MOARTE PENTRU VIAT�
• pacientii aflati �n moarte cerebral� sau stop cardiac ar putea deveni, automat, donatori de organe dac� �n timpul vietii nu au refuzat, �n scris, aceast� idee • refuzul ar trebui s� se g�seasc� la medicul de familie • aceste prevederi s�nt cuprinse �ntr-un proiect de lege aflat �n lucru la Agentia National� de Transplant • acelasi proiect de act normativ prevede ca rudelor decedatului s� nu li se cear� acordul pentru prelevarea de organe destinate transplantului • Nemtenii care ajung la spital �n moarte cerebral� sau stop cardiac ar putea deveni, automat, donatori de organe, f�r� ca familia sau rudele s� fie consultate �n acest sens �nainte de prelevare. Mai exact, orice nemtean, ca de altfel orice rom�n care �n cursul vietii nu a semnat un act prin care refuz� donarea de organe si tesuturi, dac� ajunge �n moarte cerebral� poate s� fie considerat un potential donator, iar medicii �i pot preleva organele.
�ngrijorati de num�rul din ce �n ce mai mic de donatori de organe, precum si de reticenta rom�nilor �n a-si da acceptul de a fi donatori post mortem, membrii Agentiei Nationale de Transplant din Rom�nia (ANTR) au f�cut demersuri pentru legiferarea acordului prezumat, care presupune ca oric�rui individ aflat �n moarte cerebral� s� i se poat� preleva organe �n vederea transplant�rii, f�r� consimt�m�ntul familiei sau al rudelor.
�n momentul de fat�, exist� doar un proiect �n acest sens, iar �nainte de a �ncerca s� �l transforme �n act normativ, membrii ANTR l-au supus dezbaterii publice. Pe 20 aprilie 2007, se �ncheie dezbaterea lansat� �n urm� cu un an si se va decide dac� este oportun� �n acest moment, �n Rom�nia, modificarea felului �n care se obtine acordul pentru prelevarea organelor sau tesuturilor de la un donator cadavru. Aceeasi institutie sustine c�, �n t�rile europene, acest acord prezumat este legiferat si functioneaz� �n Olanda, Marea Britanie, Belgia, Portugalia, Austria, Spania, Norvegia, Suedia. Numai c� acolo familia este �ntrebat� �nainte dac� �si d� acceptul, ori dac� decedatul si-a exprimat, �n timpul vietii, aceast� dorint�. Argumentul suprem al membrilor ANTR este acela c� inima, ficatul, si rinichii unei persoane s�n�toase care a decedat pot salva alte vieti.
Pentru a creste num�rul de donatori, �n pachetul legislativ al reformei din sistemul sanitar a fost introdus si titlul „Efectuarea prelev�rii si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine uman�, �n scop terapeutic“, unde, al�turi de donatorul cu moarte cerebral�, a fost ad�ugat si acela de decedat f�r� activitate cardiac�, de la care se pot preleva organe.
Presedintele Comisiei de Bioetic� din cadrul Colegiului Medicilor din Rom�nia, doctor Vasile Ast�r�stoaie, este unul dintre exponentii lumii medicale care consider� c�, dincolo de argumentul doctorilor legat de salvarea altor vieti, acordul prezumat este un act care dezumanizeaz� si transform� omul decedat din subiect, �n obiect. Bioeticienii spun c� dac� acordul prezumat pentru donarea de organe de la cei aflati �n moarte cerebral� va intra �n vigoare, vor declansa o campanie social� de respingere a legii.
ANTR doreste s� ia �n calcul varianta refuzului scris �n timpul vietii, p�strat la medicul de familie. La un moment dat, c�nd toat� reteaua sanitar� va fi informatizat�, �n cadrul Registrului National de Transplant, aflat �n acest moment �n constructie, se va putea putea constitui un Registru de Refuz. Documentul va cuprinde o serie de date accesibile publicului, spitalelor sau transplantologilor - informatii despre donatori si receptori, liste de asteptare etc.
�n cazul donatorului cadavru, lucrurile s�nt foarte complicate, �ncep�nd de la momentul declar�rii unei persoane decedate ca si posibil donator, p�n� la prelevarea eventualelor organe sau tesuturi.
Conform Legii Transplantului, se defineste ca donator decedat f�r� activitate cardiac� persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabil� si ireversibil�, confirmat� �n spital de doi medici primari. De asemenea, se defineste ca donator decedat cu activitate cardiac� persoana la care s-a constatat �ncetarea ireversibil� a tuturor functiilor creierului.
Medicii nemteni, sceptici �n ceea ce priveste transplatul de organe
Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre doctor Aurelia Ciobanu, sefa sectiei Anestezie si Terapie Intensiv� a Spitalului Judetean de Urgent� Neamt, la noi nu este posibil�, �n acest moment, punerea �n practic� a unui astfel de proiect, deoarece unitatea nu dispune de aparatura necesar� monitoriz�rii st�rii organelor care ar putea fi prelevate de la persoan� aflat� �n moarte cerebral�. Pentru a fi viabile si pentru a putea fi transplantate unui alt pacient, organele trebuie prelevate �ntr-un anumit interval de timp, trebuie p�strate �n anumite conditii si transportate c�t se poate de repede acolo unde se face transplantul. Referindu-se la aspectul moral al prelev�rii organelor destinate transplatului, acelasi medic este de p�rere c� este incorect s� nu se cear� acceptul familiei. Potrivit aceleiasi surse, care are calitatea de membru al Comisiei de Jurisdictie Profesional� si Deontologie Medical� din cadrul Colegiului Medicilor Neamt, specialistii care decid prelevarea de organe �n scopul transplantului risc� oric�nd s� fie acuzati de �nc�lcarea deontologiei profesionale. „Nu este de neglijat nici faptul c� se pot salva vietile altor persoane, dar s�nt foarte multe aspecte de discutat“, sustine doctor Aurelia Ciobanu.
Aceeasi opinie o �mp�rt�seste si medicul internist Stelian Ghit�, managerul Spitalului Judetean de Urgent� Neamt. „Acesta este cel mai important aspect al problemei transplantului de organe si sper c�, odat� cu trecerea timpului, populatia va reusi s� accepte si s� �nteleag� c� este p�cat ca oameni tineri care au familie, copii, s� moar� astept�nd �n zadar un organ, precum ficatul sau un rinichi. Numai c� pentru a �ntelege aceste aspecte este nevoie de o mare doz� de altruism din partea oamenilor. �n problema de fat�, altruismul conteaz� mai mult dec�t educatia, cultura sau inteligenta. Pe de alt� parte, consider c� �n aceast� problem� este esential dac� persoana de la care se doreste a se preleva organe si-a dat sau nu acordul �n timpul vietii. Dac� ea nu a refuzat ideea ca dup� deces s� fie donator de organe �n vederea tranplantului, atunci �ntr-adev�r p�rerea rudelor nu are relevant�“.
Chirurgul Iosif K�szeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt, consider� c� un foarte important rol, �n ceea ce priveste schimbarea mentalit�tii oamenilor �n leg�tur� cu acordul �n vederea prelev�rii de organe dup� moarte, �l are Biserica.
„Ideea prelev�rii de organe si a transplant�rii lor va bulversa �n acest moment multi rom�ni. Problema este spinoas� si st�rneste controverse, mai ales din punct de vedere al cadrului legal, care trebuie s� fie foarte bine pus la punct si s� confere sigurant� si corectitudine. Pe de alt� parte, convingerile religioase, conservatorismul care decurge din acestea si care pentru multi va face trimitere la profanarea de cadavre, s�nt si vor fi mult timp de aici �ncolo niste inamici redutabili ai ideii de prelevare de organe pentru transplant de la donatori decedati. Este adev�rat c� pentru cei apropiati ai persoanei decedate, �n acele momente de soc pricinuit de pierderea cuiva drag, nu este foarte simplu s� accepte prelevarea unui organ care s� fie tranplantat �ntr-un alt trup. Dar dac� am reusi s� dep�sim niste prejudec�ti si chiar st�ri sufletesti de moment, atunci chiar am putea fi bucurosi c� o p�rticic� din aceea persoan� apropiat� nou� ar putea tr�i �ntr-un alt corp. Reprezentantii Bisericii au un rol foarte delicat si foarte important �n �ntelegerea acestor fenomene. Credinta propov�duieste dragostea �ntre oameni, care, pe l�ng� multe altele, �nseamn� generozitate, altruism, spirit si putere de sacrificiu“, a opinat doctorul Iosif K�szeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt.
Conform datelor statistice existente, �n 2006, �n Rom�nia au fost salvati peste 400 de oameni prin proceduri de transplant. Pe de alt� parte, la ora actual� s�nt �nscrisi pe liste de asteptare peste 2.000 de bolnavi care sper� s� le fie salvat� viata prin transplantarea de rinichi, ficat sau chiar inim�.
�n judetul Neamt, s�nt luate �n evident�, �n momentul de fat�, 22 de persoane care au beneficiat de transplant de organe. 16 dintre acestea s�nt persoane c�rora li s-a efectuat transplant renal.
|