Cuv�nt la S�mb�ta lui Laz�r si Duminica Floriilor
�nvierea lui Laz�r ne este �nf�tisat� de Sf�ntul Evanghelist Ioan (capitolul 11) fiind prevestirea �nvierii Domnului, dar si prevestirea �nvierii de obste a tuturor oamenilor la cea de-a doua Venire a lui Hristos.
Prezenta impun�toare a Domnului Iisus Hristos �n fata morm�ntului si a mortii, vocea Sa poruncitoare prin care sufletul lui Laz�r s-a �ntors �n trupul mort, readucerea la viat� a lui Laz�r, petrecerea �n casa Sa, �mpreun� cu cei apropiati lui (cf. Ioan 12, 1-2), s�nt pre�nchipuiri ale celor ce se vor petrece la cea de-a doua Venire a Domnului. �ntre �nvierea lui Laz�r si �nvierea oamenilor la cea de-a doua venire a lui Hristos exist�, f�r� �ndoial�, o diferent� esential�. Dup� �nviere, Laz�r nu a luat trup duhovnicesc, ci a revenit - cu puterea Domnului Iisus Hristos - la viata p�m�nteasc�, fizic�, �n acelasi trup pe care-l avea �nainte s� moar�. Domnul Iisus, cu puterea Sa dumnezeiasc� i-a rechemat, i-a readus sufletul �n acelasi trup, cu toate tr�s�turile caracteristice stric�ciunii, drept pentru care avea nevoie �n continuare de hran� si toate cele necesare �ntretinerii vietii biologice. Aceasta reiese si din faptul c�, mai apoi, a murit din nou. Dar, dup� a doua venire a Domnului Iisus Hristos, c�nd oamenii vor �nvia si vor avea trupuri duhovnicesti, (cf. I Corinteni 15,44), va �nvia si Laz�r, ca si noi toti. De aceea, �nvierea Domnului Iisus Hristos este fundamental diferit� fat� de a lui Laz�r (sau a fiului v�duvei din Nain, sau a fiicei lui Iair); �nvierea Domnului s-a f�cut paradigm�, �nceput, model al �nvierii noastre, El a �nviat umanitatea �ntreag� asumat�, cuprins� �n firea Sa divino-uman�; nu a revenit, ca Laz�r, la aceeasi viat� trupeasc�, p�m�nteasc�, ci a transfigurat trupul si umanitatea primit�, a cur�tit-o, a sfintit-o, a �n�ltat-o si a spiritualizat-o a �ndumnezeit-o (cf. I Corinteni 15,46), f�c�ndu-se astfel p�rg� celor adormiti (�nt�iul fruct care s-a copt - p�rga - este semnul si garantia c� si celelalte vor urma dup� el) (cf. I Corinteni 15, „Pastile iudeilor era aproape si multi din tinutul acela s-au suit la Ierusalim mai �nainte de Pasti, ca s� se cur�teasc�“ (Ioan 11, 55).
Domnul Iisus vine apoi �n casa lui Simon Leprosul unde Maria, sora lui Laz�r, a uns picioarele si capul Domnului Iisus, pre�nchipuind moartea Sa (cf. Matei 26, 7-12; Ioan 12, 3-7), apoi Domnul Iisus trimite pe doi dintre ucenici s� aduc� o asin� cu m�nzul ei, ca s� se �mplineasc� ceea ce s-a spus prin proorocul (Zaharia 9,9 si Isaia 62,11): „Spuneti fiicei Sionului: Iat� �mp�ratul t�u vine la tine bl�nd si sez�nd pe asin� si pe m�nz, fiul celei de sub jug„ (cf. Matei 21,1-6), a doua zi, marea multime care venise la s�rb�toare, auzind c� Iisus vine �n Ierusalim, au luat ramuri de finic si au iesit �n �nt�mpinarea Lui si strigau: Osana!, binecuv�ntat este Cel ce vine �ntru numele Domnului! si �mp�ratul lui Israel (Ioan 12,12-13). Iudeii, care aveau ad�nc� si arz�toare dorinta venirii lui Mesia, L-au �nt�mpinat cu convingere si bucurie ca pe adev�ratul Mesia si M�ntuitorul lumii.
P�n� acum, Domnul tr�ise smerit, acum permite s�-L aclame; nu le r�spunde �ns� �n nici un fel, pentru c� El stia c�t de mare este contrastul dintre astept�rile acestor oameni necunosc�tori ai vrerilor si r�nduielilor lui Dumnezeu si planul S�u de m�ntuire a oamenilor; ei asteptau un eliberator dintr-o robie p�m�nteasc�, nu din robia p�catului si a mortii. �n sunetul acestor aclamatii, Domnul Iisus simte �nc� de acum sudoarea amestecat� cu s�nge, care �i vor curge pe frunte �n Ghetsimani. El stia c� osanalele de acum, peste c�teva zile se vor preschimba �n os�nd�: R�stigneste-L!“; st�lp�rile de acum, ramurile din copaci - semne ale biruintei - vor deveni spinii Ierihonului pentru coroan�, iar hainele asternute pe cale, pre�nchipuiau vesm�ntul rosu cu care va fi �mbr�cat �n batjocur�.
Sfintii p�rinti, t�lcuind episodul intr�rii Domnului �n Ierusalim, v�d �mplinit� proorocia patriarhului Iacob care spune, printre altele: „Acela �si va lega de vit� asinul s�u, de coard� m�nzul asinei sale (Facere 49,11), adic� Hristos reprezint� via, iar corzile s�nt ucenicii Domnului Iisus Hristos, prin care Domnul a legat de El, pe m�nzul asinei, adic� pe noul Israel, cel dintre neamuri“ (Sf. Grigorie Palama). Asina si m�nzul (animale de necinste) reprezint� neamurile.
|