lui Saddam Hussein. Zisa descoperire a americanilor ar fi astfel menit� s� produc� �i �n Rom�nia valuri de indignare, �n urma c�rora s� se lase cu o sanc�iune autohton� mai r�s�rit� dec�t �n cazul uciga�ei de nevinova�i Carmen P�unescu.
Categoric, �n prim� instan��, cu investiga�ia americanilor nu prea-�i vine s� te pui. R�pus de mirajul filmelor (tot americane) despre conspira�ii, e�ti tentat s-o la�i cum o zic ei �i s� o descurce al�ii. Amar� �i unsuroas� tenta�ie!... Fiindc� pu�ini �i �ntrec pe aceea�i americani la cacealmale �i manipul�ri. Au �n�elat o lume �ntreag� - pe fa�� - cu pericolul nuclear irakian �i-acum, c�nd petrolistul Bush se confrunt� acas� cu probleme interne uria�e, ni�te min�i neobosite nu g�seau? Au din abunden��, iar trei au fost sortite s� scoat� la iveal� �i s� dea la toat� planeta un digestiv cu iz de petro-dolari otr�vi�i. N-am s� judec eu acum raportul lui Volcker, cum n-am s� m� transform nici �n avocat al lui Patriciu, de�i a doua variant� ar fi tentant� �i m-ar scuti de griji financiare. Totu�i, un reflex din vremea c�nd practicam gazet�ria operativ�, m-a f�cut s� m� �ntreb dac� lucrurile stau chiar a�a? �i am g�sit suficiente elemente de �ndoial� pentru a nu �ngro�a lista celor ce �nghit �nc� „o afacere american�“.
Este �tiut c� Programul „Petrol pentru Hran�“ a avut rostul de a asigura livr�ri controlate de �i�ei irakian, astfel �nc�t s� nu se ajung� la exterminarea poporului condus de dictatorul Saddam (�i) din cauza sanc�iunilor economice impuse de Organiza�ia Na�iunilor Unite, cu Consiliul ei de Securitate �n frunte. Programul s-a derulat �n mai multe faze �i absolut toate au fost la vedere. Las la o parte rolul Ministerului irakian al Petrolului, ca �i pe cel al organiza�iei �steia cu nume de lupt�tor (SOMO, �n fond o organiza�ie �ns�rcinat� cu pia�a petrolului - n.a.) �i m� aplec spre partiturile altor doi actori, cei mai importan�i: Consiliul de Securitate al ONU �i Comitetul de Sanc�iuni (cunscut �i drept Comitetul 661). Ei trebuia s� se ocupe de monitorizarea �i aprobarea afacerii. Altfel spus, s-a �tiut totul, inclusiv c�nd �i cum au fost introduse supratax�rile de 0,2 �i 0,5 USD la fiecare baril de petrol. Cu sau f�r� bani suplimentari, din care Saddam a adunat vreo 2 miliarde USD, americanii n-au avut nimic �mpotriv� �i nu le mirosea de nici un fel a corup�ie c�t� vreme �eava de �i�ei inaugurat� de ei a func�ionat. (Pentru istorie: primul beneficiar a fost Oscar Wyatt, de la Coastal Petroleum Company, SUA.) Dac� americanii erau �n joc, se vede treaba c� �i Consiliul, �i Comisia au fost, ca de obicei, la datorie fa�� de Unchiul Sam. Tot necazul a �nceput din clipa �n care Guvernul irakian a decis s� redirec�ioneze petrolul spre anume ��ri �i persoane, favoriz�nd clar ��rile prietenoase �i persoanele percepute ca �n stare s� influen�eze opinia public� �n favoarea Irakului, se arat�… �n raport. Bonul de 2 milioane de barili de petrol oferit lui Corneliu Vadim Tudor, dar refuzat de acesta, a fost unul dintre multe altele, nimic altceva. Da, dar altceva a fost c�nd petrolul ajungea din ce �n ce mai greu �n SUA, Marea Britanie �i Japonia, lu�nd �n schimb drumul Fran�ei, Rusiei �i Chinei. Ultimele trei ��ri, favorabile �n gura mare ridic�rii sanc�iunilor �mpotriva Irakului, era �tiut c� s�nt foarte utile �nc� �ntr-un loc fierbinte: �n Consiliul de Securitate.
De aici �ncolo, cred c� e mai cur�nd rolul documentari�tilor, nu al investigatorilor, s� urm�reasc� noul scandal. Mizeria �i complicit��ile interna�ionale s�nt at�t de mari �nc�t n-ar fi de mirare s� punem iute tunurile �i pe firmele vietnameze, pe una din Slovacia �i una din Bulgaria, care s-au �nfruptat din petrolul irakian. Corecte sau incorecte, au fost livr�ri controlate, aprobate �i monitorizate. A�a c�, p�n� s� r�spund� la �ntreb�ri Dinu Patriciu, lista este deschis� de Consiliul de Securitate �i Comitetul de Sanc�iuni. Ce lec�ie de lupt� �mpotriva corup�iei ar putea oferi! Apoi, cu experien�a c�tigat� de Rom�nia ca membru nepermanent al aceluia�i Consiliu de Securitate, distrac�ia suplimentar� de-acas� e gata garantat� �i putem visa lini�ti�i la deteriorarea rela�iilor privilegiate cu Siria, dac� tot s-a g�ndit un de�tept na�ional s� propun� instituirea de sanc�iuni economice �mpotriva regimului de la Damasc. Undeva, �n mintea cuiva, e imposibil s� nu fi �ncol�it �nc� o afacere global�…
|