Laurentiu Dimisc� si arta brut�
• artistul plastic Laurentiu Dimisc� expune si pentru publicul pietrean dup� ce lucr�rile sale au participat la expozitii �n str�in�tate Galeriile municipale de art� din Bulevardul Republicii din Piatra Neamt, au g�zduit, marti seara, 17 aprilie, vernisajul unei expozitii semnate de t�n�rul artist plastic pietrean Laurentiu Dimisc�. Un num�r �nsemnat de lucr�ri, majoritatea de mari dimensiuni, si-au oferit desenul si culorile si publicului pietrean dup� ce au ad�stat mai mult� vreme prin vestul Europei unde, dup� spusele celor informati, s-au bucurat de o excelent� primire. Laurentiu Dimisc� exploreaz� un spatiu artistic care �l individualizeaz� �n peisajul plastic nemtean, si care constituie la ora actual� un exercitiu expresiv foarte persuasiv, �n ciuda reactiilor puriste ale adeptilor picturii „clasicizate“. Credincios conceptului de art� brut�, �nrudit� �n parte cu arta naiv�, dar dep�sind-o prin insertia accentuat� de libertate a expresiei, pictorul s-a integrat treptat �n tendintele elocvente ale fenomenului european, c�ut�ndu-si cu os�rdie locul �n teritoriul de gen. N�scut la Piatra Neamt la 17 ianuarie 1977, Laurentiu Dimisc� a urmat cursurile Liceului de Art� din localitate la clasa profesorului si artistului plastic Grigore Agache. �n 2000 obtine licenta �n pictur� monumental� sub conducerea prof. univ. Victor Ciato, la Academia de Art� si Design din Cluj-Napoca, pentru ca doi ani mai t�rziu s� obtin� diploma de master �n pictur� cu prof. univ. Ioan Sb�rciu. Este detin�tor al Premiului Uniunii Artistilor Plastici din Rom�nia la Bienala „Lasc�r Vorel“ din 2001 si este membru al Filialei Cluj-Napoca a uniunii nationale de creatie.
A expus �n mai multe r�nduri �n galeriile pietrene si, mai cu seam�, la fosta „Vert Galerie“, are deschis� o expozitie la „Art Plaza“, �n Republica Dominican�, proprietate a colectionarului pietrean Dan Purcara si a participat la T�rgul International de Arte Vizuale de la Teatrul National din Bucuresti. Mai demult a expus la Muzeul de art� din B�rlad, la Muzeul de Art� Vizual� din Galati si, vara trecut�, la sala de expozitii a Palatului Parlamentului din Bucuresti, bucur�ndu-se de o primire c�lduroas� si de aprecieri �ncurajatoare.
De la �nceputul acestui an a fost preocupat de reprezentarea c�t mai elocvent� �n Belgia, Franta si Italia.
Si dac� �n urm� cu c�tiva ani a st�rnit interesul publicului francez prin modalitatea de expresie extrem de personal� si �ndr�zneat�, anul acesta a fost deja categorisit ca apartin�nd unei tendinte pe care lumea artistic� a occidentului o numeste „art� brut�“.
Un teoretician avizat al acestui fenomen, Francoise Monnin, defineste �n cartea „L'art brut“, ap�rut� la editura parizian� „Scala“ �n 1997, principiile fundamentale ale acestui exercitiu de expresie: „Paralel cu arta oficial�, fondat� pe principiile academice ale Renasterii italiene, o creatie autodidactic� exist� dintotdeauna �n Occident. Mult� vreme ignorat�, ea tinde s� fie ast�zi recunoscut�. Aceste desene, aceste picturi si sculpturi �n afara normelor consacrate contrazic definitia operei de art�“.
„Dimisc� este un mare muralist“
O cronologie a artei brute �n secolul XX �ncepe cu prima expozitie a lucr�rilor bolnavilor psihici la Bethlem Royal Hospital de Londres si continu� cu „Introducerea �n psihanaliz�“ a lui Sigmund Freud din 1916, „Manifeste du surrealisme“ din 1924, opiniile lui Breton, Paulhan, Ratton, Roche si Tapie din 1949, prima aparitie, �n 1964, a „Cahiers de l'Art Brut“, obtinerea, �n 1969, gratie eforturilor obstinate ale lui Andre Malraux a clasific�rii de „monument istoric“ a „Palatului ideal“ de la Hauterives, al lui Joseph-Ferdinand Cheval, deschiderea muzeului „La Fabuloserie“ la Dicy, �n 1983, pentru ca �n primii patru ani a acestui veac arta brut� s� intre definitiv �n istoria artei occidentale. De bun� seam�, aceast� extrem de parcimonioas� selectie, pur informativ�, nu este �n m�sur� s� redea nici pe departe complexitatea unui fenomen artistic pregnant si care vietuieste, cu sau f�r� voia noastr�, �n planul extrem de diversificat al t�r�mului plastic. Ei bine, integrarea stilistic� a lui Laurentiu Dimisc�, de c�tre critica francez�, �n acest domeniu de expresie plastic� nu poate fi dec�t onorant�. �n plus, aderarea la aceast� modalitate nu este si nici nu poate fi o alegere voluntar� ci o racordare fireasc� a modalit�tilor proprii de expresie artistic� la o realitate conceptual� deja existent�.
De altfel, Beatrice Bonnamour consemna precedentul eveniment plastic �n „Le journal du Roannais, La Tribune - Le Progres“ sub titlul: „Les fleches joyeuses et colorees de Cupidon“. Si tot ea, ad�uga: „Productia pictural� a lui Laurentiu este naiv� si pur�. Ea apartine artei brute si celei primitive si are o libertate care se exprim� deplin pe mari spatii murale. C�ci Dimisc� este un mare muralist, �n stilul lui Diego Rivera, dar cu opinii politice total diferite! T�n�rul pictor cunoaste tehnica vitraliului, care transfigureaz� lumina. Poezia ce transpare din lucr�rile sale poate p�rea, la prima vedere, infantil�. Dar reflectia sa plastic� se dovedeste a fi foarte profund�. El elibereaz� spatiile de t�cere pentru a l�sa s� respire subiectele si... privitorul“.
�n lumea at�t de populat�, de bogat� si de diversificat� a artei occidentale, Laurentiu Dimisc� a dovedit c� detine toate datele unui artist autentic si extrem de individualizat, cu toate c� uneori pot fi g�site puncte de referint� si interferent� cu marii creatori contemporani. Pentru c� arta sa, denatur�nd severitatea liniilor lui Fernand Leger, are conexiuni pe alocuri cu Didier Triglia, Denis Herbillon sau, mai ales, cu imaginile profane ale lui Mario Chichorro. Iar deschiderea european� la care accede cu entuziasmul specific v�rstei, �l �ndrept�teste s� spere c� teritoriul frenetic al artei europene �i va oferi locul pe care �l merit�. Poate...
|