Vremuri tulburi pentru produc�torii de �ngr�s�minte chimice
• sindicalistii de pe Platforma S�vinesti acuz� c� pretul mare la gaz metan, pe care trebuie s� �l suporte, si concurenta pe care o fac produselor autohtone cele din Ucraina, Belarus si Turcia le blocheaz� activitatea Lipsa pietei de desfacere si pretul mare al materiei prime pentru producerea de �ngr�s�minte chimice au fost subiectele de discutie �n cadrul sedintei de Dialog social de marti, 20 februarie. Acestea au fost puse pe tapet la solicitarea reprezentantilor Cartel Alfa, Fliliala Teritorial� Neamt. Ioan Zaharia, presedintele Cartel Alfa Neamt, a relatat problemele cu care se confrunt� produc�torii autohtoni: pretul mare pe care �l au de suportat la gazul metan, care �nseamn� 85-90% din materia prim� folosit� pentru producerea amoniacului, dar si concurenta pe care o fac produselor autohtone �ngr�s�mintele chimice aduse din Ucraina, Belarus si Turcia. Liviu Bumbu, directorul Directiei Agricole Neamt, a declarat c�, �n momentul de fat�, �n Rom�nia nu exist� un plan de administrare a �ngr�s�mintelor chimice, iar intentia, pentru viitor, este ca utilizarea acestora �n agricultur� s� se reduc�, urm�nd s� fie folosite dup� „doza optim� economic�“. „Noi am f�cut propagand� pentru �ngr�s�mintele chimice de pe platforma de la S�vinesti, dar s-a lucrat �n salturi si agricultorii nu s-au putut aproviziona continuu de la acesti produc�tori. Exist� pe piat� foarte multe �ngr�s�minte din Turcia si Ucraina, dar cele produse la noi s�nt net superioare celor din afar�. Am recomandat s� se verifice solubilitatea acestor �ngr�s�minte de import �n solutia solului de la noi. Dar s�ntem tar� european� si nu se discut� dec�t despre cerere, pret si ofert�. Am cerut de nenum�rate ori s� se reduc� pretul gazului metan pentru produc�torii nostri de �ngr�s�minte chimice, dar ni s-a pus �n nas problema c� s-ar crea diferente �ntre produc�tori. Iar despre subventii, trebuie g�sit� o solutie pentru acordarea lor c�tre agricultori. Din 2013, se vrea s� nu mai fie sprijinit� �n nici un fel agricultura prin subventii, �n ciuda faptului c� 60% din fondurile europene intr� �n domeniul agricol. Indiferent de politica pe care o vom face noi, scopul este s� se ajung� la eficient�. Este stiut faptul c� s-au f�cut programe speciale, cum a fost si pentru Mecanica Ceahl�u, de subventionare a utilajelor agricole, si tractoarele puteau fi cump�rate de oameni cu 50% din pret, restul fiind suportat de stat. Din p�cate, produc�torii au majorat pretul utilajelor si s-a constatat c� programele sociale erau f�cute de fapt pentru protectia fabricilor si nu pentru agricultori... �n prezent, trebuie s� identific�m o solutie pentru ajutorul dat agricultorilor cu �ngr�s�mite chimice dup� «Codul bunelor practici agricole»“, a declarat directorul Liviu Bumbu. �n finalul sedintei, subprefectul Vasile Sendrea, �n calitate de presedinte al Comisie de Dialog Social, a precizat c� trebuie f�cut� o politic� �n cadrul UE, s� se propun� majorarea taxelor vamale la importul de �ngr�s�minte chimice si s� se caute o posibilitate prin care Ministerul Agriculturii s� directioneze niste fonduri c�tre produc�torii de �ngr�s�minte chimice din Rom�nia, astfel �nc�t s� fie sprijinit acest segment. „Eu zic ca reprezentantii Directiei Agricole s� realizeze un memorandum care s� contin� o propunere privind cresterea taxelor vamale pentru �ngr�s�mintele de import si compatibilizarea lor cu cerintele solului de la noi. Memorandumul s� fie fundamentat cu costuri si elemente comparative cu cele din UE“, a declarat subprefectul Vasile Sendrea.
Liviu Bumbu a completat: „Produc�torii de pe platforma chimic� s� �i stimuleze pe inginerii de la Directia Agricol� si acestia s� se preocupe de distribuirea �ngr�s�mintelor chimice la sate. S�nt bombardat cu oferte de acest gen de la distribuitorii de �ngr�s�minte din alte zone, ori din alte t�ri. S� punem la punct un plan de colaborare ca �n alti ani si cred c� vom g�si o solutie ca s� fie bine. Oamenii vor fi multumiti s� se aprovizioneze cu �ngr�s�minte de la coltul str�zii, chiar dac� vor da un ban �n plus, dec�t s� aib� grija transportului“.
|