Clopote austriece pentru bisericile roma�cane
• turn�torii de clopote Grassmayr au realizat c�teva exemplare �i pentru Rom�nia • preo�ii roma�cani s-au ar�tat interesa�i de oferta reprezentantului firmei austriece • Corneliu Revencu, director general al firmei Apel Industries �i reprezentant al Turn�toriei Grassmayr, din Innsbruck, Austria, a prezentat, ieri,1 noiembrie, preo�ilor din cadrul parohiilor arondate Protopiatului Roman, nivelul la care s-a ajuns �n lume, �n privin�a turn�rii clopotelor �i ac�ion�rii acestora. „Noi ca rom�ni, vom intra �n Europa �i prin trasul clopotelor �i prin calitatea acestora. Va trebui s� ne compar�m �i cu celelalte ��ri europene. Indiferent c� s�ntem de religii diferite, ei s�nt cu clopote armonizate, noi, cu ce-a dat Dumnezeu! Am auzit c� s�nt ateliere �n care se sudeaz� clopotele sparte. Acel clopot nu poate s� aib� nici un fel de armonie �i nici un fel de viitor. Reprezint turn�toriile austriece Grassmayr, firm� care a fost fondat� �n anul 1599, iar de atunci, 13 genera�ii au vegheat ca me�te�ugul turn�rii clopotelor s� nu se piard�. �n prezent, cea de-a XIV-a genera�ie este asigurat� de un b�iat al familiei Glassmayr, �n v�rst� de un an �i �ase luni. Deci, oricum viitorul este asigurat. Am venit la Roman s� dezv�lui preo�ilor de aici frumuse�ea �i glasul acestor clopote. Nimic nu este f�cut la �nt�mplare“, a declarat Corneliu Revencu. �n toat� lumea, �n peste 100 de ��ri, sun� ast�zi, peste 6.000 de clopote de diferite dimensiuni, ale turn�toriei tiroleze, spre cinstirea Domnului �i bucuriei oamenilor. Pentru austrieci nimic nu este imposibil. Puritatea aliajului este o condi�ie indispensabil� pentru a ob�ine un clopot de calitate. Prezen�a impurit��ilor are o mare inciden�� asupra timbrului �i sonorit��ii clopotelor. Aliajul din care s�nt turnate aceste bijuterii austriece este alc�tuit din 78% cupru �i 22 % staniu, ambele metale de o puritate de 99,99 %. �n afara clopotelor de mici �i mari dimensiuni �i greut��i (de la 40 kilograme p�n� la 17,5 tone sau chiar 50 tone, �n cazul unor comenzi speciale n.r.), mai s�nt realizate �i cariloanele, care au mai multe clopote de mici dimensiuni �i un aliaj mai bogat �n staniu, pentru o muzicalitate mult mai bun�. Pentru �tiin�a necunosc�torilor, aceste clopote se acordeaz� �n func�ie de grosimea pere�ilor �i alte caracteristici. „Dup� dorin�a preotului se poate realiza armonizarea clopotelor, pentru ca acestea s� scoat� sunete pl�cute, melodii pe note. Pentru aceasta, �n turn�torie se poate turna de exemplu, un clopot pe nota «La» sau, orice alt� variant� muzical�. Se spune c� sunetul unui clopot dureaz� at�tea secunde c��i milimetri are dimensiunea acestuia. Sunetul clopotului Grassmayr dureaz� mult mai mult. Instalarea clopotelor Grassmayr se poate face prin metoda tradi�ional� dar �i cu noile tehnici de ac�ionare cum ar fi dispozitive de b�taie clopote, electronice �i electrice, sistem radiopilotate cu ac�ionarea clopotelor. De asemenea, se mai pot declan�a prin dispozitive cu alimentare solar�“, a mai spus Corneliu Revencu. Tehnica actual�, a mai men�ionat acesta, a permis renun�area la clasicele ceasuri de turn mecanice �i de alt� natur�, �i apari�ia ceasurilor electronice radiopilotate. Acestea recep�ioneaz� un semnal radio, ce con�ine ora exact� �i �n fiecare minut face corec�ia chiar dac� eroarea a fost infim�. Aceste ceasuri pot fi u�or programate s� trag� clopotele �i s� bat� ora exact� �i chiar sferturile de or�. Clopotele turnate �n Austria au garan�ie circa 10 ani, iar pre�ul este �n jur de 10 euro pe kilogram ajung�nd p�n� la 15 euro pentru modelele mici sau speciale. Toate acestea pot fi personalizate. De�i, �n majoritatea bisericilor clopotele bat �ntr-o „dung�“, mai pl�cut sau mai „dogit“, firma Grassmayr a reu�it s� intre �i �n Rom�nia. Astfel, catedralele ortodoxe din Arad, Deva �i Bac�u, M�n�stirile Recea, Caraiman �i Biserica Sf�nta Mina, din Bucure�ti au fost echipate cu mai multe clopote austriece. Preo�ii afla�i �ntr-o �edin�� de lucru la Protoieria Roman, au fost �nc�nta�i de nout��ile prezentate de Corneliu Revencu, c��iva manifest�ndu-�i inten�ia de a face comenzi pentru astfel de clopote.
|