Agricultorii, „�ncurcati“ de S�pt�m�na Luminat�
• S�rb�toarea de Paste �i va tine acas� pe agricultori, tocmai c�nd este cel mai bine de efectuat unele lucr�ri la culturile sem�nate �n toamn� Fermierii din comunele limitrofe Romanului se gr�besc s� profite de vremea favorabil� si s� �ncheie prima parte a lucr�rilor, �naintea S�pt�m�nii Luminate. Tocmai de S�rb�toarea de Paste, calendarul agricol prevede efectuarea unor activit�ti specifice care, potrivit traditei rom�nesti de a nu lucra, c� e p�cat, pot r�m�ne neefectuate. �n unele cazuri, acest lucru va avea consecinte nepl�cute pentru culturile sem�nate �n toamn� sau la �nceputul acestui an, care se vor umple de buruieni si vor creste prea mult pentru a mai putea fi utilizate mijloace mecanizate de ierbicidare. Cel mai sensibil la acest factor va fi gr�ul, dar dac� tratamentele vor fi aplicate p�n� pe 5 aprilie, proprietarii terenurilor respective vor putea merge linistiti s� petreac� Pastele. Pe l�ng� perioada scurt� mentionat�, �n prezent se �nregistreaz� si temperaturi negative, mai ales noaptea, care au o influent� pozitiv� pentru plantatiile de vie si pomi fructiferi. „Normal ar fi ca ziua s� se �nregistreze temperaturi pozitive, iar noaptea mercurul termometrelor s� coboare sub zero grade Celsius. Nu este deloc periculos pentru efectuarea lucr�rilor de sem�nat sau de plantat cartofii. �n plus, temeratura sc�zut� este ideal�, deoarece �mpiedic� pornirea vegetatiei prea devreme la pomii fructiferi. Exist� totusi o problem�, legat� de sosirea Pastelui, c�nd, se stie, potrivit traditiei, agricultorii nu vor iesi la c�mp timp de aproape o s�pt�m�n�, perioad� tocmai bun� pentru efectuarea unor lucr�ri. Dup� Pasti, p�n� la Duminica Tomii, va mai fi o s�pt�m�n� moart�, iar c�nd produc�torii vor merge la lucru, dup� 15 aprilie, vor constata c� gr�ul este la �n�ltimea de peste 30 centimetri, acesta fiind ajutat de vremea frumoas� si precipitatiile ce se �nregistreaz� �n prezent“, a declarat inginer Ioan Tar�lung� Ghiut�, directorul Directiei Fitosanitare Neamt. Vita de vie, �n schimb, va pleca �n vegetatie ceva mai t�rziu, astfel �nc�t exist� suficient timp pentru t�ierile specifice. Dac�, totusi, temperaturile vor fi prea sc�zute, cur�tirea se va face cu un „ochi“ �n plus, care, mai mult ca sigur va fi distrus, dar f�r� a exista pericolul deprecierii viei.
|