O viat� �n temnitele comuniste

• o romascancďż˝ a stat 14 ani ďż˝n temnitele comuniste • ea a fost acuzatďż˝ cďż˝ este „contrarevolutionarďż˝“ • pe cďż˝nd era studentďż˝, tďż˝nďż˝ra a intrat ďż˝ntr-o organizatie de anticomunistďż˝ • ea avea misiunea de a strďż˝nge fonduri pentru pachetele trimise ďż˝n ďż˝nchisori detinutilor politici •

Aspazia Petrescu a suferit ďż˝n viatďż˝ asta cďż˝t pentru zece. Povestea ei este dureros de adevaratďż˝, despre o tďż˝nďż˝rďż˝ fatďż˝ care ia drumul puscďż˝riei, ďż˝n care a stat ďż˝nchisďż˝ timp de 14 ani. Regimul stalinist din Romďż˝nia a descoperit ďż˝n studenta Aspazia Otel o „contrarevolutionarďż˝“ si, ďż˝n consecintďż˝, a pedepsit-o cumplit. Astďż˝zi, doamna Aspazia Petrescu deapďż˝nďż˝, ďż˝n putine cuvinte si cu multe lacrimi, ďż˝n casa ei din Roman, istoria unei tinereti zdrobite. „Bunicul din partea tatei era cďż˝pitan de rďż˝zesi , ďż˝ntr-o localitate de pe malul Nistrului. Eu m-am nďż˝scut la Cernďż˝uti, ďż˝ntr-o familie de ďż˝nvďż˝tďż˝tori, ďż˝n 1923, la sfďż˝rsitul lui decembrie, si vara stďż˝team la bunici. Printre amintirile copilďż˝riei mele si-a fďż˝cut loc o imagine de Apocalipsďż˝. Mergeam cu bunicul de mďż˝nďż˝ la bisericďż˝ de Paste, iar pe malul celďż˝lalt am vazut cum se aruncau ďż˝n Nistru, la Mihailovka, crucea, clopotele si clopotnita unei biserici. Probabil, biserica din sat. Totul se ďż˝ntďż˝mpla ďż˝n vuiet de tractoare cu senile. Atunci, bunicul ne-a spus nouďż˝, copiilor, urmďż˝toarele cuvinte, pe care le-am considerat si le consider ďż˝ncďż˝, testamentul sďż˝u politic: «Priviti, tineti minte si nu uitati niciodatďż˝ ce ďż˝nseamnďż˝ comunismul»“.

Cu Iisus �n S�pt�m�na Patimilor

„Terminasem liceul «Elena Doamna» din Cernďż˝uti cďż˝nd pďż˝rintii s-au stabilit datoritďż˝ refugiului ďż˝n Ardeal, la Sugag, judetul Alba, iar eu urmam cursurile Facultďż˝tii de Litere si Filosofie din Cluj. ďż˝n acei ani, am intrat ďż˝ntr-o organizatie de tineri anticomunisti si noi, fetele, aveam misiunea de a strďż˝nge fonduri pentru pachetele pe care le trimiteam ďż˝n ďż˝nchisori detinutilor politici. ďż˝nainte de a termina anul IV, am fost descoperitďż˝ si, atunci, am plecat acasďż˝ cu gďż˝ndul de a intra ďż˝n rezistenta din munti. Imediat s-au prezentat la pďż˝rinti doi civili si au ďż˝ntrebat de mine. Eu de sub nasul lor am fugit spre pďż˝dure. Securistii si-au scos pistoalele ďż˝n vďż˝zul pďż˝rintilor si au ďż˝nceput sďż˝ tragďż˝ dupďż˝ mine. M-am gďż˝ndit la mama si m-am oprit. Prima bďż˝taie, sďż˝lbaticďż˝, umilitoare, cu patul de la pistol, atunci am luat-o. Dupďż˝ anchete cumplite, la Cluj, care au durat un an, am avut parte de un proces rďż˝sunďż˝tor, instrumentat ďż˝n Sďż˝ptďż˝mďż˝na Patimilor. Mascarada «Procesului de la Cluj», care avea sďż˝ cuprindďż˝ printre acuzati peste 150 de studenti, elevi, medici, profesori, urmďż˝rea sďż˝ ne prezinte tďż˝rii ca «dusmani de moarte ai poporului» si de aceea si sendintele au fost deosebit de aspre. Am fost condamnatďż˝ la 10 ani de temnitďż˝ grea“, a declarat Aspazia Petrescu. Chiar dacďż˝ este la o vďż˝rstďż˝ ďż˝naintatďż˝, femeia reuseste sďż˝ ďż˝si aducďż˝ aminte toate capitolele care i-au marcat viata, unul dintre ele fiind petrecut la Mislea. „La Mislea, prin1953, am avut parte de o anchetďż˝ care ne-a epuizat fizic si moral. Ilegalista Elena Tudor, sefa penitenciarului, a fost acuzatďż˝ cďż˝ a ďż˝ncercat sďż˝ ne ďż˝mbunďż˝tďż˝teascďż˝ regimul de ďż˝nchisoare. Ca sďż˝ obtinďż˝ declaratii, zbirii ne-au tinut la izolare, ďż˝n dulapuri de beton, ďż˝n frig, o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ de februarie. Acolo am simtit pe propria-mi piele cďż˝, ďż˝n momentele cďż˝nd suferintele depďż˝sesc limita suportabilului, prin ďż˝nghet se poate muri frumos. Adevďż˝rul a fost asa: ilegalista Elena Tudor se scďż˝rbise cumplit de comunismul ďż˝n care crezuse cu patimďż˝ si devenise autocomunistďż˝. I s-a ridicat directia si am auzit cďż˝ ar fi ajuns si ea o detinutďż˝. ďż˝ntr-o zi am fost ďż˝mbrďż˝catďż˝ si dusďż˝ spre o destinatie necunoscutďż˝“, a mentionat suspinďż˝nd femeia.

Cosmar la Miercurea Ciuc

„Nici ďż˝n mormďż˝nt nu voi uita teroarea din ďż˝nchisoarea de la Miercurea Ciuc. Acolo fusesem transferatďż˝. Puscďż˝ria era sinistrďż˝, detinutele dormeau pe jos, mďż˝ncarea era execrabilďż˝. Directorul ďż˝nchisorii se numea Fleseru, o brutďż˝. Dďż˝duse dispozitie ca pentru orice fleac sďż˝ fii pedepsit , iar pedepsele erau de un rafinament oriental. Dacďż˝ nu eram tinute iarna la izolator, atunci ni se punea un sistem complicat de cďż˝tuse care se strďż˝ngeau pe mďż˝nďż˝ la orice miscare. Cu asemenea cďż˝tuse, m-au vďż˝rďż˝t ďż˝n pivnita cu sobolani o zi. Erau atďż˝t de multi, ďż˝ncďż˝t la ďż˝nceput cozile lor mi s-au pďż˝rut snopuri de paie“ a declarat Aspazia Petrescu. ďż˝n 1959 femeia a fost chematďż˝ la comandament si a fost anuntatďż˝ cďż˝, ďż˝n sfďż˝rsit, ziua eliberďż˝rii a sosit. I s-au pus ďż˝n fatďż˝ actele descarcerďż˝rii, pe care le-am semnat imediat. Cďż˝nd a terminat de pus ultima semnďż˝tura, i s-a mai ďż˝nmďż˝nat un document, un ordin de reďż˝ncarcerare pentru ďż˝ncďż˝ 4 ani! La vederea acestui act, femeia si-a pierdut cunostiinta. „ďż˝mi amintesc cďż˝ m-am trezit ďż˝n mijlocul unui pluton, ďż˝n drum spre garďż˝. Am crezut cďż˝ aici e sfďż˝rsitul, auzisem cďż˝ se proceda si asa. De fapt, eram iarďż˝si transferatďż˝“.

„M-au salvat Isus si Eminescu“

„Din nou la Mislea, dar de data aceasta eram tinutďż˝ la regim secret, adicďż˝ scoasďż˝ la plimbare la miezul noptii si dusďż˝ la baie cu prosopul ďż˝n cap. Am fďż˝cut un soc puternic si nu puteam sďż˝ mďż˝nďż˝nc. Atunci, directorul adjunct al ďż˝nchisorii a dat dovadďż˝ de omenie. A obtinut de la procuror ca, timp de douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni, sďż˝ pot primi cďż˝rti. M-am temut cďż˝ ďż˝mi vor da istoria PCUS, dar nu s-a ďż˝ntďż˝mplat asa. I-am primit ďż˝n captivitate pe Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. De aceea si spun cďż˝ pe mine m-au scďż˝pat de la moarte Isus si Mihai Eminescu. Am fost si ďż˝n puscďż˝rie la Botosani. Acolo am scris piesa de teatru «Cele trei flori albastre», credinta, iubirea si speranta“, si-a ďż˝ncheiat povestea Aspazia Petrescu.