Primarii amenint� cu greva
• ei se consider� legati de m�ini �n ceea ce priveste accesarea fondurilor, pentru c� nu-si pot permite s� pl�teasc� personal calificat care s� realizeze proiecte viabile • iesirea din aceast� situatie este �n m�inile politicienilor, care ar putea s�-si �ndrepte atentia c�tre omul de r�nd, c�tre prim�rii si banii disponibili de neaccesat din lipsa actelor normative • Primarii din Neamt si din c�teva judete �nvecinate amenint� c� vor declansa o grev� de protest �n administratia public� local�, �n cazul �n care nu vor fi sprijiniti de autorit�tile centrale pentru a putea accesa fonduri structurale. Acest lucru ar fi posibil dac� prim�riile si-ar putea angaja specialisti care s� �ntocmeasc� proiecte. Deocamdat�, prim�riile rurale s�nt aproape blocate �n realizarea acestui demers, �ntruc�t nu reusesc c� angajeze oameni preg�titi, capabili s� �ntocmeasc� proiecte, pe care s� �i pl�teasc� cu c�teva sute de lei, pentru c� acestea s�nt posibilit�tile financiare ale administratiilor locale. Discutii pe aceast� tem� s-au purtat �n perioada 13-15 aprilie 2007, �n localitatea Lacu Rosu, la �nt�lnirea filialelor judetene ale Asociatiei Comunelor din Rom�nia (ACoR) din Regiunea de Nord-Est. Au fost prezenti alesi locali din Neamt, Suceava, Bac�u, Iasi, Vaslui si Botosani, iar tema discutiilor a fost „Accesarea fondurilor structurale si de coeziune“.
Analiz�nd stadiul preg�tirii administratiilor publice locale, �n vederea acces�rii fondurilor europene, s-a constatat c� majoritatea comunelor au �ntocmit „Strategia de dezvoltare economico-social� local�“, identific�nd tipuri de proiecte ce pot fi accesate cu finantare european� �n perioada 2007-2013. Aceste proiecte ar trebui s� se reg�seasc� �n strategiile de dezvoltare ale judetelor, agentiilor de dezvoltare sau �n masterplan-uri. Chiar dac� unele judete au f�cut aceste strategii si master-planuri, nu exist� siguranta c� proiectelor comunit�tilor locale vor fi si finantate.
�n vederea acces�rii si implementarii proiectelor, fiecare prim�rie de comun� a �ncercat s� �nfiinteze compartimente de integrare european� si achizitii publice. Aceste �ncerc�ri nu au succes, deoarece salarizarea aparatului de specialitate al primarului este foarte sc�zut�, nu se pot angaja absolventi cu studii superioare, �ntruc�t obligativitatea asigur�rii salariului minim de 880 de lei (8,8 milioane de lei vechi) pentru aceasta categorie de personal nu este aplicabil� si �n domeniul Administratiei Publice Locale, iar functionarii publici nu pot realiza venituri nici din alte activitati conexe, deoarece Statutul functionarului public interzice aceasta.
�n concluzie, s-a constatat c�, la aceast� dat�, primarii nu s�nt preg�titi temeinic �n vederea acces�rii de proiecte, pentru c� nici structurile organizate la nivelul judetelor, organismele intermediare si Unit�tile de Implementare si Pl�ti nu au definitivat preg�tirea structurilor proprii, �n vederea demar�rii acces�rii de proiecte, rat�nd relansarea economic� si social� a localit�tilor rurale din Rom�nia, prin implementarea de proiecte de finantare.
Apel c�tre politicieni
Fat� de aceast� situatie, filialele judetene ale ACoR din Neamt, Vaslui, Bac�u, Iasi, Botosani si Suceava lanseaz� c�tre clasa politic� din Rom�nia un apel prin care solicit� orientarea atentiei clasei politice din Rom�nia c�tre agenda cet�teanului, urgentarea preg�tirii structurilor de implementare si pl�ti si a structurilor intermediare, urgentarea adopt�rii Legii salariz�rii unitare �n sistemul bugetar, av�nd �n vedere cresteri salariale pentru functionarii publici din aparatul de specialitate al primarului, respectarea principiului salariz�rii �n raport cu ierarhia functiei publice at�t pentru functionarii publici, c�t si pentru primari si viceprimari, consultarea structurilor asociative ale alesilor locali conform principiului european al subsidiarit�tii, primarul localitatii fiind cel mai aproape de cet�tean.
„Unul dintre motivele �nt�lniri primarilor a fost generat de �nt�rzierea inexplicabil� a acces�rii fondurilor europene. Am cheltuit bani publici, am efectuat studii de fezabilitate, am pl�tit consultant� sI st�m cu dosarele �n sertare pentru c� nu se d�, de la nivel central, startul finant�rii acestor proiecte. �ngrijorarea noastr� este cu at�t mai mare cu c�t s-a pl�tit deja prima rat� a contributiei Rom�niei, ca membru al UE, care p�n� �n 2013 se va ridica la 7.000 de miliarde lei vechi. Este adev�rat c� va trebui si noi s� primim de la Uniunea european� 11.000 de miliarde, tot �n aceast� perioad�, dar numai pe baza unor proiecte de dezvoltare. Dar acestea lipsesc cu des�v�rsire. Asa c� ne este fric� deoarece timpul trece, noi astept�m, iar la v�rf nu se mai �nceteaz� cu scandalurile. Pentru c� trebuie stiut, un program european nu se face �n c�teva luni, ci �n 2-3 ani. Numai c� alesii nostri, m� refer la cei de sus, au uitat de noi sI de ce au fost trimisi s� ne reprezinte. Mare p�cat! Ei nu au pe masa de lucru, asa cum ar trebui, agenda cet�teanului de r�nd ci doar a propriilor interese. Vine acusi vremea alegerilor europarlamentare. Vor veni din nou la noi s�-i sprijinim. Cum vom mai merge la oameni s� le cerem votul? Ce curaj s� mai avem c�nd nu s-a f�cut nimic pentru ei �n acesti ani? La ultimele alegeri am sf�tuit oamenii cu cine s� voteze, a fost un vot clar, pe baza c�ruia au fost alc�tuite Parlamentul, Guvernul, s-a �nceput bine treaba, am intrat �n UE sI de-odat� a �nceput dihonia. Au fost f�cute alte aliante contra vointei electoratului si totul, p�n� la urm�, �n defavoarea omului de r�nd. Ne punem �ntrebarea, oare chiar s�ntem o natie de oameni neguvernabili?“, a afirmat Alexandru Dr�gan, primarul comunei Tasca, liderul nemtean al filialiei ACoR, la �ntrunirea desf�surat� la Lacu Rosu.
|