HISTRIONII: Tudor T�b�caru
S�nt b�ntuit de mult� vreme de ideea de a aduce �n prim planul jurnalistic echipa de actori a Teatrului Tineretului. E adev�rat, ei ies la ramp� cu fiecare reprezenta�ie dar, dincolo de asta, prea pu�in� lume �i mai aduce aminte de ei dup� c�derea cortinei.
�ntr-o lume �n care personajele principale s�nt tot felul de maimu�oi politici mediatiza�i excesiv �i uneori tembel, �ntr-o lume �n care Ca�avencu a devenit vedet� �i Pristanda top model, uit�m c� al�turi de noi, de sufletele noastre, se afl� �i lumea sensibil� �i vulnerabil� a actorilor care �ntruchipeaz� aceste personaje acolo unde este locul lor; �n muzeul spiritului teatral.
Desigur, no�iunea de histrion poate fi socotit� peiorativ� chiar de c�tre protagoni�tii serialului meu dar, socot c� dincolo de sonoritatea, nu �tiu de ce, st�njenitoare, ea exprim�, mai bine dec�t oricare alta esen�a unui har.
�n definitiv, g�ndesc eu, histrionismul �n�eles inteligent poate fi un titlu de noble�e. Pe care �l acord, din inim� �i din suflet, cu toat� considera�ia, actorilor no�tri. Histrionilor.
Du�manul poporului
La prima vedere nu are nimic deosebit. Ba chiar, l-ai putea lua drept un blazat func�ionar de prim�rie, agent fiscal, �ofer de TIR sau taximetrist, profesor de lucru manual sau veterinar nedumerit de efectele gripei aviare asupra b�tlanului de step�. Sau toate acestea la un loc. Pentru c�, de bun� seam�, toate aceste posturi �i-ar putea g�si �ntruchip�ri veridice prin talentul, harul �i minu�ia actorului care, �ntre dou� spectacole sau repeti�ii, zace undeva �n str�funduri.
Tudor T�b�caru este un actor serios, care se respect� �i pe care mi-ar fi greu s�-l v�d f�c�nd reclame stupide, �u�e sau juc�nd �n seriale idioate de tipul „La bloc", s� zicem. �tiu c� �naintea fiec�rui spectacol se plimb� prin scen�, b�iguie fr�nturi de rol �n barb�, construie�te situa�ii �i �mprejur�ri care, de cele mai multe ori, s�nt contrazise �n reprezenta�ie. Dar este felul lui, profesional �i responsabil, de �nc�lzire.
Chiar dac� un u�or accent �i mai tr�deaz� �nc� ob�r�ia de dincolo de Prut, vorbe�te coerent �i are mult umor nativ, �lefuit la o bun� �coal� de actorie.
„Am terminat �n anul 1984 facultatea de actorie de la Institutul de Arte din Chi�in�u. De loc s�nt dintr-o localitate de l�ng� Chi�in�u, un centru raional cum se numea pe atunci, Str�eni."
�mi aduc aminte c� am fost c�ndva pe acolo. Vorbim, prin urmare, ca doi con��rani.
„��i aminte�ti? Vis a vis de casa aia, �coala de muzic�, era Casa Sovietelor. �i chiar �coala fusese �n inten�ie un fel de Cas� a sovietelor. Era nou�. Acolo sus, dac� te-ai uitat atent, era un loc unde urmau s� fie a�ezate portretele lui Lenin, Marx �i Engels."
Asta n-am �tiut, dar e bine c� acum s�nt informat.
„Am f�cut la Moscova doi ani la facultatea de actorie. La noi, la actorie se d�dea examen de admitere din patru �n patru ani. Era statutul republicilor sovietice. Numai ru�ii �i c�teva republici mari, precum Kazahstanul sau Ucraina, f�ceau excep�ie. Nu intrau mai mult de zece - cincisprezece candida�i. Eu am avut noroc �i am luat; din cei trei sute care erau pe un loc."
�tiam eu c� e talentat.
„La Moscova se �nv��a cinci ani, fiinc� un an era considerat drept perioad� de preg�tire, de adaptare. Victor Ciutac �i domnul Apostol, de la Chi�in�u au venit la un examen la Moscova �i pentru c� ei aveau mai multe fete �i nu prea aveau b�ie�i mi-au propus s� fac schimbul cu una din studentele lor. Au fost �i unele promisiuni c� dac� lucrurile merg bine am �ansa s� m� repartizeze la Teatrul Na�ional din capitala Moldovei.
Am fost de acord �i �n vara aceea m-am �i transferat de la Moscova la Chi�in�u unde am terminat facultatea �i am fost luat la fostul Teatru «Pu�kin», actualmente Teatrul Na�ional «Mihai Eminescu».
Am lucrat �apte ani acolo �i �n anii '90, imediat dup� revolu�ie, a venit un oarecare pentru mine pe atunci, domn Zaharia, care c�uta tineri actori. �ncepuser� schimburile astea culturale..."
Podurile de flori... Chermezele... Mama �i masa comun�... Ehe!
„Da. �i pentru actori... �mbun�t��irea limbii rom�ne, cum era problema atunci. Dumnealui a zis c� vrea ni�te actori tineri, pentru c� plecaser� dup� revolu�ie cam mul�i din Piatra. Fostul meu profesor de actorie, Veniamin Apostol era �i pre�edintele UNITEM-ului, Uniunea Oamenilor de Teatru din Moldova. El ne-a propus pe trei dintre noi. Toamna am venit eu, Valeriu Avornic �i Silvia Ciobanu. Dup� un an celorlal�i doi nu li s-a mai prelungit contractul �i am r�mas doar eu. �i-am r�mas �n continuare p�n� �n ziua de azi."
Toat� biografia sa actoriceasc� s-a construit, prin urmare, aici, la Piatra Neam�. Confirm�, cu oarecare vanitate. Despre critic� spune: „Chiar dac� este dureroas� uneori, pentru noi critica nu poate fi dec�t benefic�. Cel mai r�u ne doare c�nd s�ntem ignora�i; c�nd nu avem nici laude, nici critici. Asta ne doare cel mai mult."
�tiu, fiecare actor �i poate fiecare om cunoa�te felul �sta de durere. Cum a ajuns actor? Simplu; pentru c� a�a a vrut.
„Mama mea a fost dus� �n Siberia. Au ridicat-o de acas� pe timpul lui Stalin. S-a �ntors cu p�rin�ii, cu sora �i cu un frate mai mic. Dar a r�mas cu �tampila aceea de «du�man al poporului». Copiii acestei categorii nu aveau dreptul s� mearg� la facult��i de astea, cum ar fi medicina, jurnalistica �i altele. Puteam s� alegem doar �ntre agricultur� �i cultur�. Cum fratele meu voia s� fac� jurnalism a trebuit s� aleag� agricultura. �i ast�zi este inginer agronom. Mai am un frate mai mic dec�t mine cu vreo �aptesprezece ani. E sudor, dar nu lucreaz� nic�ieri c� e d�un�tor s�n�t��ii. Mama ar fi vrut s� fac medicina ca s�-i dau concediu medical, c� se sim�ea r�u. Eu, �n schimb, voiam la teatru. �i acolo am mers."
�i astfel, �n loc de „du�man al poporului" a devenit un fel de „artist al poporului". Cum au fost �nceputurile pietrene?
„Mai greu la �nceput, cu limba, cu accentul... Apoi, pentru mine era o lume str�in�, era altceva. Lini�tea mi-a adus-o domnul Borcia care, odat�, mi-a spus: «Tudore, �tii care e problema? Eu �n�eleg c� tu ai venit aici �i vrei s� tr�ie�ti ca la voi. Dac� vrei s� r�m�i va trebui s� tr�ie�ti ca la noi». �i asta am f�cut dup� aceea. Am jucat peste treizeci de roluri aici, majoritatea principale."
�mi dau seama c�, cel pu�in �n aceast� privin��, e un actor norocos. Parc� intuie�te �i confirm�:
„Eu am avut un mare noroc pentru c�, atunci c�nd am venit aici, �n teatru, m-au preluat, ca s� zic a�a, Ion Musc�, Liviu Timu�, Constantin Ghenescu. Au �inut la mine �i am jucat �n cuplu cu fiecare dintre ei. Dup� ce au plecat Liviu �i Costic� am f�cut cuplu cu Ovidiu Cri�an. Poate v� aminti�i «Roman�io�ii». �i apoi, s� nu uit, cu Traian Grigoriu, Dumnezeu s�-l ierte! «Fason de �nger», «Don Juan»..."
Acum, de cur�nd, cuplul cu Victor Giurescu �n «Volpone». Ei...?
„Problema este c� s�ntem cam de acela�i fel. Adic� facem parte din aceea�i categorie �i este un oarecare pericol de a ne anula reciproc."
M� g�ndesc s�-l �ntreb cum se face c� are pasiunea aceasta a cuplurilor.
�tiu c� are o prieten�, dou� divor�uri �i trei copii la Chi�in�u. Cea de a doua so�ie, profesoar� la Institutul de Art� moldovean, nu a vrut s� schimbe capitala cu Piatra Neam�, a�a c� a ales desp�r�enia. κi exprim� preferin�a pentru cuplurile masculine foarte original: „Eu cred c� e rezultatul educa�iei comuniste care ne-a �nv��at �ncolona�i. Glumesc, evident. �n teatru �mi place s� fac, cum se spune, schimb de mingi cu cineva. A�a am fost educat; s� fac schimb de replici, s� improvizez �n func�ie de un partener, s�-mi exersez spontaneitatea."
Cum vine din partea aceea, puternic influen�at� de buna tradi�ie a �colii ruse�ti de teatru, vreau s� aflu mai multe.
„Eu am crescut pe l�ng� Vahtangov, �coala Sukin. Vahtangovist era ceea ce numim noi ast�zi Meyerhold, �coala reprezent�rii. Erau viziuni diferite asupra actului teatral. Noi ne numeam tr�iri�ti. Vahtangovi�tii lucrau �ntr-un alt stil. Ei nu tr�iau personajul; �l interpretau de aici, de la g�t. Nou�, dimpotriv�, ni se cerea s� intr�m �n pielea personajului. Dac� strigi, eu trebuie s� �n�eleg de ce ai f�cut-o, nu pentru c� vrei tu, pur �i simplu, s� strigi."
�n�eleg c� este un fel de motiva�ie a actului teatral. Iar Tudor T�b�caru este, prin urmare, un produs al �colii stanislavskiene.
„A�a este. �i pentru noi era mult mai u�or s� ne adapt�m, dac� era cazul, la stilul rival. Pentru c� era totu�i o rivalitate."
�i pentru c� a venit vorba despre adaptare, s�nt curios s� aflu cum s-a adaptat la stilul sau, mai bine zis, la stilurile �colii rom�ne�ti de teatru. Era deosebit?
„La �nceput mi s-a p�rut ceva nou �i deosebit. Mi se p�rea mult prea simplu, mult prea u�or. �l suspectam de superficialitate. Acum nu mai percep aceast� diferen��."
�i sugerez s� exemplifice categorisirea moldo-ruseasc� cu stilurile unor colegi.
„Constantin Ghenescu, Cornel Nicoar�, s�nt stanislavskieni; Liviu Timu� era vahtangovist. Oana Albu, Pufi - Dumnezeu s�-l ierte! - erau �n zona Meyerhold."
A�a cum o spune, �ncep s� cred c� �n viziunea lui Tudor, Meyerhold este un soi de eufemism pentru Vahtangov. Dar, dac� ne g�ndim bine, Evgheni Bagrationovici a fost, totu�i, discipol al lui Stanislavski �i al lui Meyerhold, a montat Cehov, Maeterlinck �i Gozzi, �i a �ntemeiat un teatru �nc� din 1913, care din 1926 �i poart� numele.
Revenind la via�a de zi cu zi �in s�-i cunosc p�rerea despre modalitatea de a face bani prin exploatarea harului. Aflu c� cere mult �i, de obicei, nu mai e chemat. Apoi, a�a cum m� a�teptam, detest� improviza�ia total nepreg�tit�. Este un actor care se respect� �i �i cunoa�te pre�ul. Dar cum la noi se obi�nuie�te a se cump�ra ieftin...
�n sf�r�it, m� convinge c� nu accept� orice �i nu ar juca �n ruptul capului �n ceva �n care nu crede �i nu-i intuie�te efectul. �i trage o pild�: „E ca �n bancul acela c�nd, la noi undeva, la C�minul cultural, tovar�ul pre�edinte al colectivei felicit� mul�imea: «V� felicit �i �in s� v� informez c�, datorit� abnega�iei cu care a�i muncit am �ndeplinit �n totalitate planul la toate capitolele. La f�n, la oi, la... �i �n special la br�nz�. Mai mult, constat�m cu bucurie �i vie satisfac�ie c�, de fapt, la br�nz� l-am dep�it.» La care, un b�tr�nel din sal�, total nedumerit �ntreab�: «Bine, bine, tovar�e pre�edinte, dar unde-i br�nza?»“
�l ascult, �l privesc cum gesticuleaz� elocvent, �mi aduc aminte multe din rolurile �n care l-am v�zut �i l-am aplaudat. Nu vrea s� devin� celebru, nu e tentat s� plece �n alt� parte �n c�utarea succesului, nu e animat de ambi�ii sterile. Vrea s� joace teatru; cinstit, corect �i cu profesionalism. A�a cum �i st� bine unui actor. Unui histrion.
|