Ap� c�rat� cu tractorul
• 91 de oameni din Vl�dnicele primesc ap� adus� cu tractorul de la Roman • animalele s�nt ad�pate cu ap� din cisterne • din 25 de f�nt�ni din localitate, nici una nu mai are ap� • „trebuie s� ne preg�tim pentru ce-i mai r�u“, spune directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu, referindu-se la situatia agriculturii din judet • conform meteorologilor, seceta va persista cu prec�dere �n sudul t�rii si va atinge punctul maxim �n lunile iulie si august • Seceta �ncepe s� se resimt� cu putere �n judetul Neamt. Satul Vl�dicele, din comuna Sagna, a r�mas f�r� strop de ap�. Ca s� se asigure necesarul de ap� potabil� pentru oameni si ad�patul animalelor, Inspectoratul pentru Situatii de Urgent� si Prim�ria St�nita au pus la punct un plan de distribuire a lichidului vital. Primul transport pentru animale s-a f�cut luni, 14 mai, c�nd s-a mers �n zon� cu dou� cisterne. Oamenii, ca s� aib� cu ce s�-si ostoiasc� setea si pentru prepararea hranei, folosesc ap� adus� cu remorca, de la Roman. „Fiecare om duce la tractor recipiente - bidoane din plastic - �n care le este adus� apa de la Roman“, a declarat prefectul Toader Mocanu. „De pe 2 aprilie, am tras semnal de alarm� si am emis o hot�r�re �n Comandamentul pentru Situatii de Urgent�, �n baza c�reia primarii aveau s� se mobilizeze si s� dispun� cur�tarea si ad�ncirea f�nt�nilor. La St�nita se �nregistreaz� primul caz din judet �n care hot�r�rea nu s-a respectat si oamenii au r�mas f�r� ap�. �n anul 2000, �n satul Vl�dnicele s-a realizat o retea de furnizare a apei, prin captarea unui put. Se pare c�, atunci c�nd s-a realizat putul, s�p�torii s-au oprit la primul nivel al p�nzei freatice si apa a curs c�t a curs, dup� care s-a terminat. Putul este sec �n momentul de fat�. Pentru c� oamenii au luat ap� de la retea, nu s-au preocupat de �ntretinerea f�nt�nilor, nici m�car pentru situatii de urgent�“, a mai spus prefectul.
Arsi de sete
Satul Vl�dnicele nu este o localitate mare. El reuneste 34 de gospod�rii, cu 91 de persoane, dintre care zece copii. Except�nd cele c�teva familii care au minori �n �ntretinere, mai toti ceilalti locuitori s�nt v�rstnici, de 70-75 de ani. La recens�m�ntul animalelor, a reiesit c� gospodarii cresc �n propriile curti 245 de animale „Pentru animale, cisternele fac cinci - sase curse pe zi, ca s� se asigure necesarul de ap�. Pentru oameni, Prim�ria St�nita a pus la dispozitie un tractor cu remorc� si se car� apa de la Roman. La nivelul judetului Neamt, s-a reactualizat situatia f�nt�nilor secate, ori cu nivel sc�zut. Prima hot�r�re emis� de prefect �n cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgent� atr�gea atentia primarilor tocmai pentru �ntretinerea f�n�tnilor. Doar c� ei nu s-au interesat de acest aspect, miz�nd pe faptul c� au mai c�zut niste ploi, care �ns� n-au rezolvat problema deficitului de ap� din sol. Noi putem asigura transportul apei cu cisternele, dar cineva trebuie s� pl�teasc� pentru asta. S� vedem cine va suporta cheltuielile. Cred c� mai la �ndem�n� le-ar fi primarilor s� achizitioneze niste cisterne din fibr� de sticl�, dec�t s� pl�teasc� transportul“, a declarat colonelul Ioan Nitic�, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgent� Petrodava.
Inginerul Emil Bostan, directorul Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt, a precizat c� �n judet s�nt destul de multe f�nt�ni secate, doar c� nu s�nt grupate asa cum s-a �nt�mplat la Vl�dnicele. „�n estul judetul s�nt cele mai multe f�nt�ni secate, ori cu nivelul apei sc�zut. Avem probleme, de exemplu, si la Borca, unde multe f�nt�ni au secat, dar acestea s�nt pe tot teritoriul comunei, nu laolalt�. Din 41.528 de f�nt�ni c�te exist� �n Neamt, 1.044 au secat, iar 10.297 de f�nt�ni au nivel apei sc�zut“, a declarat directorul Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt, Emil Bostan.
S�pt�m�na viitoare, reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgent� vor efectua un control �n toate comunele, pentru a vedea cum au respectat primarii hot�r�rea emis� de prefect referitoare la cur�tare f�nt�nilor. Se pare c�, �n judetul Neamt, num�rul f�nt�narilor este �n continu� sc�dere, astfel de specialisti g�sindu-se mai usor �n judetele Iasi si Vaslui.
Pentru a se vedea la fata locului ce se petrece la Vl�dnicele, luni dup�-amiaz� a ajuns si secretarul de stat din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Victor Paul Dobre, care era �n trecere spre Iasi. El a discutat cu prefectul si se intentioneaz� realizarea unui proiect de hot�r�re de guvern �n baza c�reia s� se aloce fonduri cu care s� se pun� la punct reteaua de alimentare cu ap�, care acum a devenit inutil�. „Este regretabil c� autorit�tile locale apeleaz� la autorit�tile judetene de fiecare dat� c�nd au o problem�. Primarul de la St�nita nu stie nici acum c� eu nu dau bani. A trimis adres� la Prefectur� prin care solicit� alocarea sumei de un miliard de lei. Nu-i posibil asa ceva“, a mai spus prefectul.
Ieri la pr�nz, Laurentiu Babi Todireanu, primarul de St�nita, si viceprimarul comunei supravegheau distribuirea apei din cisterne c�tre populatia din Vl�dnicele.
Agricultura, la un pas de dezastru
Agricultura nemtean� este la un pas de dezastru. Din cauza temperaturilor cu 10�C peste normalul acestei perioade si lipsei precipitatiilor, plus iarna s�rac� �n ninsori, culturile agricole din judetul Neamt risc� s� fie compromise. Singura sperant� r�m�ne... �n Cel de Sus, care poate-poate s-o �ndura s� dea vreo ploaie dup� slujba f�cut� de PF Teoctist, Patriarhul Rom�niei, duminic�.
Angajatii Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Neamt, �n frunte cu directorul Liviu Bumbu, �si p�streaz� optimismul. Ei sustin c� lucrurile nu s�nt, deocamdat�, critice pentru Neamt, dar dac� nu plou� se va ajunge la culturi definitiv compromise si vom fi nevoiti s� m�nc�m p�n� si m�m�lig� de import. Liviu Bumbu a prezentat, ieri, o situatie hidro-meteo, care arat� c� �n absolut toate lunile acestui an temperaturile au fost cu cel putin 3�C peste media anual�, iar precipitatiile n-au fost suficiente. Doar �n primele trei luni ce a mai c�zut putin� ap� peste p�m�nt, �n rest s-a �nregistrat „deficit mare de ploaie“. „Din p�cate, seceta a devenit o problem� economico-politic�, tratat� uneori �n mod exagerat. La noi, �n Neamt, seceta nu este o problem� �n acest moment. Probleme s�nt �nregistrate doar pe terenurile �n pant�, pe cele care nu au fost cultivate corespunz�tor si pe cele care nu au fost tratate corect �mpotriva d�un�torilor. �n pericol mare s�nt culturile de p�ioase, �ns�m�ntate �n toamna anului trecut, si cele din aceast� prim�var�, abia r�s�rite“, a declarat Liviu Bumbu. Potrivit acestuia, pentru rezolvarea c�t de c�t a situatiei si evitarea unui dezastru, nu se pot lua dec�t m�suri de moment: �ntretinerea atent� a culturilor agricole, distrugerea capilarelor plantelor prin pr�sit (evit�ndu-se astfel pierderea de ap�), plivitul buruienilor si aprovizionarea cu seminte de rezerv�. Liviu Bumbu recomand� celor care risc� s� r�m�n� f�r� gr�u si porumb s�-si cumpere seminte de plante rezistente la secet�. Nu cactusi, ci floarea-soarelui, sorg si mei. Cel putin meiul, spune inginer Bumbu, �n 60 de zile r�sare si poate �nlocui cu succes furajul pentru animale, �n caz de extrem� urgent�.
„Sper�m s� vin� ploile“
Probleme s�nt si cu hrana animalelor. Nu doar cu cea de la iarn�, ci si cu cea de acum, �n plin sezon. P�sunile fac necazuri pentru c� iarna a fost s�rac� �n z�pad� si iarba n-a crescut „corespunz�tor de verde“. �n plus, dac� tot a fost cald si bine afar�, oamenii au scos la p�scut oile �nc� din ianuarie, ceea ce face ca, �n prezent, p�sunile s� nu fie regenerate. „Trebuie s� ne preg�tim pentru ce-i mai r�u. Sper�m s� vin� ploile, mai ales c� s-a implicat si Biserica“, a mai spus Liviu Bumbu.
O solutie ar fi irigatiile, �ns� nu pentru Neamt. Directorul DADR spune c� zona noastr� nu se preteaz� la sistemul de irigatii. Si dac� s-ar preta ar fi totuna, pentru c� nu mai avem de mult sistemul - ori a fost furat, ori s-a stricat si apoi a fost furat. „Irigatiile pentru noi nu s�nt o solutie, poate doar pentru judetele din sudul t�rii. Miile de hectare de sistem de irigatii au fost distruse, de la statiile de pompare, p�n� la instalatii. �n orice caz, ar fi eficiente doar pentru culturile intensive, deoarece �n c�mp ar putea avea chiar efecte inverse dec�t astept�rile“, a mai spus Liviu Bumbu.
C�ldur� si d�un�tori
Directorul Directiei Plantelor, Ioan Ghiut� Tar�lung�, avertizeaz� c� temperaturile ridicate nu s�nt singurul pericol la adresa culturilor agricole. „Totul s-a trezit la viat� �n acest moment. La nivelul judetului Neamt s�nt, deja, �ncheiate culturile de prim�var�, iar dezvoltarea buruienilor vine din urm�. Recomand tuturor eliminarea concurentei dat� de buruieni culturilor agricole. At�t pe cale manual�, c�t si prin produsele specifice pe care agricultorii le pot procura, la preturi rezonabile, de la orice farmacie fito-sanitar�. De asemenea, trebuie acordat� o mare atentie infest�rii cu insecte a livezilor si culturilor de orice fel. S�nt afidele, asa-numitii purici de plante, care la ora actual� atac� v�rfurile si, dac� nu vom actiona acum, vom avea mari probleme“, a declarat acesta.
�n judetul Neamt au fost cultivate �n toamn� peste 21.000 de hectare cu cereale boabe, din care aproape dou�zeci de mii s�nt cu gr�u. Dac� recolta va fi compromis�, vor ap�rea reactii �n lant, prima fiind cresterea automat� a pretului la gr�u. Deja au fost anuntate major�ri ale pretului p�inii. Gr�ul si orzul nu s�nt singurele culturi amenintate de lipsa precipitatiilor. Mai este si rapita. Pe cele 4.007 hectare sem�nate la timp �n Neamt, rapita a avut necazuri �nc� de la �nceputul acestui an, c�nd s-a l�sat am�git� de iarna bl�nd� si a dat semne de crestere prematur�. Acum, f�r� ploi, s-ar putea compromite definitiv. Totodat�, seceta amenint� aproape o mie de hectare cultivate cu orz si livezile.
Vesti proaste de la meteorologi
Administratia National� de Meteorologie a transmis prognoza pe lunile aprilie - septembrie 2007, potrivit c�reia seceta va persista cu prec�dere �n sudul t�rii si va atinge punctul maxim �n lunile iulie si august. Temperaturile vor fi mai mari cu 1-2 grade �n fiecare lun� din anul 2007, fat� de anii precedenti, ceea ce va conduce la o reducere a rezervei de ap� �n zonele din sudul, estul si sud-estul t�rii. Seceta se va resimti cu at�t mai mult cu c�t, deja, se �nregistreaz� un deficit de ap� de la 200-300 de litri/ metru p�trat, c�t ar fi normal, la 80 de litri/ metru p�trat. Cu toat� rug�ciunea patriarhului Bisericii Ortodoxe Rom�ne, PF Teoctist, de duminic�, Cel de Sus nu pare a se �ndura s� trimit� ploaie.
Ministerul Agriculturii a anuntat, luni, c� aproximativ 210.000 de hectare de culturi �ns�m�ntate s�nt afectate de secet�, ceea ce �nseamn� aproximativ 8% din cele 2,6 milioane de hectare cultivate �n toamna anului trecut. Premierul C�lin Popescu T�riceanu i-a chemat, ieri, la sedint� pe ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes, si pe reprezentantii Comitetului National pentru Situatii de Urgent�, pentru o analiz� a efectelor secetei. Un prim efect a fost, deja, anuntat de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, care a declarat c� este posibil ca seceta s� scumpeasc� „putin“ energia electric�.
FOTO: Satul din Sahara
|