Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2007
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 Aprilie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Cine vrea sã (mai) cînte la contrabas?

Cine vrea s� (mai) c�nte la contrabas?

• Ciprian Iacob, un instrumentist de clasa a VII-a, a obtinut premiul I la faza zonal� a Olimpiadei Nationale de la Galati

Este interesant de remarcat faptul c�, �n ciuda apetentei pentru sunetul grav, care domin� ast�zi �ntregul perimetru al muzicii de consum, devenind o obsesie a oric�rui adolescent sau t�n�r, si nu numai, instrumentul care st� la ob�rsia fundamentului sonor este destul de putin cunoscut si, mai ales, uzitat.
Italienii �i spun contrabasso, francezii, contrabasse, germanii, kontrabass, enlezii, double bass, iar echivalentul portughez e rabecao. Dictionarele de specialitate �l definesc ca: „instrument cu coarde si arcus, component al familiei violina, construit dup� aceleasi principii, dar de dimensiuni mult mai mari“. Cu statura impun�toare a modelului standard (o �n�ltime de peste doi metri si o cutie de rezonant� de un metru si treizeci de centimetri), cu registrul sonor grav si p�trunz�tor asigurat de patru coarde acordate �n ordinea invers� a viorii, contrabasul constituie prezenta obligatorie at�t �n orchestra simfonic�, at�t �n cea cameral�, c�t si �n band-urile de jazz sau alte genuri. �n orchestr�, contrabasul sustine basul armonic, av�nd si un rol figurativ, polifonic si chiar solistic �n partituri ce apartin unor stiluri muzicale diverse, de la cel clasic, p�n� la muzica de avangard� a contemporaneit�tii.
Se crede c� inventia instrumentului ar apartine lutierului italian M. Todini si deriv� din evolutia unui model de viol� din secolul al XVII-lea. Instrumentul are, �n mod firesc, virtuozii s�i si dintr-o list� a celebrit�tilor rom�nesti �n domeniu nu ar putea lipsi: Iosif Prunner, Ion Cheptea, Liviu Moga, Dorin Marc, Boris Boicu, Stefan Thomasz, Wolfgang Guttler, Ovidiu B�dil�, Giony R�ducanu si multi altii.

�nv�t�celul...

C�nd a �nceput studiul contrabasului, Ciprian Iacob nu stia bine ce este acest instrument. A �nceput pianul si la sf�rsitul clasei a IV-a, �n urma unei campanii �n care au contat si datele somatice, a fost convertit. Din clasa a V-a a trecut la clasa de contrabas, sub �ndrumarea profesorului Stefan Pojoga. Corzile libere si exercitiile destul de anoste pentru pozitionarea m�inii si coordonarea arcusului nu aveau nimic persuasiv. Ciprian recunoaste c� la �nceput a fost cam greu si nu s-a simtit extrem de atras de noua postur� �n care trebuia s� z�misleasc� sunete. Nu era str�lucitorul sunet al pianului care �nc� mai reverbera �n subconstient. Dup� nenum�rate ore de studiu, instrumentul greoi si antipatic a �nceput s� se ml�dieze, sunetul a devenit tot mai curat, mai amplu si mai bogat �n armonice si, treptat, �ntre micul instrumentist si enormul instrument s-a conturat o leg�tur� tot mai pregnant�. Pe m�sur� ce descifra tainele instrumentului, Ciprian a realizat c� are al�turi un adev�rat prieten care l-a ajutat s� se impun�, s� intre �n orchestr� si s� dezv�luie, �n aceast� conjunctur�, importanta cov�rsitoare a acestuia din punct de vedere sonor. Dup� ce a participat la concursurile catedrei de coarde din cadrul Liceului de Art�, anul acesta, Ciprian a avut prima iesire adev�rat� �n cadrul etapei zonale Moldova a Olimpiadei Scolare Nationale, la Galati, unde a obtinut premiul I cu 99 de puncte. Mica sc�pare din finalul primei p�rti a Concertului �n re major de Vivaldi, care l-a vitregit de un punct si de participarea la etapa final� pe tar�, este recunoscut� pertinent de �nv�t�cel. Acest lucru nu l-a descurajat ci, dimpotriv�, l-a determinat, dup� cum ne-a m�rturisit, s� se aplece cu si mai mult� grij� si atentie asupra studiului si perfection�rii. Ciprian Iacob are mult� stim� si mult respect fat� de profesorul s�u care i-a conturat un nou destin si este hot�r�t s� nu-i �nsele astept�rile. Va lucra �n continuare si dup� terminarea liceului, tot la Piatra Neamt, intentioneaz�, cum e si firesc, s� urmeze studiile superioare �n cadrul Conservatorului.

... si maestrul

Reporter: Stimate domnule profesor Stefan Pojoga, cum e s� fii profesor de contrabas?
Stefan Pojoga:
Clasa de contrabas de la Liceul de Art� s-a �nfiintat �n 1991, c�nd am fost repartizat aici prin concurs. Am pornit destul de greu la �nceput pentru c� se f�cea resimtit� si lipsa resurselor materiale si umane. �n timp, clasa de contrabas si-a consolidat at�t pozitia c�t si statutul. Treptat am reusit s� cump�r�m niste instrumente. Din punct de vedere material si al dot�rilor st�m prost si acum. Tot ce vedeti �n aceast� clas� este contributie personal�. Instrumentele pe care le avem s�nt deplorabile si, �n ciuda demersurilor pe care le-am f�cut c�tre conducerea Liceului de Art�, nu s-a rezolvat nimic.
Rep.: Dincolo de aceste neajunsuri, pe care sper s� le aud� cei care trebuie, ati avut, totusi, si satisfactii.
S.P.:
�n timp am avut rezultate si, evident, �n urma lor si satisfactii. Astfel, primul meu elev din aceast� scoal� si care ulterior mi-a fost si student la Iasi, unde am predat o vreme, Marius Mih�il�, este �n prezent titular la Filarmonica din Brasov, dar e detasat si c�nt� la Chieti, �n sudul Italiei. E interesant s� remarc c� �n 1988, pe vremea c�nd eram beneficiarul unei burse �n Italia, am c�ntat si eu acolo. Au fost mai multi elevi buni, dar cei care au mers mai departe si m�n�nc�, cum spun eu, o bucat� de cozonac de pe urma acestui instrument, s�nt Lucian Manolache, care c�nt� �n Statele Unite ale Americii, si Marius Cojocaru, care e tot �n Italia, dup� ce a urmat Conservatorul acolo. Am mai avut elevi de gimnaziu care acum se afl� la Bucuresti, unde au c�stigat numeroase concursuri.

Instrumentul care face cozonac

Rep.: Ati folosit o expresie asupra c�reia vreau s� m� opresc o secund�; aceea c� unii dintre elevii dumneavoastr� care au reusit, m�n�nc� „o bucat� de cozonac“. De pe urma contrabasului, prin urmare, se poate tr�i bine...
S.P.:
Da, se poate tr�i bine. Toti marii contrabasisti au demonstrat lucrul acesta.
Rep.: Lucrarea dumneavoastr� de doctorat, pe care o preg�titi, se numeste „Contrabasul - instrument solist“. C�t de solist poate fi contrabasul, dincolo de rolul s�u cov�rsitor �n orchestr�?
S.P.:
Contrabasul are �n orice orchestr� rolul de a asigura fundamentul sonor, armonic, al �ntregului ansamblu. Din punct de vedere solistic este mai dificil, chiar si dac� ar fi s� tinem seama numai de particularit�tile constructive si tehnice. Din aceast� pricin�, meritul instrumentistului care reuseste s� obtin� un traseu sonor surprinz�tor ce tine de virtuozitate, este cu at�t mai mare. Marii solisti ai acestui instrument exerseaz� deseori piese din repertoriul violonistic. �n acest caz, efortul este teribil. De altfel, �n perioada scolii noi ne ax�m mai mult pe repertoriul solistic.

Contrabasul si Paganini

Rep.: Cum l-ati caracteriza pe elevul dumneavoastr�, Ciprian Iacob? Este, nu-i asa?, ultima dumneavoastr� „creatie“.
S.P.:
Ciprian Iacob are toate sansele de a deveni un bun instrumentist. Este cel mai nou premiant al meu, asa cum ati spus, si are toate premisele de a reusi. O demonstreaz� tot ce a f�cut p�n� acum, a asimilat �ntr-un timp scurt tot materialul de studiu propus si, dac� e s�-l judec�m cinstit, cu toate c� este �n clasa a VII-a, lucreaz� la nivelul programei de clasa a IX-a. La un concurs de anvergur� �ns�, programa e nivelul minim. Asta e regula performantei. Eu sper ca �mpreun� s� facem adev�rat� performant�. Mai mult, c�nd am un elev care promite, �i planific evolutia p�n� la nivelul clasei a XII-a. Trebuie s�-l mentin �n ritmul impus de contextul competitional actual. Si dac� va manifesta aceeasi consecvent� ca p�n� acum, s�nt sigur c� va reusi. Deplin.
Rep.: Ce �nseamn� asta?
S.P.:
S� c�nte la contrabas asemenea lui... Paganini.

Articol afisat de 3217 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective