Seceta ne ucide gr�ul

• un sfert din grďż˝ul cultivat ďż˝n Neamt s-a uscat pe cďż˝mp • pagubele la diverse culturi depasesc 3,2 milioane de lei noi (320 miliarde de lei vechi) • ploaia de miercuri a picat foarte bine, dar a amďż˝nat dezastrul doar cu zece zile • „ne rugam la Dumnezeu sa mai ploua“, spune Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt • ďż˝n vreme ce ďż˝n zona Piatra Neamt a turnat miercuri noaptea cu galeata, ďż˝n estul judetului precipitatiile abia au umezit pamďż˝ntul •

Seceta ne-a uscat pďż˝inea pe ogor anul acesta. Mai bine de un sfert din grďż˝ul cultivat ďż˝n judetul Neamt este compromis din cauza lipsei precipitatiilor, iar pagubele sďż˝nt de ordinul milioanelor de lei noi. Temperaturile cu 10ďż˝C peste normalul acestei perioade si lipsa precipitatiilor a facut ca bruma de cultura a taranilor nemteni sa fie aproape compromisa. Potrivit datelor furnizate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Neamt, pďż˝na pe 22 mai 2007, au fost afectate de seceta 5.271 de hectare din cele peste 20.000 cultivate. Seceta a uscat 4.499 de hectare cultivate cu grďż˝u, din care aproape o mie sďż˝nt compromise ďż˝n proportie de 50%. Alte 253 de hectare cu orzoaica de primavara, 19 hectare cu orz de toamna si 500 de hectare de pasune au fost afectate de uscaciune. Pentru toate aceste suprafete vor fi constituite comisii locale de constatare a pagubelor. Angajatii DADR Neamt au deja valori estimative ale pagubelor: aproape 2,9 milioane de lei noi grďż˝ul, 141.680 de lei - orzoaica, 10.640 de lei - orzul si 270.000 - paguba ďż˝n cazul pasunilor. Per total, seceta a provocat daune de peste 3,2 milioane de lei (320 miliarde de lei vechi). Cu toate acestea, reprezentantii DADR Neamt ďż˝si pastreaza optimismul. Iar ploile cazute miercuri le-au crescut sperantele. „Vorbind de perioada dinaintea ploii de care stiam ca vine si pe care o asteptam, la noi ďż˝n judet nu am discutat de seceta decďż˝t pe suprafete restrďż˝nse, ďż˝n special pe lunca vailor unde este prundis si pe pantele mari, care n-au avut zapada ďż˝n iarna si nici n-au putut retine apa cazuta din ploi. Plantele au avut de suferit, e clar ca nu au avut conditiile optime, dar nu s-a ajuns ďż˝nca ďż˝n faza de calamitate. Probleme sďż˝nt mai mult ďż˝n zona Roman, pe pasunile unde s-a pasunat toata iarna si vegetatia nu a avut timpul efectiv sa se regenereze si pe terenurile care nu au fost fertilizate si tratatate ďż˝mpotriva daunatorilor“, a declarat ing. Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt.
De miercuri dupa-amiaza, ďż˝n aproape ďż˝ntreg judetul s-au scurs cďż˝tiva nori, ďż˝n unele locuri mai zgomotos, ďż˝n altele mai putin. Pamďż˝ntul doar s-a racorit nitel, dar mai e nevoie de multa apa pentru a-i potoli setea. „Au fost ploi locale ďż˝n aversa. Au salvat ďż˝n mare parte situatia, ne mai dau un ragaz de zece zile. Dar nu ajung. Necesitatea este mare, ar trebui sa cada cel putin 50 de litri pe metrul patrat ca sa ajungem la doza optima de irigare si sa o mai ducem o luna de zile. Una peste alta ďż˝nsa, ďż˝n mare parte a judetului a plouat, ceea ce este foarte bine si mai asteptam. Ne rugam la Dumnezeu sa mai ploua“, a mai spus Liviu Bumbu. ďż˝n judetul Neamt au fost cultivate ďż˝n toamna peste 21.000 de hectare cu cereale boabe, din care aproape douazeci de mii sďż˝nt cu grďż˝u. Daca recolta va fi compromisa, prima reactie va fi scumpirea pretului kilogramului de grďż˝u, deci, automat, si a pďż˝inii. Seceta ameninta si patru mii de hectare cu rapita, aproape o mie de hectare cultivate cu orz si livezile.

A plouat, dar nu at�t c�t e nevoie

Ploaia �nregistrata �n judetul Neamt miercuri dupa amiaza si �n noaptea dinspre joi nu a rezolvat toate problemele privind deficitul de apa din sol. Conform precizarilor facute de reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt, cea mai mare cantitate de precipitatii s-a �nregistrat la Filioara - Agapia, unde au cazut 50 de litri pe metru patrat de miercuri, 23 mai, ora 7 si p�na a doua zi, la aceeasi ora. Bine a plouat si la Pluton - Pipirig, unde au cazut 35 de litri pe metru patrat �n aceeasi perioada. �n localitatea Luminis, comuna Piatra Soimului, au fost 31,4 litri pe metru patrat, iar la Frumosu - Farcasa, s-au �nregistrat 30,8 litri pe metru patrat. Daca �n zona Piatra Neamt si pe Valea Muntelui precipitatiile au mai redus din arsita pam�ntului, �n estul judetului, �n zona Roman, acolo unde deficitul de apa din sol este de multa vreme cu mult mai mare dec�t �n alte locuri, ploaia nu a fost la fel de bogata. Spre nenorocul oamenilor din G�dinti, �n aceasta localitate cantitatea de precipitatii �nregistrata �n acelasi interval a fost de 2,5 litri pe metru patrat. Cam tot at�t a plouat si la Roman. La Secuieni au fost c�teva picaturi �n plus, astfel �nc�t s-a ajuns la 4,5 litri pe metru patrat, iar la Tazlau s-a ajuns la 7, litri pe metru patrat de miercuri si p�na joi dimineata. Spre bucuria tuturor, ploaia nu a fost �nsotita de grindina, astfel ca nu se poate vorbi de �nregistrarea unor pagube. Au fost probleme �n retelele electrice, reprezentantii E. On Moldova preciz�nd ca �n foarte multe zone din judet s-au �nregistrat avarii �n sistem.
Ploaia cu pricina a dus la cresterea nivelului unor rďż˝uri din judet, dar nu ďż˝ntr-atďż˝t ďż˝ncďż˝t sa fie atinse cotele de atentie ori de alarmare. Singurul rďż˝u din judetul Neamt care a fost „pe invers“ este Siretul, al carui nivel a scazut cu sapte centimetri. Explicatia are legatura cu faptul ca lungimea cursului de apa este mare, iar unda se porpaga mai greu, ďż˝n doua, trei zile. Cel mai mult a crescut rďż˝ul Bicaz, la Straja, cu 43 de centimetri. Aceeasi apa a avut nivelul crescut cu 26 de centimetri la Tasca si cu 25 de centimetri ďż˝n dreptul localitatii Bicaz Chei. Apele Ozanei, la Dumbrava - Timisesti, erau crescute ieri dimineata cu 24 de centimetri fata de nivelul ďż˝nregistrat cu o zi ďż˝nainte.
Stelian Mihaila, inginer sef �n cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt, a declarat ca ca gradul de umplere a Lacului de acumulare a ajuns la 55%, �n numai 24 de ore �n lac ajung�nd circa doua milioane de metri cubi de apa, de la 624,57 milioane de metri cubi la 626,45 milioane de metri cubi. Debitul afluent �n perioada supusa observatiei (de miercuri p�na joi, ora 7 dimineata), debitul afluent �n lac a fost de 67 metri cubi pe secunda, iar uzinarea a fost de 45 de metri cubi pe secunda.