1 Mai - liber la munc� �n Olanda
• „Tara Lalelelor“ si-a deschis portile pentru muncitorii rom�ni • acestia vor primi salarii conform normelor olandeze, precum si conditii de locuit decente • angajatorii care nu-si vor respecta salariatii vor fi amendati cu p�n� la 6.700 de euro • Ziua de 1 mai a �nsemnat, pentru romascani si persoanele din zona limitrof�, un motiv de bucurie �n plus, pe l�ng� s�rb�torirea Zilei Internationale a Muncii, �ntruc�t, de la aceast� dat�, a fost „dat liber“ pe piata muncii din Olanda. M�sura va fi aplicat�, de altfel, pentru toti muncitorii din noile state membre ale Uniunii Europene, care nu vor mai avea nevoie de permis de munc�, vor primi un salariu conform normelor olandeze, precum si conditii de locuit decente. Ca m�sur� de protectie social�, angajatorii care vor acorda salarii mai mici dec�t minimul pe economie ar putea primi amenzi de peste 6.700 de euro, autorit�tile din „Tara Lalelelor“ anunt�nd, deja, controale pentru a vedea pe cum se respect� noile prevederi. De mentionat c� Olanda ar fi trebuit s�-si deschid� granitele pentru forta de munc� est-european� �nc� de acum un an, �ns�, �n ciuda �nt�rzierii, pentru rom�ni si bulgari, cel putin, facilit�tile vor r�m�ne valabile cel putin p�n� �n anul 2009. Astfel, pe l�ng� Italia si Spania, destinatiile „clasice“ ale romascanilor �n c�utare de locuri de munc� bine pl�tite si „t�rile de jos“ asteapt� fort� de munc� �n toate domeniile, �ns� mai ales �n agricultur� si constructii. „Am lucrat �n Israel si la Krivoi Rog, �n Ucraina, �n constructii, iar apoi nu am mai plecat. Am b�ietii plecati �n Italia, dar nu se descurc� prea bine �n ultima perioad�, din cauza banilor. S�nt multi muncitori si au sc�zut salariile. Cred c� vom �ncerca s� mergem �n Olanda, poate, fiind o tar� «nou�» pentru rom�ni, munca va fi pl�tit� mai bine. M�car vom �ncerca, pentru c� meseriasii buni s�nt greu de g�sit“, a declarat Francis Danc�, din comuna T�m�seni. Reamintim c�, recent, autorit�tile italiene au decis ca persoanele care vor merge acolo s� munceasc� s� aib� nevoie doar de o simpl� �nscriere la prim�rie, pentru a beneficia de toate drepturile de cet�tean al Uniunii Europene, ceea ce a dus la o crestere si mai mare a num�rului muncitorilor. Totodat�, persoanele care au ajuns deja �n peninsul� nu mai au nevoie de permisul de sedere pentru o perioad� de p�n� la trei luni. De asemenea, romascanii care au stat �n Italia o perioad� de minim cinci ani f�r� �ntrerupere si-au c�stigat dreptul de sedere permanent�. Nu s�nt considerate �ntreruperi absentele din Italia mai mici de sase luni pe an sau cu durat� mai mare, determinate de obligatii militare sau p�n� la 12 luni consecutive, din motive legate de graviditate sau maternitate. Asadar, pentru a tr�i �n Italia este nevoie numai de o �nscriere la Serviciul „Anagrafe“ din cadrul prim�riei localit�tii �n care persoana doreste s� se stabileasc�. Aceast� reglementare se refer� la o perioad� de sedere de p�n� la trei luni. Lucr�torii autonomi sau subordonati, studentii sau toti cei care au suficiente resurse financiare pentru a nu �ngreuna sistemul de asistent� social� si beneficiaz� de o asigurare medical� pot sta mai mult de trei luni. Ei vor trebui, totusi, s� se prezinte la prim�ria local�, pentru a lua o chitant�, care va tine loc vechii c�rti de sedere pentru cet�tenii comunitari.
Totodat�, nici Marea Britanie, Suedia si Irlanda nu au introdus restrictii pentru lucr�torii din noile state. Finlanda, Spania, Portugalia si Grecia le-au eliminat �n mai 2006, iar Italia �n iulie 2006. Prin decizia autoritatilor olandeze, num�rul t�rilor UE f�r� restrictii pe piata fortei de munc� se ridic� la 21.
FOTO: Dup� c�psuni, se poate merge la cules... lalele
|