„Acolo unde politica serveste banului, Constitutia se transformďż˝ ďż˝ntr-o chestiune de interpretare“

• interviu cu Paul Sďż˝rbu, vicepresedinte al Uniunii Populare Social Crestine

Reporter: Cum s-a ajuns �n situatia �n care premierul s� spun� c� presedintele are o viziune politic� primitiv�, �n timp ce presedintele, suspendat fiind, spune c� un om de afaceri si nu premierul conduce de fapt Guvernul? Ce se �nt�mpl� �n aceast� tar�?
Paul S�rbu: S-a ajuns aici prin actiunea conjugat� a unor forte politice ghidate din spate de oameni a c�ror bog�tie a fost dob�ndit� prin �nc�lcarea legii. C�nd acesti oameni, si vorbesc de persoane care si-au cump�rat cu bani foarte multi influenta politic�, au intrat �n sf�rsit �n vizorul legii, era normal s� apar� un astfel de efect. A fost reactia fireasc�, dac� putem spune asa, a unui sistem care era amenintat.
Rep: Sugerati cďż˝ toate aceste evenimente au fost premeditate...
P.S.: Spun c�, de la un moment dat, devenise previzibil c� lucrurile au s� degenereze si c� acel grup de politicieni si afaceristi uniti printr-o retea foarte puternic� de interese va reactiona. Si v� rog, aduceti-v� aminte telefoanele pe care primul-ministru le-a dat Procurorului general, s� ne aducem aminte de �nt�lnirea de la Guvern dintre primul-ministru, ministrul justitiei si domnul Patriciu cercetat penal. Si mai ales, s� ne aducem aminte de biletul pe care presedintele l-a f�cut public si �n care am avut dovada clar� c� premierul �si folosea pozitia politic� pentru a-l scoate pe Dinu Patriciu de sub reflectoarele Justitiei. As vrea s� fiu foarte explicit. Vorbim de forte politice si economice care au puterea de a modifica echilibrul politic din Rom�nia. La momentul c�nd toate aceste forte s-au unit pentru a-si ap�ra intersele, presedintele a c�zut. Nu a mai interesat pe nimeni cum este suspendat presedintele, dac� se face prin �nc�lcarea flagrant� a legii, dac� se face cu nesocotirea Constitutiei... Votul Parlamentului pentru suspendarea presedintelui a ar�tat c� acolo unde politica serveste banului, Constitutia se transform� �ntr-un detaliu, �ntr-o chestiune de interpretare...
Rep: Uniunea Popularďż˝ Social Crestinďż˝ a fost prima formatiune care a acuzat votul pentru suspendarea presedintelui ca fiind o loviturďż˝ de stat. A fost suspendarea presedintelui o loviturďż˝ de stat?
P.S.: Am toate datele s� spun c� a fost o lovitur� de stat. Cine a citit motivatia Curtii Constitutionale pentru avizul negativ dat suspend�rii a putut constata c� la nici unul dintre cele 19 capete de acuzare ale parlamentarilor, Curtea Constitutional� nu a identificat �nc�lc�ri ale Constitutiei. �n acel document se spunea clar c� Parlamentul poate lua o decizie �n baza unor noi argumente dezb�tute la sedinta din plen. Nu s-au adus nici un fel de noi argumente. S-a votat politic. O fort� parlamentar� a luat o decizie contra Constitutiei si contra deciziei Curtii Constitutionale. C�nd cineva preia puterea �n stat �mpotriva Constitutiei se numeste lovitur� de stat.
Rep: Totusi, c�nd vorbim de lovitur� de stat, ne duce g�ndul la mari manifestatii de strad�, la focuri de arm�... Cam acestea ar fi imaginile...
P.S.: Cine spune c� o lovitur� de stat se face numai cu pusca se refer�, intentionat sau nu, la secolul 19. Trebuie s� fie tancuri pe str�zi ca s� vedem care este realitatea? Tocmai asta au vrut si cei care au votat pentru suspendare. Toat� lumea s� stea linistit�, s� par� o miscare perfect democratic�.
Rep: Vorbiti de niste entit�ti vag definite. Cine s�nt cei care au stat �n spatele suspend�rii? Puteti s�-i numiti?
P.S.: Da. V� pot da multe nume, unele mai cunoscute, altele mai putin cunoscute. Conteaz� �ns� cine a purtat, cine a putut �ntretine toat� acest� campanie �mpotriva presedintelui Traian B�sescu, care s-a finalizat cu suspendarea. Si m� refer aici la Dinu Patriciu.
Rep: De ce acest interes al lui Dinu Patriciu pentru o actiune de aceast� anvergur� �mpotriva presedintelui ?
P.S.: Este o singur� explicatie, care tine de modul �n care Dinu Patriciu si-a f�cut banii. Faptul c� Rompetrol si ulterior rafin�riile Petromida si Vega au fost cump�rate cu complicitatea unor politicieni pe banii care de fapt apartineau bugetului de stat, nu a intrat �n vizorul justitiei p�n� la momentul 2004. Si pot s� v� spun foarte clar, ca persoan� care a elaborat memorandumul �n baza c�ruia a fost deschis dosarul Rompetrol, c� Dinu Patriciu si-a �nsusit din banii rom�nilor mai bine de 700 de milioane de dolari. O sut� de milioane de dolari au reprezentat o creant� a statului rom�n din str�in�tate si 600 de milioane datorii pe care Petromidia le avea la bugetul de stat si care au disp�rut printr-o ordonant� a guvernului N�stase. Acesta este adev�rul, iar �n 2005 o parte a dosarelor au ajuns �n instant�. Urmeaz� si altele, dar procedurile legale necesit� un timp destul de �ndelungat de documentare si anchet�. �n 2005, Justitia a pus lumin� asupra averii lui Dinu Patriciu si a descoperit o inginerie financiar� exersat� pe buzunarul fiec�rui rom�n, ale c�rei implicatii merg �n directii diferite si foarte �nalte. Din 2005, ripostele politice la adresa presedintelui Traian B�sescu s-au transformat �n doi ani de zile �ntr-o veritabil� lovitur� de stat si m� refer, bine�nteles, la suspendarea presedintelui.

„Cďż˝nd mďż˝ gďż˝ndesc la posibilitatea reformďż˝rii clasei politice mďż˝ gďż˝ndesc la UPSC“

Rep: Existďż˝ vreo sansďż˝ de schimbare a clasei politice?
P.S.: Pentru mine nu exist� dec�t un singur r�spuns: urm�riti evolutia UPSC. Veti vedea c� se poate face o altfel de politic�. Veti vedea c� se poate face si o politic� de aliante pe principii ideologice, veti vedea c� se poate si impune o conducere de lideri curati, veti vedea c� se pot respecta promisunile.
Rep: De ce UPSC ? De ce ar vota oamenii pentru UPSC?
P.S.: Pentru c� UPSC militeaz� pentru o politic� corect�, �n spiritul angajamentelor pe care si le asum� �n fata electoratului. Pentru c� la momentul c�nd am intrat al�turi de presedintele UPSC, Ioan Talpes, �n acest proiect politic am subscris promisiunii de a oferi oamenilor posibilitatea de a g�si politici publice cu adev�rat de dreapta. Proiectul nostru militeaz� pentru refacerea societ�tii prin atentia acordat� fiec�rui om. Si mai este un aspect. Nu s�ntem un partid de lideri sau un partid condus de la centru. �n formula nasterii UPSC st� vointa ca fiecare organizatie local� s� fie la fel de important� si s� aib� capacitatea de a se conduce independent� pe principiul subsidiarit�tii.