Istoria cabotinismului politic
�n plin� campaie electoral� pentru alegerile din decembrie 2004, Traian B�sescu a amenintat natiunea, �n stilul s�u de pezevenghi, c� va fi un presedinte „juc�tor“. Natiunea a z�mbit a sag�, nimeni nu a �nteles nimic referitor la ce jocuri se pricepe mai bine candidatul la presedintie si, ast�zi, Presedintele „juc�tor“ este suspendat din functie. Cine a �ncercat s� dea cortina deoparte, pentru a vedea �nainte de spectacol �n ce recuzit� se va produce „juc�torul“, nu a v�zut nimic, deoarece scena era goal�. Multi, care au crezut c� a fi presedinte „juc�tor“ este altceva dec�t au fost Iliescu sau Constantinescu, l-au votat pe B�sescu. De abia la 1 ianuarie 2005, c�nd s-a tras cortina, s-a v�zut c� scena este goal�, cu B�sescu solitar, care de mai bine de doi ani de zile nu si-a epuizat monologul. Abia acum s�ntem capabili a ne dumiri ce-a �nsemnat presedintele „juc�tor“. Un presedinte care a vrut s� umple singur scena, juc�nd toate rolurile guvern�rii �ntr-un cabotinism perfect, �n timp ce toti celilati actori ai vietii politice au fost obligati s� coboare �n sal�, pentru a fi doar spectatori aplaudaci. Parlamentul si Guvernul au fost primele institutii care au fost jertfite ambitiilor sale de „juc�tor“, declar�nd �nc� din primele momente ale �nsc�un�rii sale c� nu mai are somn p�n� nu provoac� alegeri anticipate. Acesta a fost momentul declansator at�t al definirii sale ca presedinte „juc�tor“, c�t si al conflictelor sale cu principalele institutii ale statului. Agit�nd spiritele cu tema alegerilor anticipate �nc� de la �nceputul anului 2005, presedintele „juc�tor“ nu a f�cut dec�t s� radicalizeze formula guvernamental� care se vedea trimis� �n provizorat �nc� de la constituire, precum si Parlametul, a c�rui formul� de abia fusese stabilit� de c�tre electorat. Mai bine de doi ani de zile i s-a strigat din culise „juc�torului“ c� si-a p�r�sit partitura, este pe l�ng� rol, improvizeaz� si gafeaz�, ca actorul prins recent cu doza de bere �n m�n� pe scen�, Traian B�sescu nu a catadixit s� se opreasc� din „datul cu gura“ nici m�car o clip�, pentru a scruta �ntunericul, pentru a vedea ce se �nt�mpl� �n sal�. At�ta timp c�t cele dou� institutii, Parlamentul si Guvernul, la fel de bune sau proaste ca si Presedintele, au fost spectatori constiinciosi, acestea au fost catalogate c� �si joac� rolul „dramatic“. Dac�, �ns�, Parlamentul pe de o parte si Guvernul pe alt� parte, s�tule de lungimea monologului prezidential, au hot�r�t s� urce si ele pe scen� pentru a deveni „juc�tori“ la r�ndul lor, echilibrul s-a spart si figurantii cu trena prezidential� au �nceput s� boc�neasc� a „lovitur� de stat“.
Cine �si �nvat� bine rolul se poate urca pe scen� oric�nd
Suspendarea din functie a presedintelui „juc�tor“, pe motiv c� si-a p�r�sit rolul constitutional, a ajuns la Curtea Constitutional�, care trebuia s� stabileasc� dac� B�sescu c�nt� sau nu, dup� ureche. Contrar opiniilor unor c�nt�reti de Cotroceni, Curtea Constitutional� nu l-a absolvit total pe Traian B�sescu de aberatiile sale constitutionale, sustin�nd c� acestea exist�, dar nu ar fi suficient de grave. Tot atunci, Traian B�sescu, aflat �nc� pe scen�, a declarat cu mult� t�rie c� orice �nc�lcare a Constitutiei este grav�, c� nu exist� �nc�lc�ri mai putin grave. Aceast� ultim� ditiramb� a avut darul s� fac� inutil� orice �ncercare a detractorilor celor „322“ care au avut curajul de a deveni si ei „juc�tori“, suspend�nd spectacolul p�n� la Referendum. Dup� 19 aprilie - ziua suspend�rii istorice a unui presedinte �n Rom�nia, �n Piata Universit�tii, �n Piata Constitutiei si �n alte piete au avut loc mitinguri autointitulate pro-B�sescu, c�nd �n realitate au fost mitinguri de contestare a legitimit�tii prezentei Aliantei D.A. la guvernare, unde s-a strigat copios „Jos T�riceanu“, „Jos PNL“ si „Jos Guvernul“. Au fost momentele apocaliptice ale esecului marelui Proiect al presedintelui „juc�tor“. �n tot acest vacarm, Parlamentul (pentru c� cei 322 reprezint� 75%) vegheaz�, �n calitate de „juc�tor“, atent ca pe scena politic� rom�n� s� nu mai urce vreun „juc�tor“ care s� recite altfel, dec�t dup� Constitutie. Cine �si �nvat� bine rolul se poate urca pe scen� oric�nd, cu avizul electoratului. Ne-a costat mai bine de doi ani, pentru a �ntelege ce a vrut s� �nsemne „presedinte juc�tor“. Am convingerea c� multe din tiradele b�sesciene vor ocupa pagini �ntregi din „Istoria cabotinismului politic“.
|