Cisterne contra secetei
• opt prim�rii au 13 cisterne cu care s-ar putea c�ra ap� pentru populatie, �n caz de secet� • acestea s�nt folosite, �n general, pentru transportul laptelui de la produc�tori • Seceta anuntat� pentru acest an reprezint�, mai ales pentru locuitorii din mediul rural, un serios motiv de �ngrijorare. Un num�r semnificativ de f�nt�ni au secat, iar �n foarte multe nivelul apei a sc�zut. Pe de alt� parte, �ns�, marea parte a comunit�tilor locale nu au mijloace de stocare a apei, �n caz de nevoie. Astfel, din cele 78 de prim�rii c�te s�nt �n judetul Neamt, doar 8 detin cisterne cu care ar putea fi c�rat� ap� la populatie. Cele mai recente date furnizate de reprezentantii Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt indicau c�, la �nceputul lunii trecute, 752 de f�nt�ni au secat de tot, iar 37,86% din num�rul total al f�nt�nilor aveau nivelul sc�zut. �n judetul Neamt s�nt 29.258 de puturi din care oamenii de la sate se alimenteaz� cu ap� pentru consumul casnic si �n gospod�rii. �n cazul �n care f�nt�nile seac� punctual, situatia nu este foarte grav�, pentru c� oamenii �si vor schimba locul de unde aduceau apa cu un altul, aflat �n apropiere. Mai grav� este situatia �n care seac� toate f�nt�nile dintr-un c�tun, dintr-o parte a unui sat, ori de pe teritoriul �ntregii localit�ti, pentru c� populatia ar fi nevoit� s� str�bat� distante lungi pentru a-si procura apa. Din dispozitia dat� printr-un ordin semnat de prefectul Toader Mocanu si seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgent� Neamt, colonel Ioan Nitic�, prim�riile din judet au transmis c�tre Sistemul de Gospod�rire a Apelor Neamt situatia dot�rii cu cisterne pentru transportul apei si am�nunte despre existenta rampelor de acces la sursele de ap�. Potrivit datelor �nregistrate recent, �n judetul Neamt dispun de cisterne prim�riile Bodesti - dou� (cu o capacitate de zece tone), Borca (una, de opt tone), Costisa - dou� (cu o capacitate total� de 1,8 tone), Dobreni - una, Ghind�oani - patru, Horia - dou� (una de o ton�, iar cealalt� de dou� tone), Ruginoasa - opt, si S�b�oani - dou� (una de 0,8 tone si una de o ton�). �n total, opt prim�rii dispun de asemenea mijloace. Localit�tile judetului Neamt stau mai bine la num�rul de rampe de acces la sursele de ap� - 149 la num�r. Cele mai multe facilit�ti, din acest punct de vedere, le au comuna Ion Creang� - 18 rampe, comuna G�rcina - 14, Ghind�oani, Ceahl�u si C�ndesti - c�te 10 rampe.
Stelian Mih�il�, inginer sef �n cadrul Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt, a declarat c� cisternele, pe care prim�riile nemtene le-au declarat ca av�ndu-le �n proprietate, s�nt folosite, �n general, la transportul lichidelor de uz alimentar. „Situatia cu cisternele si rampele de acces la sursele de ap� a fost prezentat� �n cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgent�. Cu cisternele existente se va c�ra apa pentru populatie �n cazul �n care ne vom confrunta cu o secet� prelungit� si f�nt�nile vor seca. Unele comune detin astfel de cisterne pentru c� pe terioriul lor exist� puncte de colectare a laptelui si cu ele este adus de la produc�torii particulari“, a declarat inginerul sef Stelian Mih�il�.
Trec�nd peste datele care arat� c� nemtenii ar muri �nsetati dac� ar fi s� li se aduc� ap� cu cisterna, p�n� acum, �n judet, populatia de la sate nu a fost alimentat� cu tulumba, oamenii descurc�ndu-se dup� posibilit�ti. Udatul gr�dinilor de zarzavat si ad�patul animalelor au fost asigurate cu ap� din iazuri sau p�r�uri, iar ap� pentru consumul casnic au g�sit prin f�nt�ni, fie ele mai apropiate sau la mai mare distant� de locuinte.
|