Teatrul - o lume a copiilor
Spectacolul „�n lupt� cu TA-GA-TA“ al Teatrului Excelsior din Bucure�ti, �n regia domnului Ion Lucian �i-a v�zut m�sura propriei reu�ite �n reac�ia copiilor care au creat un alt spectacol pornind de la cel de pe scen�. M�rturisesc c� m-am sim�it st�njenit� �n aceast� diminea�� pentru c� tot ce s-a petrecut pe scen� a apar�inut �n �ntregime copiilor. Foarte interesant a fost c� �n cadrul unui scenariu modern, care se construie�te pe realit��ile secolului XXI, cei mici reu�esc s� descopere coordonatele esen�iale ale pove�tilor clasice cu zmei �i z�ne.
Calculatorul, via�a �ns�i ca un experiment �tiin�ific, o floare �ntre�inut� artificial �ntr-o eprubet�, �ntr-un cuv�nt supertehnologizarea determin� un nou mod de a g�ndi �i de a se comporta al indivizilor. Comunicarea autentic� este �nlocuit� prin semne care exprim� aluziv �i rapid informa�ia. Spectacolul vorbe�te �n plan general �i despre o alt� problem�, �i anume dezechilibrul pe care automatizarea excesiv� �l produce asupra sim�urilor omului, care s�nt fragmentate, nemaiput�nd func�iona simultan �i, deci, unitar. Acesta este cazul �n care se afl� personajul Costel, care este incapabil s� �n�eleag� �i s� simt� �n afara rela�iilor matematice. Chiar dac� uneori spectacolul are accente �i tonalit��i agresive pentru lumea copiilor, au fost introduse �ns� concep�ie scenic� �i elemente de joc ce se adreseaz� direct sensibilita�ii specifice a celor mici, cre�nd o emo�ie �i un fream�t spontane; elevul care nu-l ajut� pe prietenul s�u dec�t dac�-i d� ciocolat�, exagerarea �i mecanizarea ca surse ale comicului, interac�iunea personajelor �n tr�s�turile lor contradictorii.
Axa central� a spectacolului o constituie lupta dintre Bine �i R�u, reprezentate �n acest caz de Lini�tea (ordine, armonie), pe de o parte, �i G�l�gie (haos) de cealalt� parte. Confruntarea direct� dintre aceste dou� tabere imprim� o tensiune permanent�, astfel �nc�t copiii se simt atra�i de imprevizibilul �i surpriza situa�iei care urmeaz�. Ce e important e c� ei �i �nsu�esc o atitudine ferm� fa�� de ceea ce se petrece pe scen�, strig�nd �n punctul culminant al evolu�iei b�t�liei: „Hai Lini�tea!“. Ceea ce �nseamn� c� cele v�zute pe scen� apar�in modului lor de a fi, ei g�sind acum prilejul de a-�i manifesta deschis op�iunea pentru o idee sau alta, pentru c� aici este important, cred, teatrul pentru formarea copiilor: le ofer� o scar� de valori bine conturat�. Astfel, pentru a vedea de ce le-a pl�cut copiilor spectacolul, nu trebuia dec�t s� urm�resc reac�ia lor.
Realitatea de pe scen� a devenit at�t de mult propria lor realitate, �nc�t ei au devenit parteneri de discu�ie pentru actori, r�spunz�nd cu franche�e provoc�rilor acestora. Reac�iile lor creeaz� un supratext, pun�ndu-se cu naturale�e „�n situa�ie“. La un moment dat, c�nd se sting toate luminile pe scen�, auzim un b�ie�el spun�ndu-i feti�ei de l�ng� el: „Tu te temi? Eu nu“. �i nu se teme, pentru c� �tie c� a venit �mpreun� cu ceilal�i colegi s� vad� un spectacol pentru copii �i mai �tie c� „a�a e �n poveste...“
Finalul spectacolului aduce victoria Binelui, extazul copiilor, care aplaud� puternic, dar �i unele �ntreb�ri din partea mea; ele nu-�i au locul pentru a fi dezvoltate aici, dar cred c� merit� s� fie notate, pentru c� ele constituie nedumeririle unui om care, timp de doisprezece ani, a f�cut parte din lumea teatrului cu (pentru) copii, ceea ce e cu totul altceva. Poate c� nu am toate datele, dar cred c� se pleac� de la premize gre�ite: spectacolele pentru copii ar trebui f�cute cu ace�tia, �i nu de c�tre cei mari. Trebuie scrise piese de teatru originale. La teatrul �n care am fost am �n�eles un lucru esen�ial: to�i copii s�nt talenta�i �i pot juca orice (de ce s� nu credem c� poate exista un Shakespeare al copiilor?).
Depinde de cei care se ocup� de lumea copiilor s� plonjeze �n lumea acestora �i s� adapteze textele modului lor specific de a g�ndi �i de a sim�i. Mi-a� dori din tot sufletul ca aceste lucruri s� fie �n�elese de cine trebuie, pentru c� o lume adev�rat� a copiilor nu poate fi construit� dec�t de ace�tia, care ar deveni astfel mai ferici�i, mai buni �i mai sensibili - feri�i de intemperiile societ��ii contemporane.
|