Partidul lui Talpes a f�cut pui la Neamt
• Corina Gafita conduce filiala judetean� a UPSC, �n care s�nt aproximativ 200 de membri • Ioan Talpes a t�iat, ieri, panglica sediului, cu o �nt�rziere de trei sferturi de or� • Uniunea Popular� Social Crestin� a lui Ioan Talpes a scos, ieri, din g�oace puiul de la Neamt. Senatorul independent a venit personal s� taie panglica inaugural� a celei de-a 25-a organizatii judetene a UPSC. E drept, a t�iat-o cu trei sferturi de or� mai t�rziu dec�t era programat, din cauza... politiei. Desi trebuia s� p�seasc� �n sediul de peste drum de teatru la ora 9.45, Ioan Talpes a ap�rut pe la 10.30, cer�ndu-si scuze membrilor si preotilor care l-au asteptat impacientati: „Nu exist� pe nici o parte de sosea at�ta politie ca �n tara asta; am impresia c� stau anume ca s�-i prind� pe bucuresteni“. Maestru de ceremonii a fost trezorierul UPSC, Ionel Tociu, care a dat primul cuv�nt preotilor: s-a sfintit l�casul, s-a dat cu agheazm�, s-a filmat, s-a pozat, s-a t�iat bentita tricolor�, s-au f�cut aduceri aminte la cum �n urm� cu zece luni Ioan Talpes si-a luat inima �n dinti si s-a apucat de un partid nou. „Nu s�ntem un partid de Bucuresti, ci un partid al teritoriului. S�ntem antidotul marii zbateri a unui organism bolnav“, a spus Ionel Tociu. Presedintele UPSC Neamt, Corina Gafita, si-a exprimat satisfactia „pentru c� ast�zi politica �n judetul Neamt va lua o turnur� pe un nou drum“, care duce la „o politic� european�“ promovat� de senatorul Talpes. A mai spus c� �n judetul Neamt s�nt 9 filiale locale �n curs de constituire si cam 200 de membri, dup� care a predat stafeta presedintelui. Ioan Talpes si-a �nceput speech-ul leg�ndu-l de cele spuse de trezorier: „Dac� am reusit s� fim antidotul, �nseamn� c� putem �ns�n�tosi ceea ce exist� ast�zi �n viata politic� din Rom�nia. �n programul nostru spunem c� vrem o schimbare. Si p�n� acum s-a spus acest lucru, dar oare s�ntem noi �n stare s� facem aceast� schimbare?“. R�spunsul l-a dat tot el: „C�nd vom �ntelege c� trebuie luate �mpreun� speranta si realitatea vom dep�si momentul decembrie 1989“. Dup� care, pret de aproape o or�, s-a lansat �n aprecieri mai mult sau mai putin social-crestin-populare. A �nceput cu statutul minorit�tilor (se pare c� socul provocat de acesta l-a determinat s� �si fac� partid), a continuat cu al II-lea r�zboi mondial (ce bine le-a mers Germaniei, Italiei si Austriei dup� bombardamentele si m�celul din '39-'45), l-a pomenit si pe „neamtul care a ridicat aici, la Piatra Neamt, nu o cocioab�, ci o cetate“, s-a legat de ruptura dntre Bisericile Catolic� si Ortodox� de acum o mie de ani si n-a omis nici Bavaria „subdezvoltat�“ de la 1846. „Credem c� e nevoie realmente de un astfel de partid, care nu-si propune dec�t o confruntare �ntre cei mai buni“, a explicat Ioan Talpes ratiunea de a fi a Uniunii Populare Social Crestine. Spre ce tinde concret formatiunea sa politic�? „Programul si doctrina exprim� ceea ce �si propune s� realizeze un partid“. Asta �nseamn�, dup� cum a explicat el, ca �n Rom�nia s� functioneze aceleasi legi si sisteme ca �n UE, s� avem o „moralitate real� si un proiect care s� permit� dezvoltarea tuturor componentelor sociale ale t�rii“. Dac� demisioneaz� B�sescu si se fac alegeri prezidentiale anticipate nu candideaz�. �n 2009... se g�ndeste s� da, depinde �ns� dac� �l va dori partidul. Ce scor �si propune pentru alegerile de anul viitor? „Cred c� avem sanse“, a r�spuns, ocolind un procentaj exact. Afar� era soare. Peste drum, Teatrul Tineretului lansa printr-un afis mare si limpede invitatia la „Angaj�m clovn“. De la etaj, un salariat �n halat verde privea �n zare. A fost, �n Neamt, Ioan Talpes, fost sef pe la Editura Militar� (1985 - 1990), fost consilier al presedintelui Ion Iliescu (1990 - 1992), fost director al Serviciului de Informatii Externe (1992 - 1997), fost ambasador al Rom�niei la bulgari (1997 - 1998), din nou fost consilier personal al presedintelui Iliescu (1999 - 2004), fost social-democrat implicat �n chestiuni de ap�rare a t�rii, fost senator PSD, actualmente senator independent, presedinte de partid, istoric militar si profesor universitar, autor a numeroase articole, studii si c�rti de istorie si strategie militar�. Limbi cunoscute: germana, engleza.
|