ZIUA LOR
8 Martie. O zi care poart� amprenta eternului feminin, c�nd prim�vara aseaz� timid o raz� de sperant� �n sufletul semenelor noastre. Pentru unele, s�rb�toarea nu va trece nemarcat�, ci va abunda �n gesturi de recunostint� a c�ror consistent� va fi pe m�sura posibilit�tilor financiare. Multe femei, �ns�, nu vor putea fi recompensate pe m�sura eforturilor neconditionate f�cute pentru familii. Si, mai mult dec�t at�t, confruntate cu lipsuri materiale, vor „s�rb�tori“ cum pot. Reporterii Monitorului le-au surprins pe strad�, la munc�, ori st�nd la cozi pe la institutiile statului ca s� �si rezolve problemele. Femei simple, care nu au avut sansa de a urca prea sus pe scara social�. Fiecare cu problemele si cu grijile sale.
Ur�ri de la mii de kilometri
Emilia Apostol are 58 de ani si este din Piatra Soimului. Se afla la Casa de Pensii, �ncerc�nd s� �si rezolve o serie de probleme: „Am iesit de c�tiva ani la pensie, de boal�, iar acum pot iesi de drept, pentru limit� de v�rst�. Ce-as putea s�-mi doresc de 8 Martie? Cred c�, la v�rsta noastr�, principalul lucru pe care ni-l dorim este, �n primul r�nd, s�n�tatea, iar �n al doilea r�nd mai multi bani, pentru ca s� ne �ntretinem s�n�tatea si famiile. N-ar fi r�u ca pensiile s� fie ceva mai mari. Cel mai frumos cadou pe care-l primesc �n fiecare an de 8 Martie s�nt ur�rile si telefoanele pe care le primesc de la cei trei copii ai mei, care s�nt plecati la munc� �n str�in�tate. B�iatul cel mai mare este �n Spania de 6 ani si mi-as dori ca el s� poat� lucra acolo unde este �n meseria lui. A fost asistent medical la Urgente, iar de cur�nd a reusit s� obtin� recunoasterea diplomei lui acolo. As vrea s� poat� lucra �n Spania �n calificarea sa si nu �n constructii, unde este momentan. Cu toate acestea, nu a g�sit de lucru dec�t �n constructii. Un alt b�iat al meu este tehnician biolog si lucreaz� �n str�in�tate �n calific�ri inferioare. S�nt sigur� c� voi primi un cadou cu ocazia Zilei Femeii de la sotul meu, care este cel mai galant si mai manierat b�rbat pe care-l cunosc. Nu a fost o zi mai deosebit� din an, ziua mea, Cr�ciunul sau atunci c�nd am n�scut copiii f�r� ca sotul meu s� nu marcheze acest lucru. Chiar dac� nu au fost surprize ori cadouri foarte scumpe, faptul c� nu a uitat niciodat� de aceste momente a fost si este foarte pl�cut. Ce-as putea s�-mi doresc mai mult?“.
Existent� c�stigat� �n ploaie si ger
Mirela R�spopa are 21 de ani si este mam� a doi copii. De o bun� bucat� de vreme �si c�stig� existenta v�nz�nd covrigi �n fata cl�dirii Romtelecom, din centrul orasului. Dincolo de aparente, este un serviciu greu, ea fiind nevoit� s� reziste multe ore pe zi, �n aer liber, fie pe ger, fie pe canicul�. „Trebuie s� rezist, ca s� iau un ban cu care s� �mi �ntretin familia. 8 martie pentru mine nu este ceva iesit din comun, pentru c� eu tot aici trebuie s� stau. Poate sotul �mi va aduce un buchet de flori, nu stiu ce s� spun. �n fond, este vorba de un cadou. Personal, vreau s� v�nd mai multi covrigi, pentru c� asa iau mai multi bani. �n anii trecuti, 8 martie m-a prins la alt serviciu, dar am s�rb�torit tot muncind, pentru c� astea s�nt vremurile“, a declarat Mirela R�spopa. Ca s�-si scoat� salariul, trebuie s� v�nd� 200-250 de covrigi si circa 30 de leg�turi de covrigei uscati. Ne-a spus c�, ast�zi, si-ar dori s� fie cald, pentru c� a stat zile bune �n frig, ploaie, ceat�, �n ninsoare, ori ger.
�n c�utarea drept�tii
Pe holurile Prefecturii, �n fiecare zi de audient� este aglomeratie mare. Femei, b�rbati, oameni de toate v�rstele se �nghesuie la usa autorit�tilor, sper�nd c�, dac� �si vor spune oful, cei pe care i-au ales le vor face dreptate. La r�nd se afla si Maria Netea, din S�vinesti, care se lupt� de ani de zile s�-si redob�ndeasc� dreptul de proprietar pe un teren. „Eu as fi cel mai fericit om dac� pe 8 martie mi s-ar face dreptate si as putea avea si eu p�m�ntul care mi se cuvine. Am trei hot�r�ri judec�toresti care �mi dau dreptate si mor f�r� a-mi vedea visul cu ochii. N-am ce s� astept de 8 martie, poate un telefon de la copiii plecati �n str�in�tate s�-si fac� un trai mai usor. Anul trecut, Ziua Femeii m-a prins pe holurile Prefecturii, ar�t�nd c� vreau s�-mi recap�t drepturile. Anul acesta, cred c� soarta se va repeta. Din p�cate, datorit� nedrept�tilor care se fac �n tar�, traiul meu este amar si greu. Am fost �n audient� pe la toti din Prefectur�, le ar�t actele si degeaba. Primarul de S�vinesti mi-a promis c� m� va �mpropriet�ri �n alt� parte si totul a r�mas la stadiul de vorb�. De aceea, de 8 martie nu visez la cadouri, la surprize care mai de care“, a spus Maria Netea.
„N-am timp s� m� mai g�ndesc la zile festive“
M�rioara are 81 de ani si locuieste �n cartierul V�n�tori din Piatra Neamt. Dar nu se consider� pietreanc� si tine neap�rat la aceast� delimitare. „Nu s�nt din Piatra Neamt. S�nt din V�n�tori“, a spus cu m�ndrie b�tr�na. A venit la Prim�rie ca s� lase o cerere pentru lemne. N-a fost iarna grea, dar la pensia pe care o are, fiecare zi este o nou� piatr� de �ncercare. Ziua Femeii? Pentru ea e ceva frumos, dar mai mult din amintiri. „8 martie e Ziua Femeii, asa stiu eu de c�nd �i lumea. E o zi de cinste, de onoare... Se mai tine si acum, cum s� nu se tin�, dar parc� nu mai e la fel ca pe vremea c�nd eram eu t�n�r�. Am primit m�rtisor de la nepot si cam at�t, c� e greu �n ziua de azi. C�nd eram eu t�n�r� era alt� vreme, acum am mai �mb�tr�nit. Fl�c�ii d�deau m�rtisoare fetelor, m�rtisoare f�cute de m�n�, �n cas�, din flori uscate, nu ca acuma, din plastic. Erau si pe atunci canafii la snur, dar acum e totul modern. Modern si sintetic“, a spus M�rioara cu o umbr� de regret �n glas.
„Doresc s�-mi v�d copiii realizati profesional, la casele lor, cu copii, la r�ndul lor“
Una dintre multele nemtence pentru care conditia de femeie a vremurilor noastre �nseamn� responsabilit�ti complexe �n calitate de sotie, mam� si salariat� este Valeria Gur�u, 38 de ani, infirmier� la sectia Pediatrie a Spitalului Judetean Neamt. Ea se declar� o femeie �mplinit�, care priveste �n urm� cu satisfactie si se m�ndreste cu realiz�rile sale. Cea mai mare dintre acestea o reprezint� cei doi copii - un b�iat de 18 ani si o fat� de 14 ani. „8 martie este pentru mine o zi de care m� bucur din plin ca mam�. Am niste copii foarte buni, cuminti si la locul lor, de care s�nt tare m�ndr�. Ei s�nt foarte atenti si �mi fac �ntotdeauna surprize, ceea ce �mi umple sufletul si pentru mine conteaz� mai mult dec�t orice. Nu �mi doresc ceea ce nu pot avea sau ceea ce nu �mi pot permite din punct de vedere financiar. Vreau doar s�n�tate. Si doresc s�-mi v�d copiii realizati profesional, la casele lor, cu copii, la r�ndul lor. Eu cred c� asta este ce mai mare realizare a unui om - copiii. �mi doresc s� fiu s�n�toas� ca s� pot munci si s� �mi c�stig existenta, dar si ca s� fiu util� celor din jur“, a spus Valeria Gur�u. Dup� cum spune toat� lumea de la Pediatrie, ea chiar este un exemplu pentru toti cei din jurul s�u. Lucreaz� aici de 17 ani si a �nceput ca femeie de serviciu. C�nd a venit �n unitate, nu avea dec�t zece clase, si-a definitivat studiile liceale, la seral, a f�cut mai multe cursuri, a dat examene si a fost angajat� pe post de infirmier�. �n urm� cu trei ani a �nceput Scoala Postliceal� Sanitar� de Stat si peste trei luni va absolvi si va putea profesa ca asistent�. „Vreau s� lucrez ca asistent� tot la Pediatrie. Iubesc foarte mult copiii si �mi place s� �i �ngrijesc. Se spune c� este foarte greu s� muncesti cu omul. Si mai greu este atunci c�nd muncesti cu puiul de om, care are c�teva zile, c�teva luni sau c�tiva ani si nu poate spune de ce sufer�, ce �l doare si ce vrea“, a conchis Valeria Gur�u.
|