„Actorul nu e functionar dramatic“
• interviu cu actorul Liviu Timus, directorul Teatrului Tineretului Piatra Neamt Dup� parcurgerea celei mai mari p�rti dintr-o stagiune care, cel putin formal, nu a iesit din canoanele traditionale statornicite de maniera consacrat� a ultimelor dou� decenii, directorul institutiei teatrale pietrene, actorul Liviu Timus, si-a anuntat brusc, deocamdat� �n cadrul colectivului artistic si tehnic, intentia de a reorganiza pe baze moderne �ntregul demers al Teatrului Tineretului. Expus� chiar �n Vinerea Mare si aflat� deocamdat� �n stadiu de configurare, ideea transform�rii teatrului de repertoriu �ntr-unul de proiecte a luat prin surprindere pe toti slujitorii actului artistic pietrean. Pentru c�, dincolo de nuantarea titulaturii, acest lucru presupune si brutale modific�ri ale statutului institutiei si, implicit, ale personalului tehnic si, mai cu seam�, actoricesc. P�n� vom cunoaste si opinia acestora, am �ncercat s� percepem c�t mai corect motivatiile revolute ale initiatorului.
„Este timpul s� ne adapt�m la vremurile actuale“
Reporter: Stimate domnule Liviu Timus, care s�nt argumentele dumneavoastr� �n favoarea acestui demers?
Liviu Timus: Conform legii de functionare a teatrelor si a institutiilor de cultur�, pentru o mai bun� eficient�, o mai bun� organizare si pentru rentabilizare, e bine ca teatrele s� nu fie numai de repertoriu, ci si de proiecte. �n acest caz, pe l�ng� banii de finantare care vin de la judet sau de la municipalitate, s�nt accesate si fonduri din alte p�rti. Si atunci se reduc foarte mult costurile si banii publici s�nt din ce �n ce mai bine dirijati, cheltuiti, pe un personal redus.
Rep.: Restructurarea priveste numai compartimentul artistic?
L.T.: Nu. Se urm�reste o externalizare a unor servicii care nu s�nt eficiente pentru teatru, cum ar fi atelierele de productie, croitorie, t�mpl�rie, decoruri... Se cheltuieste foarte mult cu aceste utilit�ti, pl�tind c�ldur�, lumin�, salarii, iar �n momentul �n care noi avem patru-cinci productii pe an, putem colabora cu firme specializate �n aceste domenii, pe baza unui contract ferm. Am intrat �n Europa si este timpul s� ne adapt�m la vremurile actuale, pentru c� se lucreaz� �n continuare cu un sistem foarte �nvechit.
„Aceast� institutie nu este una de binefacere“
Rep.: Actorii se simt, deja, amenintati...
L.T.: Nu. Se simt amenintati numai aceia care nu-si fac meseria cum trebuie. Actorii trebuie s� �nteleag� c� aceast� institutie nu este una de binefacere.
Rep.: Am �nteles c� va fi un segment stabil si unul de oameni adusi prin contract. Cum veti alc�tui structura acestor dou� segmente?
L.T.: Evident, redimensionat la num�rul de angajati. �n lege este stipulat raportul respectiv. Nu stiu acum s� dau date exacte, dar se va respecta legea.
Rep.: S� �ntelegem c� se va da concurs pentru posturile respective?
L.T.: Obligatoriu. Si pentru cei de aici si pentru cei din alte p�rti. Actorul trebuie s� �nvete c� viata de actor �nseamn� o lupt� continu� si o continu� perfectionare.
Rep.: Cum a primit colectivul teatrului vestea?
L.T.: Cei care au �ncredere �n ei si se stiu buni s�nt constienti de meseria pe care o fac, nu se vor teme niciodat�. Actorii vor fi angajati pe proiect. Numele teatrului poate s� creasc� prin aceste proiecte �n care este implicat.
Rep.: Totusi, actorii pot invoca faptul c� au un contract pe durat� nedeterminat� cu teatrul.
L.T.: Asta este problema lor. Toat� lumea are asa ceva. Dar �n momentul �n care schimbi radical organizarea unui teatru, lucrurile se schimb�.
Rep.: Observ c� nu v� leag� nimic din punct de vedere, s�-i spunem, sentimental, de tot ce �nseamn� trupa actoriceasc� de aici.
L.T.: Dar nu e vorba de nici o leg�tur� sentimental�. Asta poate fi valabil� la un azil, de pild�. Dac� am fi la un azil de neputinciosi, as fi legat sentimental. At�ta timp c�t oamenii s�nt valizi, se lupt� pentru aceast� meserie, de ce as fi?
„C�stig� cei care trebuie s� c�stige, care s�nt buni“
Rep.: Oricum, cineva va pierde. Inevitabil.
L.T.: C�stig� cei care trebuie s� c�stige, care s�nt buni. Si de aceea toti trebuie s� se bat� pentru a demonstra c� s�nt foarte buni. At�ta vreme c�t ei nu au nici m�car un repertoriu personal si vine un regizor care �i roag� s� se suie pe scen� s� vad� cum s� alc�tuiasc� o distributie si ei nu s�nt �n stare s� fac� acest lucru, mi se pare c� e un mare semnal de alarm�.
Rep.: Ati avut asemenea cazuri?
L.T.: Bine�nteles, din p�cate. Recent, Alexandru Dabija, de exemplu, a fost profund nemultumit de modul �n care a fost nevoit s�-si alc�tuiasc� distributia unui spectacol pe care ni l-a promis.
Rep.: Cum veti proceda �n selectie?
L.T.: Alegerea, trierea nu o fac eu. Va fi o comisie superspecializat�, alc�tuit� din regizori de valoare, critici, reprezentanti ai ministerului de resort, ai forurilor competente ale judetului, orasului...
Rep.: Pe cine v� sprijiniti �n acest demers?
L.T.: Pe cei care s�nt buni.
Rep.: Nu. Pe cine din factorii de decizie? Sau, mai bine zis, aveti �ncredere �n reusita acestei idei de reorganizare a teatrului?
L.T.: P�i, de ce s� nu am �ncredere din moment ce peste tot asa functioneaz� lucrurile? Unde s�nt proiecte s�nt si lucrurile cele mai clare. Proiectele se fac cu un scop, au finalitate, multi bani vin din alt� parte dec�t banii publici, actorul este motivat... Asta este viata.
„Tot ce se face e conform legii“
Rep.: Care este pozitia Consiliului Judetean, ca ordonator de credite, fat� de aceast� idee?
L.T.: Legea exist� din 2004. Ea functioneaz�. Are si amendamente ulterioare. �ntr-un teatru de proiecte poti s� faci orice vrei. Deci, s� fie foarte clar: tot ce se face e conform legii. Cu ajutorul legilor �ncerc�m s� d�m forma cea mai bun� de functionare a acestui teatru care trebuie s� devin� c�t de c�t rentabil, performant si o emblem� a acestui oras.
Rep.: Teatrul Tineretului este, totusi, un brand recunoscut �n peisajul teatral rom�nesc.
L.T.: P�i, tot asa se va numi. Numai c� vom ad�uga un apendice la generic care s�-l individualizeze. Ion Coman, de pild�. Este doar o reorganizare.
Rep.: C�nd credeti c� veti pune aceast� idee �n practic�?
L.T.: �ncerc�m de la anul. Din 2008. Pentru c� p�n� atunci trebuie s� punem la punct toate am�nuntele acestui proiect de reorganizare.
Rep.: V-ati g�ndit si la posibilitatea acord�rii unor salarii compensatorii celor care nu vor fi prinsi �n noua schem�?
L.T.: �n primul r�nd, nu le dau eu. Apoi, legea nu spune nimic de asa ceva. �n majoritatea teatrelor din Rom�nia s-au asezat la loc c�ldut o gr�mad� de indivizi - �mi pare r�u c� spun lucrul �sta - care-si spun actori, dar care nu fac nimic pentru acel teatru.
C�nd spui Teatrul Tineretului spui vigoare, fort�, elan, tinerete... Si dac� tineretea din Teatrul Tineretului s-a transformat �n b�tr�nete si �n pensionari dramatici, acest lucru nu m� intereseaz�. Acest teatru trebuie s� redevin� ramp� de lansare care s� creeze vedete. Dac� stie altcineva o formul� mai bun�, s� vin� s� o fac�.
|