O viat� �n temnitele comuniste
• o romascanc� a stat 14 ani �n temnitele comuniste • ea a fost acuzat� c� este „contrarevolutionar�“ • pe c�nd era student�, t�n�ra a intrat �ntr-o organizatie de anticomunist� • ea avea misiunea de a str�nge fonduri pentru pachetele trimise �n �nchisori detinutilor politici • Aspazia Petrescu a suferit �n viat� asta c�t pentru zece. Povestea ei este dureros de adevarat�, despre o t�n�r� fat� care ia drumul pusc�riei, �n care a stat �nchis� timp de 14 ani. Regimul stalinist din Rom�nia a descoperit �n studenta Aspazia Otel o „contrarevolutionar�“ si, �n consecint�, a pedepsit-o cumplit. Ast�zi, doamna Aspazia Petrescu deap�n�, �n putine cuvinte si cu multe lacrimi, �n casa ei din Roman, istoria unei tinereti zdrobite. „Bunicul din partea tatei era c�pitan de r�zesi , �ntr-o localitate de pe malul Nistrului. Eu m-am n�scut la Cern�uti, �ntr-o familie de �nv�t�tori, �n 1923, la sf�rsitul lui decembrie, si vara st�team la bunici. Printre amintirile copil�riei mele si-a f�cut loc o imagine de Apocalips�. Mergeam cu bunicul de m�n� la biseric� de Paste, iar pe malul cel�lalt am vazut cum se aruncau �n Nistru, la Mihailovka, crucea, clopotele si clopotnita unei biserici. Probabil, biserica din sat. Totul se �nt�mpla �n vuiet de tractoare cu senile. Atunci, bunicul ne-a spus nou�, copiilor, urm�toarele cuvinte, pe care le-am considerat si le consider �nc�, testamentul s�u politic: «Priviti, tineti minte si nu uitati niciodat� ce �nseamn� comunismul»“.
Cu Iisus �n S�pt�m�na Patimilor
„Terminasem liceul «Elena Doamna» din Cern�uti c�nd p�rintii s-au stabilit datorit� refugiului �n Ardeal, la Sugag, judetul Alba, iar eu urmam cursurile Facult�tii de Litere si Filosofie din Cluj. �n acei ani, am intrat �ntr-o organizatie de tineri anticomunisti si noi, fetele, aveam misiunea de a str�nge fonduri pentru pachetele pe care le trimiteam �n �nchisori detinutilor politici. �nainte de a termina anul IV, am fost descoperit� si, atunci, am plecat acas� cu g�ndul de a intra �n rezistenta din munti. Imediat s-au prezentat la p�rinti doi civili si au �ntrebat de mine. Eu de sub nasul lor am fugit spre p�dure. Securistii si-au scos pistoalele �n v�zul p�rintilor si au �nceput s� trag� dup� mine. M-am g�ndit la mama si m-am oprit. Prima b�taie, s�lbatic�, umilitoare, cu patul de la pistol, atunci am luat-o. Dup� anchete cumplite, la Cluj, care au durat un an, am avut parte de un proces r�sun�tor, instrumentat �n S�pt�m�na Patimilor. Mascarada «Procesului de la Cluj», care avea s� cuprind� printre acuzati peste 150 de studenti, elevi, medici, profesori, urm�rea s� ne prezinte t�rii ca «dusmani de moarte ai poporului» si de aceea si sendintele au fost deosebit de aspre. Am fost condamnat� la 10 ani de temnit� grea“, a declarat Aspazia Petrescu. Chiar dac� este la o v�rst� �naintat�, femeia reuseste s� �si aduc� aminte toate capitolele care i-au marcat viata, unul dintre ele fiind petrecut la Mislea. „La Mislea, prin1953, am avut parte de o anchet� care ne-a epuizat fizic si moral. Ilegalista Elena Tudor, sefa penitenciarului, a fost acuzat� c� a �ncercat s� ne �mbun�t�teasc� regimul de �nchisoare. Ca s� obtin� declaratii, zbirii ne-au tinut la izolare, �n dulapuri de beton, �n frig, o s�pt�m�n� de februarie. Acolo am simtit pe propria-mi piele c�, �n momentele c�nd suferintele dep�sesc limita suportabilului, prin �nghet se poate muri frumos. Adev�rul a fost asa: ilegalista Elena Tudor se sc�rbise cumplit de comunismul �n care crezuse cu patim� si devenise autocomunist�. I s-a ridicat directia si am auzit c� ar fi ajuns si ea o detinut�. �ntr-o zi am fost �mbr�cat� si dus� spre o destinatie necunoscut�“, a mentionat suspin�nd femeia.
Cosmar la Miercurea Ciuc
„Nici �n morm�nt nu voi uita teroarea din �nchisoarea de la Miercurea Ciuc. Acolo fusesem transferat�. Pusc�ria era sinistr�, detinutele dormeau pe jos, m�ncarea era execrabil�. Directorul �nchisorii se numea Fleseru, o brut�. D�duse dispozitie ca pentru orice fleac s� fii pedepsit , iar pedepsele erau de un rafinament oriental. Dac� nu eram tinute iarna la izolator, atunci ni se punea un sistem complicat de c�tuse care se str�ngeau pe m�n� la orice miscare. Cu asemenea c�tuse, m-au v�r�t �n pivnita cu sobolani o zi. Erau at�t de multi, �nc�t la �nceput cozile lor mi s-au p�rut snopuri de paie“ a declarat Aspazia Petrescu. �n 1959 femeia a fost chemat� la comandament si a fost anuntat� c�, �n sf�rsit, ziua eliber�rii a sosit. I s-au pus �n fat� actele descarcer�rii, pe care le-am semnat imediat. C�nd a terminat de pus ultima semn�tura, i s-a mai �nm�nat un document, un ordin de re�ncarcerare pentru �nc� 4 ani! La vederea acestui act, femeia si-a pierdut cunostiinta. „�mi amintesc c� m-am trezit �n mijlocul unui pluton, �n drum spre gar�. Am crezut c� aici e sf�rsitul, auzisem c� se proceda si asa. De fapt, eram iar�si transferat�“.
„M-au salvat Isus si Eminescu“
„Din nou la Mislea, dar de data aceasta eram tinut� la regim secret, adic� scoas� la plimbare la miezul noptii si dus� la baie cu prosopul �n cap. Am f�cut un soc puternic si nu puteam s� m�n�nc. Atunci, directorul adjunct al �nchisorii a dat dovad� de omenie. A obtinut de la procuror ca, timp de dou� s�pt�m�ni, s� pot primi c�rti. M-am temut c� �mi vor da istoria PCUS, dar nu s-a �nt�mplat asa. I-am primit �n captivitate pe Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. De aceea si spun c� pe mine m-au sc�pat de la moarte Isus si Mihai Eminescu. Am fost si �n pusc�rie la Botosani. Acolo am scris piesa de teatru «Cele trei flori albastre», credinta, iubirea si speranta“, si-a �ncheiat povestea Aspazia Petrescu.
|