T�rgul... comerciantilor

• jumďż˝tate din cele peste 1.000 de firme ďż˝nregistrate ďż˝n evidentele administratiei locale din Tďż˝rgu Neamt desfďż˝soarďż˝ activitďż˝ti de comert

La T�rgu Neamt s�nt �nregistrate �n evidentele administratiei publice locale, peste o mie de societ�ti comerciale, din care aproape jum�tate se ocup� de comert. Urmeaz� firmele cu productie industrial� - 25% pondere, constructii - circa 4%, transporturi - 3%, si alte ramuri de activitate - 23%. Un num�r de 137 de firme activeaz� �n domeniul industriei, cele mai multe dintre ele, respectiv 31%, derul�nd afaceri �n industria textil�. Alte 28% se ocup� cu exploatarea si prelucrarea lemnului, 16% - cu prelucrarea cauciucului, 12% lucreaz� �n industria alimentar�, iar restul - �n alte activit�ti. Perioada de tranzitie, trecerea la economia de piat� si criza economic� accentuat� au condus la �nchiderea p�rtial� sau total� a unit�tilor industriale si ale cooperatiei mestesug�resti, proces care a generat disponibilizarea unui num�r �nsemnat de salariati.
Num�rul de angajati din orasul T�rgu Neamt este de aproape 6.000 de persoane, conform datelor furnizate de Directia Regional� de Statistic� Neamt. Mai bine de jum�tate, circa 3.300, lucreaz� �n industrie, 628 - �n comert, 570 - �n �nv�t�m�nt, 448 �n s�n�tate si asistent� social�, 231 - �n transporturi, post�, comunicatii, 170 - �n domeniile energiei electrice, termice, gaze naturale si ap�, 142 - �n constructii, 87 - �n administratie public�, 80 - �n activit�ti financiare, bancare si de asigur�ri, 23 - �n agricultur�, si 160 - �n alte ramuri de activitate.

Productia agricol� si efectivele de animale, �n sc�dere

T�rgu Neamt dispune de o suprafat� agricol� de 3.025 hectare teren, din care 2.144 hectare suprafat� arabil�, 37 hectare de livezi si pe pepiniere pomicole, 2 hectare de vii si pepiniere viticole, 810 hectare p�suni, si 32 hectare - f�nete. Productia de cereale a sc�zut an de an, la fel si efectivele de animale. Majoritatea cet�tenilor cultiv� porumb - 581 de hectare, alte 140 de hectare fiind �ns�m�ntate cu gr�u si secar�. Cartofi se cultiv� pe 92 de hectare, sfecl� de zah�r - pe 5 hectare, iar 41 de hectare de teren s�nt destinate pentru legume. Se constat� c�, anual, efectivele de animale din gospod�riile populatiei s�nt �n descrestere. Principalele specii din curtile oamenilor s�nt bovinele, porcinele, ovinele si p�s�rile, o sc�dere substantial� �nregistr�ndu-se si la efectivele de cabaline care s�nt folosite la muncile agricole de c�tre detin�torii de terenuri.

Punctele nevralgice, puse pe tapet

�n planul de dezvoltare urban� 2007-2016, administratia public� local� �si propune cresterea atractivit�tii zonei, prin revitalizarea si revigorarea turismului, a mediului de afaceri si atragerea investitorilor str�ini cu efect benefic �n ridicarea nivelului calitativ al standardului de viat� al comunit�tii locale. S�nt considerate puncte slabe: starea patrimoniului architectural si nevalorificarea lui din punct de vedere economic, insuficienta dezvoltare a comunic�rii �ntre institutiile publice; gradul de uzur� avansat� al retelelor tehnologico - edilitare (ap�-canal) ; slaba reprezentare a activit�tilor economice �n sectorul agricol; slaba dezvoltare a serviciilor pentru populatie, investitii reduse �n segmentele cu valoare ad�ugat� mare; productie, tehnologii �nalte; buget local auster; inexistenta unor institutii de �nv�t�m�nt preuniversitar si superior �n domenii moderne (informatic� aplicat�, mass media, arhitectur�, urbanism, costructii industriale si civile) care s� atrag�, �n timp, investitori �n domenii de v�rf.