�n�ltarea Domnului sau Ispasul
Bisericile crestine s�rb�toresc, an de an, �n�ltarea la Cer a Domnului Iisus Hristos, dup� 40 de zile de la marele praznic al �nvierii, mai precis �n joia din a sasea s�pt�m�n� dup� Pasti.
Traditia Sfintei Scripturi ne spune c�, dup� �nviere, Iisus S-a ar�tat de mai multe ori Apostolilor S�i, �ncredint�ndu-i c� El este Cel adev�rat, cer�nd s� i se pip�ie r�nile (Apostolului Toma), ca ei nu cumva s� cread� c� v�d o n�luc� m�nc�nd „o bucat� de peste fript si o parte dintr-un fagure de miere“.
Astept�nd vremea �n�lt�rii Sale si asezat la dreapta Tat�lui, Iisus a adunat pe cei 11 ucenici ai s�i �n Betania, pe v�rful unui munte, numit al M�slinilor, unde le-a vorbit astfel: „Datu-mi-s-a toat� puterea �n cer si pe p�m�nt. Drept aceea, merg�nd, �nv�tati toate neamurile, botez�ndu-le �n numele Tat�lui, al Fiului si al Sf�ntului Duh“.
Dup� ce a spus aceste cuvinte, Domnul S-a �n�ltat la ceruri, tin�nd m�inile �ntinse peste ei, ca o ultim� binecuv�ntare, spun�ndu-le: „Iat�, eu s�nt cu voi p�n� la sf�rsitul veacurilor“, dup� care, �nv�luit �ntr-un nor, a fost ascuns de ochii apostolilor.
Zece zile mai t�rziu, Fiul Domnului va trimite de sus pe Sf�ntul Duh, dup� cum f�g�duise: „Voi ruga pe Tat�l ca s� trimit� un alt M�ng�ietor ca s� fie cu voi �n veac“. S�rb�toarea se va numi �n popor a Cincizecimii, pentru c� se �mplinesc 50 de zile de la �nviere.
�n�ltarea Domnului �nt�reste credinta �n sufletul credinciosilor c� Iisus Hristos, M�ntuitorul neamului omenesc, va reveni pe p�m�nt adus de acelasi nor ce L-a �n�ltat, ca s� judece si viii si mortii, la sf�rsitul veacurilor.
�n cinstea acestui mare praznic �mp�r�tesc, �n biserici se oficiaz� slujbe de priveghere si Sf�nta Liturghie, �n semn de multumire lui Dumnezeu pentru grija ce o poart� oamenilor. Formula de salut �n aceast� zi este „Hristos S-a �n�ltat!“, iar r�spunsul - „Adev�rat S-a �n�ltat!“.
Odat� cu praznicul �n�lt�rii, la noi se s�rb�toreste si Ziua Eroilor, �n semn de recunostint� pentru toti aceia care s-au jertfit pentru dreapta credint�, pentru ap�rarea t�rii si neamului rom�nesc.
�n traditia popular� religioas�, aceast� mare s�rb�toare a crestin�t�tii se numeste Ispas, fiind dedicat� personajului mitic cu acelasi nume, despre care se spune c� ar fi asistat la �n�ltarea Domnului la Cer. Acesta este v�zut ca un om vesel si, de aceea, oamenii trebuie s� se bucure �n aceast� zi. Gospodinele �mpodobesc casele si mormintele cu crengi verzi, la geamuri se pun crengi de leustean, si preg�tesc aceleasi bucate traditionale de Pasti: ou� rosii, pasc� si cozonac, ori se taie miei si se d� de sufletul celor r�posati. Se crede c� acela care moare de Ispas ajunge direct �n Rai.
|