Roznov, pasi repezi spre o dezvoltare european�
• 2006 a fost pentru administratia local� un an bun pe toate planurile • una dintre cele mai importante reusite a fost repararea podului de peste Bistrita • la aceasta s-a ad�ugat �nceperea lucr�rilor la reteaua de gaz metan • anul 2007 se arat� la fel de plin sub aspectul investitiilor, deja fiind demarate lucr�rile de regularizare a albiei Crac�ului, investitie de 50 miliarde de lei • „chiar dac� am aderat la Uniunea European�, nu va veni nimeni s� ne aduc� bani la Roznov“, sustine Ionel Ciubotaru, primarul orasului Roznov •
Dup� un an �nc�rcat de investitii, realizate at�t cu eforturi locale, c�t si cu sprijin guvernamental, administratia local� a orasului Roznov a �nceput 2007 cu noi proiecte. �mbun�t�tirea infrastructurii, ca si modernizarea si extinderea retelei de utilit�ti s�nt priorit�ti aflate pe agenda de lucru a primarului Ionel Ciubotaru. Aderarea Rom�niei la Uniunea European� �nseamn� si pentru aceast� localitate, �n plin� dezvoltare, aflat� la mic� distant� de municipiul resedint� de judet, o cale deschis� spre accesarea fondurilor nerambursabile, at�t de necesare dezvolt�rii.
Despre cele realizate �n 2006, ca si despre proiectele din acest an am aflat mai multe am�nunte de la primarul orasului Roznov, Ionel Ciubotaru.
Reporter: Domnule primar, cum caracterizati anul 2006 sub aspectul investitiilor?
Ionel Ciubotaru: Dac� ar fi s� fac un bilant al anului trecut, pot spune c� l-am �ncheiat bine at�t din punct de vedere financiar, c�t si sub aspectul investitiilor. Cred c� cea mai important� a fost finalizarea investitiei la podul de peste Bistrita care, devenit necirculabil, a creat mari nepl�ceri locuitorilor. Traficul s-a desf�surat pe varianta ocolitoare care �nsemna o distant� �n plus de 40 de kilometri. Cu sprijinul Consiliului Judetean, a fost amenajat un pod de pontoane, �ns� traficul greu a fost dirijat, mai departe, pe varianta ocolitoare. Dup� cum v-am mai spus, sub aspect financiar a fost foarte bine. Am primit de la Guvern sume destul de mari pentru �nv�t�m�nt. Cu fondurile ce ne-au fost alocate am executat lucr�ri la Scoala General� si la Grupul Scolar Roznov, �ntre care �nlocuirea t�mpl�riei vechi cu t�mpl�rie modern� cu geamuri termopan.
Tot o reusit� a anului trecut a fost reabilitarea retelei de iluminat public, investitie care ne-a costat circa 2,3 miliarde de lei. Am �nlocuit instalatiile si l�mpile vechi. Pot spune c�, la ora actual�, avem un iluminat eficient sub aspectul cheltuielilor. Am reusit s� reducem costurile cu 60%, �n contextul �n care reteaua a fost extins� �n acelasi procent. �nainte pl�team pentru aceast� utilitate 1,5 miliarde de lei pe an, iar acum costurile s-au redus la 900 milioane de lei pe an. Tot anul trecut, am reabilitat drumul judetean care trece prin intravilanul orasului Roznov, o extindere de retea de drum asfaltat, �n care au fost incluse str�zile Bistritei si Libert�tii. Urmeaz� ca, �n 2007, prin acelasi contract, s� asfalt�m zona Gar�-Piat�.
Rep.: Ati reusit s� aduceti gazul metan �n comun�.
I.C.: �n 2006 a avut loc licitatia pentru reteaua de gaz metan si pentru stabilirea operatorului. A fost declarat� c�stig�toare firma Filip International din Bucuresti. Lucr�rile se ridic� la valoarea de 1 milion de euro. Reteaua de gaz metan va fi realizat� pe o lungime de 30 km, �n sarcina administratiei publice locale intr�nd achizitionarea Statiei de Reglare-M�surare si racordarea la magistrala de �nalt� presiune. Pentru achizitionarea Statiei de Reglare M�surare am prev�zut, �n bugetul local din acest an, suma de 3,5 miliarde de lei. Lucr�rile au �nceput din 2006, iar p�n� la sf�rsitul acestui an sper�m s� fie finalizat primul tronson, ceea ce �nseamn� circa 10 km de conduct�.
Investitii pentru confortul roznovenilor
Rep.: Cum ati �nceput anul 2007?
I.C.: Acum dou� s�pt�m�ni, s-a dat startul �n proiectul de regularizare a r�ului Crac�u si de realizare a canalului de deviere. Lucr�rile s�nt finantate de Ministerul Mediului - investitia av�nd o valoare total� de 50 miliarde de lei - Apele Rom�ne fiind beneficiarul. Aceste lucr�ri erau absolut necesare pentru pentru prevenirea inund�rii satului Slobozia. �n anul 2005, din cele 1.300 de gospod�rii din aceast� localitate, 900 au fost inundate. Proiectul are ca scop combaterea eroziunii malurilor r�ului Crac�u si prevenirea inundatiilor.
Rep.: Care v� s�nt priorit�tile pentru acest an?
I.C.: Am �ntocmit studiul de fezabilitate pentru extinderea retelei de ap� potabil�, canalizare si pentru reabilitarea statiei de epurare, urm�nd s� �ntocmim proiectul cu care vom �ncerca mai multe variante de finantare. Una ar fi accesarea fondurilor structurale, �n colaborare cu Apa Serv care este operatorul din zon�. O alt� posibilitate este atragerea banilor de la Fondul de Mediu. Cred c� ar fi solutia cea mai plauzibil�: asigurarea a 80% din finantare de la Fondul de Mediu, iar 20% - de la comunitatea local�. De acest proiect ar beneficia at�t orasul Roznov, c�t si satele apartin�toare - Slobozia si Chintinici. Valoarea estimativ� este de 3,6 milioane de euro. Mai avem proiecte pentru dou� poduri peste Crac�u - �n punctele Burlacu si Julf�. Acestea vor �nlesni accesul locuitorilor din Slobozia spre terenurile agricole, dar si pe al agentilor economici din zon�. Valoarea este estimat� la 30 miliarde de lei. Fondurile ar urma s� vin� prin Ordonanta nr.7 a Guvernului. Am primit, deja, 1,3 miliarde de lei pentru proiectare si sper�m s� intr�m �n prima trant� de 700 de proiecte, aprobat� de Guvern.
Tot �n acest an, Scoala Slobozia va intra �n reabilitare din Proiectul „Ap�-Lumin�-C�ldur�“ al Ministerului Educatiei, Cercet�rii si Tineretului.
Rep.: Cum este bugetul din acest an?
I.C.: S�ntem multumiti de sumele primite si cred c� banii ne vor ajunge at�t pentru investitiile pe care ni le-am propus, c�t si pentru plata salariilor si utilit�tilor.
„Dac� avem o infrastructur� puternic�, putem atrage si investitori“
Rep.: Cum sperati c� va influenta aderarea la UE dezvoltarea orasului Roznov?
I.C.: Deocamdat�, nu se simte influenta ader�rii, dar am speranta c�, dup� ce se vor linisti spiritele �n Rom�nia, vom reusi s� �ntocmim proiecte pentru a putea atrage fonduri. Chiar dac� am aderat la Uniunea European�, nu va veni nimeni s� ne aduc� bani la Roznov. Este o localitate �n plin� dezvoltare si trebuie �ntocmite proiecte care s� fie considerate viabile de c�tre partenerii europeni, fezabile si oportune. Fondurile structurale - si nu numai - vor fi destinate infrastructurii. Cert este c�, dac� avem o infrastructur� puternic�, putem atrage si investitori. Nu conteaz� dac� este vorba despre cei autohtoni, ori str�ini. Important este s� fac� ceva si s� creeze locuri de munc�.
Rep.: Ati apelat la parteneriate cu institutii similare din t�rile cu state vechi �n UE?
I.C.: �ncerc�m o asociere cu comunele din zona Roznov - S�vinesti, Z�nesti, Podoleni, Costisa, Piatra Soimului, Rediu, C�ndesti si Tazl�u - �n vederea acces�rii fondurilor necesare construirii unei statii de transfer a gunoiului menajer. �n acest sens, am intrat �n discutii cu un viitor partener din UE, o asociatie de comune din Spania. Aceasta poart� denumirea Comarca de Los Monegros. Este o asociatie de comune cu mult mai mici ca num�r de locuitori. �mpreun� cu aceasta putem accesa fonduri pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, IMM-urilor, f�r� s� neglij�m schimburile culturale. P�n� acum nu am avut, cu viitorul partener, dec�t contacte telefonice. �n grupul lor de lucru este si un rom�n. Noi am trimis toate datele cerute, care se constituie, �n fapt, �ntr-o radiografie a zonei, si am primit „ghidul promotorului“ �n care ne s�nt explicati pasii pe care trebuie s� �i urm�m. Sper�m ca initiativa noastr� s� aib� succes, pentru c� s�ntem constienti c� trebuie s� �ncerc�m toate posibilit�tile pentru a ne dezvolta. Din zona noastr�, primul care a aderat la ideea de asociere a fost primarul din S�vinesti. Cert este c� bani s�nt, numai s� fie folositi cum trebuie.
|