RECORD LA JUDECAT�
• la Judec�toria Bicaz s-a �nregistrat un record �n ceea ce priveste num�rul de procese �ntr-o singur� sedint� • marti, 8 mai, au fost 92 de spete • „Acesta a fost recordul pentru mine. Nu-i un record dorit cu care s� te m�ndresti, e unul care arat� un aspect de nedorit �n justitie. Ideea este c� listele de judecat� s�nt foarte �nc�rcate si p�rerea mea e c� �sta-i principalul aspect al problemelor din justitie“, a declarat magistratul Gheorghe Morosanu • Judec�toria Bicaz a atins marti, 8 mai, un record demn de Guinness Book. Pe masa completului de judecat�, condus de c�tre judec�torul Gheorghe Morosanu, s-au aflat spre dezbatere nu mai putin de 92 de cauze civile. Asa s-a explicat faptul c�, �nc� de la primele ore ale diminetii, curtea institutiei bic�jene a fost �ntesat� de lume. Majoritatea oamenilor, care au luat, mai apoi, cu asalt sala de judecat�, erau trecuti de a doua tinerete. Ei b�teau la „portile“ justitiei pentru a-si rec�p�ta dreptul de proprietate asupra p�m�nturilor, drepturi revendicate �n baza legilor fondului funciar. Al�turi de acestia, nu putini la num�r, s-au aflat cei cu partajele succesorale, stabilirea de paternitate si contraventiile civile. �n sala de judecat�, pe parcursul �ntregii zile, a dominat un aer greu, ap�s�tor. Startul �n dezbaterea celor peste 90 de dosare aflate pe rol, avea s� fie dat �n jurul orei 9.30, odat� cu aparitia judec�torului Morosanu, iar agenda de lucru a fost �ncheiat� mult dup� ora 15. �n ciuda faptului c� grefierul de sedint� stabilise o ordine a cazurilor ce aveau s� fie dezb�tute �n acea zi, „r�nduiala“ n-a putut fi respectat� din lips� de avocati sau a unora din p�rti. Legat de primul aspect, majoritatea avocatilor aveau s� soseasc� ceva mai t�rziu, dup� ce �si sustinuser� cauzele altor procese, aflate pe rolurile instantelor din Piatra Neamt,T�rgu Neamt sau Bac�u. Pe chipurile ab�tute ale multora dintre oameni, dintr-un motiv sau altul, se putea citi cu usurint� ner�bdarea, dar si �ndoiala sau lipsa de sperant�. Majoritatea dintre ei nu se aflau la prima citatie, asa c� erau deprinsi cu rostul judec�tii si meandrele legislatiei, invocate de tipicul procedural.
„El a fost �mpropriet�rit, eu nu“
Pentru unii, �ndeosebi cei cu revendic�ri de terenuri sau partajele succesorale, prezenta �n fata instantei era de mult o obisnuint�. „Umblu pe drumuri de peste un an, de fiecare dat� fiindu-mi cerut s� mai aduc c�te o h�rtie la dosar. Legile bat�-le vina! Si c�nd te g�ndesti c� la comisia local� mi s-a dat aviz favorabil, �ns� pe drumuri m� poart� judetul, care a invalidat hot�r�rea local�. De asta m� judec“, a declarat unul dintre cei prezenti marti la Judec�toria Bicaz, �n c�utarea drept�tii ca veteran de r�zboi. Din spusele sale, am aflat c�, spre necazul omului, numele lui nu figura pe „Tabelele �ndrept�titilor“ la Legea 178/1945, scoase la lumin� de c�tre cet�tenii din Borca, si pe baza c�ruia, o mare parte dintre veteranii de pe Valea Muntelui primiser� p�dure. „De ce n-as beneficia si eu? Doar am stat �n transee l�ng� vecinul meu. El a fost �mpropriet�rit, eu nu“, a ad�ugat omul. Dar, dac� despre rezolvarea unui asa necaz se pare c� va avea grij� legiuitorul �ntr-un viitor ceva mai apropiat, cum le place parlamentarilor s� promit�, de data aceasta, interesul nostru, ca gazetari, s-a �ndreptat mai cu seam� spre motivul aglomer�rii agendei de lucru a instantei din Bicaz, record stabilit �n aceast� s�pt�m�n� dup� mai bine de zece ani de activitate, si care a �ngreunat peste poate actul de justitie al unei zile ce putea fi una obisnuit�.
Record nedorit
„Acesta a fost recordul pentru mine, cel putin �n ultimii ani. Nu-i un record dorit cu care s� te m�ndresti, e unul care arat� un aspect de nedorit �n justitie. Probabil c� ati v�zut c�t� lume se afla ast�zi (marti, 8 mai, n.r.) �n sal�, �n curtea si pe holul judec�toriei. Ideea este c� listele de judecat� s�nt foarte �nc�rcate si p�rerea mea e, c� �sta-i principalul aspect al problemelor din justitie. �sta ar trebui s� fie principalul punct al reformei despre care se tot vorbeste dup� '90. Cum si ce, este o discutie ce poate fi purtat� �ndelung. S� mai angajeze oameni, s� mai extind� spatiile, s� se g�seasc� metode alternative pentru a fi pre�nt�mpinat num�rul mare de litigii... Spre exemplu, cu ani �n urm�, erau acele comisii de judecat� despre care, dac� amintesti, se spune c� esti un nostalgic. Ei bine, comisiile alea pre�nt�mpinau foarte multe dintre litigii. �n rest, concluzia mea este una amar�, si-mi zic, de unul singur, uite reforma �n justitie... Pentru c� toat� lumea face reform� �n justitie, �ncep�nd cu ministrul, cu tot felul de organisme si lucrurile merg tot mai prost. Sigur, este nevoie de ceva mai mult� voint� politic� si de ceva mai multi bani, deci p�n� la urm� tot acolo ajungem. Pentru c� �ntr-adev�r e nevoie de fonduri imense pentru a dubla spatiile s�lilor de judecat� si personalul“, a declarat judec�torul Gheorghe Morosanu. C�t priveste num�rul mare de cazuri privind retroced�rile de teren aflate pe rolul instantei si programate martea trecut� pentru dezbatere, fenomenul arat� c�t de numeroase s�nt problemele muntenilor. Si toate spetele, de ani de zile, au fost si s�nt solutionate de c�tre judec�torul Morosanu, care s-a specializat �n unul din cele mai grele domenii ale dreptului - dreptul civil.
„Nu te doare sufletul pentru nedreptatea sa?“
„Cine altul ar putea s� se ocupe de noi, mai �n cunostint� de cauz�, dec�t judec�torul Morosanu. E muntean de-al nostru si stie problemele cu care ne confrunt�m“, spun majoritatea oamenilor care au tangent� cu ceea ce �nseamn� �nf�ptuirea actului de justitie. „Am aflat si eu c� muntenii se roag� pentru mine la Dumnezeu, si asta m� bucur�, dar �n ce priveste solutionarea litigiilor legea este mai presus de toate. Asa spune Constitutia Rom�niei. Cazurile privind retroced�rile s�nt multe, dar nu s�nt grele. Majoritatea s�nt dosare stas, desi s�nt si unele din zona Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean, chiar si Tarc�u, cu c�rti funciare complicate si transmisii succesive, s�nt care tin de istoriile alea cu ungurii, cu acte f�cute si-n ungureste si-n rom�neste. S�nt deci si cauze ceva mai complicate, dar �n general nu. S�nt multe, nu grele. As vrea s� mai adaug cazul celor de pe «Tabelele �ndrept�titilor» de pe Valea Bistritei, cauze care au devenit adev�rate drame ale unei justitii impartiale. Cum s� solutionezi favorabil un caz, c�nd omul nu se reg�seste pe nici un tabel, desi a fost �n r�zboi, este veteran, are o gr�mad� de decoratii si un singur picior, iar vecinul lui cu ambele picioare s�n�toase poate primi teren, pe c�nd el nu. Nu te doare sufletul pentru nedreptatea sa?“, a afirmat magistratul. Revenind la problema supraaglomer�rii agendei de lucru a instantei bic�jene, se pare c� „viciul de procedur�“, ca s� folosim si noi terminologia de specialitate, este determinat de incapacitatea celor �ndrept�titi a aplica reforma �n justitie, care, dup� afirmatia judec�torului Gheorghe Morosanu, trebuie pornit� de sus �n jos si nu invers. „Spun unii c� vina neaplic�rii reformei o poart� cei de jos, dar eu unul nu cred. Vina o au cei mari, de la v�rf, de la ei trebuie s� porneasc� lucrurile“, a declarat judec�torul Morosanu. O fi de sus, o fi de jos, Dumnezeu stie. Problema e, c� cei ce sufer� cel mai mult s�nt oamenii si, mai apoi, cei care r�spund �n fata propriilor constiinte de modul �n care au �nclinat balanta �ntr-un caz sau altul. Pentru multe din cazuri, �ns�, mai urmeaz� o zi de marti, �nc� una si tot asa, astfel �nc�t p�n� si oamenii instantei se �ntreb� retoric, „quo vadis, Domine?“
|