POVESTI BRITANICE pe saua... potrivit� (a) calului
• specialisti britanici organizeaz�, la Depozitul de arm�sari de la Dumbrava (Timisesti), cursuri pentru potcovari si selari • dup� 22 de ani de carier� militar� �n „Armata Regelui“, maistrul selar Mark Fisher �si desf�soar� activitatea ca specialist �n potrivirea seilor • „�n Anglia se spune c� f�r� copit� nu exist� cal“, sustine maistrul potcovar Barry Ward • �n goana nebun� dup� un trai mai bun, dup� c�stiguri materiale care s� le permit� o anumit� bun�stare, multi rom�ni au luat, �n ultimii ani, calea Occidentului. Unii muncesc printre str�ini, iar cu banii c�stigati se �ntorc, din timp �n timp, �n locurile natale si �si cump�r� apartamente - pe care nu si le-ar fi permis cu salariile de mizerie pe care le-ar fi obtinut �n tar�. Ori, �si construiesc case. Impun�toare, moderne, dotate cu tot ceea ce le este necesar. La fel ca peste tot �n Rom�nia, si �n judetul Neamt, prin sate, vilele „stranierilor“ au ap�rut ca ciupercile dup� ploaie. Unora dintre cei care au plecat prin lume le-a sur�s norocul si au decis s� nu se mai �ntoarc�. Si-au luat dup� ei si familiile. Prin comune, cel putin, au r�mas mai mult b�tr�nii. Si atunci, nu mai este de mirare pentru nimeni c�nd se vorbeste c� �n Rom�nia nu mai are cine munci. Multe meserii nu mai s�nt �ntrebate pentru c� nim�nui nu �i convine s� lucreze �n conditii grele pe bani putini. Altele au fost uitate, ori s�nt practicate ocazional - iar aici facem referint� mai ales la mestesuguri - asta pentru c� migala si priceperea nu s�nt suficient recompensate financiar. Multi dintre cei care au mostenit „tehnicile“ de la �naintasi au ajuns la o v�rst� �naintat� si nu mai au cui le transmite. Se poate spune c�, �n acest domeniu, piata este liber� si merit� exploatat�. Integrarea �n Uniunea European� este privit� cu reticent�, mai ales �n mediul rural, pentru c� regulile impuse s�nt stricte si presupun o serie de investitii �n modernizare mult prea costisitoare comparativ cu puterea financiar� a celor vizati. Dar, acest pas important spre lumea civilizat� nu �nseamn� o �nc�lcare a valorilor si traditiilor rom�nesti, iar asta pentru c� t�rile din familia european� se ghideaz� dup� principiul unit�tii �n diversitate. Fiecare se supune unor anumite reguli politico-economice, �ns� �si p�streaz� propria identitate, cu tot ceea ce presupune aceasta. Noi, rom�nii, avem foarte multe de oferit. Pe de alt� parte, nu trebuie s� r�m�nem �nchisi la ceea ce este nou, ci s� �nv�t�m din experienta altora mai priceputi dec�t noi.
�n Rom�nia, caii s�nt �ngrijiti dup� ureche
Nu avem nevoie s� vin� str�inii s� ne �nvete s� facem treaba „x“ sau „y“. C� facem asta de sute de ani, si �nc� bine. Este reactia fireasc� a omului care se simte lezat atunci c�nd occidentalul vine si se amestec� �n br�nza lui, �i arat� cum trebuie s� aib� grij� de or�t�niile din gospod�rie, ori cum se face tuica si vinul. L�s�nd, �ns�, la o parte orgoliul de rom�n care a tr�it bine si s-a descurcat si f�r� sfaturile primite de la „case mai mari“, merit� s� deschidem usa si s� �i primim cu ospitalitatea care ne caracterizeaz� pe cei care au, �ntr-adev�r, ceva s� ne spun�.
�n acest mod au procedat reprezentantii Depozitului de arm�sari de la Dumbrava (Timisesti) care si-au deschis portile spre experienta specialistilor britanici �n materie de crestere si �ngrijire a cailor utilitari. �n premier� pentru zona Moldovei, Liga International� pentru Protectia Cailor, din Marea Britanie, cu sediul �n Norfolk (Anglia), organizeaz� cursuri pentru selari si potcovari. Sustinerea financiar� este oferit� tot de partea str�in�, ajung�nd la 1 milion de lire sterline pe an. Durata de derulare a proiectului, �n Rom�nia, este de 5 ani. Liga International� pentru Protectia Cailor a desf�surat asemenea proiecte �n �ntreaga lume, din fonduri str�nse de donatii. �n Marea Britanie, detine 4 ferme �n care activitatea este orientat� preponderent spre reabilitarea cailor abuzati si neglijati. Proiecte similare celui din Rom�nia (a doua tar� european� �n care si-a f�cut prezenta, dup� Ucraina) s-au derulat �n El Salvador, Gambia, Lesoto, Africa de Sud, Etiopia, Maroc, Fiji, Iran, Mexic si Guatemala.
De ce a intrat Rom�nia �n aria de interes a britanicilor? „Am g�sit �n Rom�nia tara ideal�, �n perioada �n care se preg�tea de integrarea �n Uniunea European�. Am f�cut c�teva vizite de evaluare si am observat c� multi cai erau schiopi, poate datorit� potcoavelor, hamurile pe care le purtau erau prost ajustate, ori reparatiile f�cute harnasamentelor erau de slab� calitate. Proprietarii folosiser� s�rme, furtunuri pentru interventiile pompierilor, centuri de sigurant�. Odat� cu integrarea Rom�niei �n Uniunea European�, turismul, implicit cel ecvestru, se va dezvolta. Aveti o tar� cu peisaje foarte frumoase si este momentul pentru a schimba anumite lucruri“, a declarat Ian Kelly, seful Departamentului de Instruire International� din cadrul Ligii Internationale pentru Protectia Cailor.
Se poate spune c� �n Rom�nia nu exist� selari si potcovari? Absenta lor este de neconceput, pentru c� at�ta vreme c�t exist� cai - iar acestia s�nt folositi mult, �n mediul rural, pentru tractiune si la muncile agricole - trebuie s� aib� cine se ocupa de potcovirea lor si de f�cutul seilor si hamurilor. �ns�... „�n Rom�nia s�nt foarte putini potcovari buni care, �n general, se ocup� de caii de mare valoare folositi �n sport. Restul au �nv�tat aceast� meserie dup� ureche, f�r� s� cunoasc� anatomia copitei calului, spre exemplu. Am dat peste potcovari b�tr�ni care nu �nteleg c� atunci c�nd calul are o infectie la picior, trebuie dus la veterinar pentru a fi tratat. Opinia a fost c� tratamentul cost� mai mult dec�t calul. Oamenii, �n general, nu �nteleg c� randamentul calului depinde direct proportional de grija care �i este acordat�“, a explicat dr. Cristian Molnar, coordonator pentru Rom�nia al proiectului derulat de Liga International� pentru Protectia Cailor. O alt� dovad� a lipsei de atentie acordate acestui mestesug este faptul c� potcov�ria nici nu este trecut� �n nomenclatorul de meserii din Rom�nia.
La fel ca si potcov�ria, sel�ria - confectionarea seilor si hamurilor - are un rol deosebit de important. Este o meserie care intr� p�n� �n cele mai mici detalii, calitatea harnasamentelor influent�nd, deopotriv�, confortul calului si c�l�retului.
Moartea Dianei a �nvins calmul englezesc
�nt�lnirea cu specialistii britanici a fost o experient� care ne-a dezv�luit faptul c� �ngrijirea cailor - indiferent dac� s�nt folositi ca animale de povar�, pentru muncile agricole, ori pentru concursuri - este o adev�rat� art�. Lucruri deosebit de interesante am aflat de la Mark Fisher, master saddler - �n englez�, iar �n rom�neste - maistru selar. Timp de 22 de ani a fost militar �n armata britanic�, �ntr-un regiment cunoscut drept „Trupele Regelui“. „Misiunea noastr� era s� tragem cu tunurile la ceremoniile regale“, a spus maistrul Fisher. �ntre momentele foarte importante pe care le-a traversat, de-a lungul carierei sale militare, a fost participarea la funeraliile reginei mame. S-a aflat la datorie si la ceremonia de �nmorm�ntare a printesei Diana. Despre moartea celei care a fost nu doar un veritabil ambasador al familiei regale a Marii Britanii, ci si un simbol al frumusetii si elegantei, Mark Fisher a vorbit �n cuvinte putine, dar elocvente: „A fost foarte ciudat, oamenii au fost foarte tristi. Englezii s�nt, �n general, oameni care se st�p�nesc foarte bine, stiu s� �si tempereze reactiile. Din acel moment, �ns�, au �nceput s� dea fr�u liber emotiilor“.
Hipismul, sport national �n Marea Britanie
Acesta si-a �ncheiat serviciul militar �n anul 2004, dup� care si-a �nceput propria afacere. Cu ce anume se ocup�? Cu potrivirea seilor pe cai. Pentru un necunosc�tor, ar suna ciudat. Dar... „�n Marea Britanie, oamenii apeleaz� la specialisti pentru potrivirea seilor, at�t pentru cai, c�t si pentru c�l�reti. Nu m� refer doar la caii folositi pentru competitii. Cei de concurs s�nt cai de mare valoare, iar ei particip� la probe de dresaj, obstacole, andurant� si la probe complete. Pentru fiecare dintre aceste probe se folosesc sei diferite“, a subliniat Mark Fisher. A potrivit sei pentru caii din lotul olimpic, iar unul dintre cei de care s-a ocupat valora 250.000 de lire sterline. „Caii din lotul olimpic valoreaz�, �n general, foarte mult. De aceea, preg�tirea si �ngrijirea lor este o treab� foarte important�“, a ad�ugat maistrul Fisher. �n perioada �n care a fost militar, s-a ocupat si de caii familiei regale. „�n trecut, m-am ocupat de potrivirea seii calului folosit de printesa Zara Philips, una dintre nepoatele reginei, �n acelasi timp una dintre cele mai bune c�l�rete de performant� ale Marii Britanii“, a mai spus Mark Fisher.
Sportul ecvestru si-a pierdut aura regal� - „era considerat un sport regal �n urm� cu 100 de ani“ - devenind unul al poporului britanic, fiind practicat nu doar pentru performant�, ci si ca modalitate de petrecere a timpului liber. „Multi p�rinti �si duc copiii la scoli de echitatie. Important este ca acestia s� aib� o viat� activ�. �n Anglia, ca �n toate t�rile vestice, copiii petrec foarte mult timp �n fata calculatorului, ori a televizorului, multi s�nt supraponderali. Este o mare problem�. De aceea, sportul este foarte important pentru mentinerea unei forme bune a organismului“, a subliniat Mark Fisher.
„Noi folosim mai mult pila, dec�t cutitul“
Am avut ocazia s� asist�m si la o demonstratie f�cut� de maistrul potcovar Barry Ward. Calul pe care si-a aplicat tehnicile de veritabil maestru suferise o infectie puternic�, iar copitele sale trebuiau bine cur�tate. Afectiunea de care suferea se datora, dup� cum ne-a explicat, umezelii din grajd si asternutului deficitar, un mediu propice �nmultirii bacteriilor. Folosindu-se de o serie de cutite si clesti, a cur�tat, cu mult� atentie, partea cornoas� crescut� �n exces. Un maistru potcovar trebuie s� cunoasc� perfect anatomia copitei si s� actioneze cu precizie de chirurg, astfel �nc�t s� nu ating� tesutul viu, exist�nd riscul s� provoace leziuni si, implicit, durere calului. Mai are nevoie de mult� fort�. Pentru c� nu este usor s� strunesti un animal at�t de puternic. Dup� ce a eliminat mizeria si a ajustat partea cornoas�, a trecut la pilire, pentru nivelarea talpei copitei. Ne-a explicat c� marginile trebuie rotunjite, pentru a nu se rupe. Dup� ce a finalizat toate aceste operatiuni de toaletare, i-a aplicat un tratament cu o solutie salin� si un spray cu antibiotic, �n vederea elimin�rii infectiei. „�n Anglia se spune c� f�r� copit� nu exist� cal“, a spus maistrul Barry Ward. Ce �nseamn� asta? Ne-a povestit c�, �n tara sa, caii trec prin asemenea „chinuri“ o dat� la 6 s�pt�m�ni. „Calul are c�lc�iele copitei foarte groase, de aceea cur�tarea unghiei �n exces si potcovirea se face mai des. De aceea, noi folosim mai mult pila, dec�t cutitul“, a subliniat maistrul Ward.
A fost o experient� foarte interesant�. Am aflat lucruri despre care nu am g�ndit c� pot fi at�t de importante. Concluzia: oare noi, rom�nii, chiar le stim pe toate?
|