115 ani de la moartea Episcopului Melchisedec Stef�nescu
• evenimentul va fi marcat printr-un colocviu omagial Casa de Cultur� a Sindicatelor Piatra Neamt, Biblioteca Tehnic�, Grupul Cultural „Petrodava“ si Asociatia Cultural� „Pro Basarabia si Bucovina“ organizeaz� ast�zi, joi, 10 mai 2007, la ora 14, �n sala de lectur� a Bibliotecii Tehnice din Piatra Neamt, un colocviu omagial dedicat Episcopului Melchisedec Stef�nescu, la 115 ani de la moarte. Cu acest prilej, vor fi trecute �n revist� reperele biobibliografice si clericale si vor fi punctate pricipalele actiuni si evenimente legate de viata si activitatea �naltei personalit�ti a lumii crestine rom�nesti: relatiile cu Basarabia, unirea bisericii din Basarabia cu biserica din vechea Moldov� (6.01.1865); actiunile pentru obtinerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Rom�ne (01/13.05.1885); activitatea stiintific� �ncununat� de postura de membru al Academiei Rom�ne; actiuni pentru �nf�ptuirile din zilele de 10 mai; activitatea de �ndrum�tor si sustin�tor al seminaristilor vrednici, precum Simion Mehedinti si Alexandru Razmerit�.
Viitorul episcop Melchisedec, pe numele de botez Mihai, a fost unul din cei cincisprezece copii ai preotului Petru Stef�nescu din G�rcina. Mama sa era fiica preotului Ioan Focsa din Negresti, familie care a dat multi c�rturari, unul dintre ei fiind profesorul de matematic� D. Focsa, fost director al Scolii Normale din Piatra Neamt si apoi profesor al lui Noica la un liceu bucurestean. Dup� absolvirea Seminarului Socola din Iasi, �n 1843, se c�lug�reste sub numele de Melchisedec (regele drept�tii) si devine profesor la seminarul absolvit. A studiat, apoi, la Academia Teologic� „Petru Movil�“ din Kiev unde, �n 1851, obtine titlul de Magistru �n Teologie si Litere. �ntors �n tar�, e numit profesor la Seminarul Veniamin si primeste rangul de arhimandrit. �n 1856 devine profesor si director al nou �nfiintatului Seminar de la Husi, iar �n 1857 este ales membru al Divanului Ad-hoc din Moldova, unde lucreaz� cu zel pentru �nf�ptuirea Unirii Principatelor Rom�ne. �n 1864 a devenit episcop al Dun�rii de Jos, cu sediul la Ismail, episcopie ce reunea cele trei judete din sudul Basarabiei revenite Rom�niei �n 1856 (Ismail, Cahul si Bolgrad), plus judetele Br�ila si Covurlui. �n aceast� calitate, a lucrat pentru unirea Bisericii Basarabiei cu Biserica vechii Moldove, fapt realizat la 6 ianuarie 1865. �ntre 1879 si 1892 a fost episcop de Roman, unde a �ntemeiat Seminarul „Sf. Gheorghe“. Cea mai important� realizare a sa a fost obtinerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Rom�ne, la 1 Mai 1885, cu dreptul de a se sfinti Sf�ntul si Marele Mir pe p�m�nt rom�nesc. A semnat numeroase lucr�ri de liturgic� si cercetare a spiritualit�tii rom�nesti, fiind ales membru al unor importante institutii culturale str�ine, printre care Institutul Etnografic din Paris.
Melchisedec Stef�nescu este unul dintre cei mai importanti lupt�tori ai veacului al XIX-lea pentru emanciparea si prop�sirea Bisericii Ortodoxe Rom�ne si, totodat�, a statului national rom�n.
|