DREPTATE DUP� 70 DE ANI
• dup� foarte multi ani de astept�ri, mostenitorilor expropriatilor din Basarabia si Bucovina de Nord li se face dreptate • m�ine se vor valida primele zece dosare pentru acordarea de desp�gubiri • �n Neamt, s�nt circa 290 de urmasi ai expropriatilor care asteapt� s� li se dea desp�gubiri pentru ceea ce au l�sat p�rintii lor �n urm� • nou� dintre ei vor primi sume cuprinse �ntre 690 milioane de lei vechi si 3,29 miliarde • „Era un martie at�t de ploios si rece... si noi umblam cu c�ruta, tras� de un cal, l�s�nd �n urm� toat� averea. Luasem cu noi un schimb de haine, un sac cu f�in� de gr�u si o cutie cu zah�r. Am l�sat casa descuiat� si am c�utat s� ne salv�m vietile“, asa si-a �nceput povestea Agripina Privalov, o deportat� din Basarabia, c�reia acum statul rom�n �i face dreptate, acord�ndu-i desp�gubiri pentru bunurile r�mase �n Orhei, �n martie 1940. Si al�turi de ea, �nc� nou� deportati din Basarabia si Bucovina de Nord, din circa 290 c�ti s�nt �n Neamt, vor afla vineri, 23 februarie, care va fi valoarea desp�gubirilor pe care le vor primi pentru casele, terenurile si culturile r�mase �n tinuturile natale. Legea 290/ 2006 �ncepe s� fie pus� �n practic� �n Neamt. M�ine, 23 februarie, va avea loc prima sedint� dintr-un sir care va urma, �n care se vor valida astfel de dosare. Dup� cum a declarat subprefectul Vasile Sendrea, presedintele comisiei de aplicare a prevederilor Legii 290/ 2006, sedintele vor avea loc pe m�sura solution�rii dosarelor. „Sedinta de vineri, 23 februarie, este prima care se desf�sura pe baza ultimelor prevederi legale referitoare la acordarea desp�gubirilor pentru deportati. Dup� o lung� perioad� de timp, �n care desi a existat legislatie, nu s-au acordat desp�gubiri, vine r�ndul s� li se fac� dreptate oamenilor. Conform evalu�rilor din dosarele care vor fi supuse valid�rii vineri, cele mai mici desp�gubiri s�nt �n valoare de 69.000 de lei (690 milioane de lei vechi - n.r.) si 329.000 de lei (3,29 miliarde de lei vechi - n.r.)“, a declarat subprefectul Vasile Sendrea. Legea 290/ 2006, �n baza c�reia se vor valida dosarele de m�ine, predeve ca desp�gubirile s� se fac� numai �n bani. Astfel, solicitantii au depus la dosare dovezi care arat� c� �naintasii lor, �n momentul deport�rii, au l�sat �n locurile natale case, terenuri, culturi neculese si animale. Celelalte legi rom�nesti �n baza c�rora se acord� desp�gubiri prev�d acordarea bunurilor solicitate �n natur�, iar dac� nu exist� �n natur�, pot fi oferite servicii sau bunuri la schimb, acceptate de beneficiari, ori, �n ultim� instant�, actiuni la Fondul Proprietatea. La �ntocmirea dosarelor la Legea 290/ 2006 s-a lucrat pe baza a dou� ordine emise de Ministerul Agriculturii si Ministerul Administratiei si Internelor. Evaluarea bunurilor trecute de solicitanti �n dosare se face pe baza datelor stabilite de reprezentanti ai Inspectoratului de Stat �n Constructii (apreciaz� valoarea pentru locuinte si anexe gospod�resti), ai Directiei Agricole (culturi neculese) si ai prim�riilor de domiciliu ale solicitantilor.
M�d�lina Baroi, din cadrul Prefecturii Neamt, a declarat c� printre culturile r�mase neculese se num�r� gr�ul, care fusese sem�nat �n toamna dinaintea deport�rii si alte cereale care au acelasi ciclu germinativ.
Legislatia �n vigoare pevede c� valoarea desp�gubirilor pentru locuinte, anexe, terenuri si culturi nu trebuie s� dep�seasc� suma veniturilor salariilor medii pe economie ale unei persone pe o perioad� de 20 de ani. �n aceste conditii, este posibil ca desp�gubirile care se vor acorda �ntr-unul dintre dosare, de 3,29 miliarde de lei vechi, s� se reduc� datorit� prevederilor legale. Cele zece dosare care vor intra �n discutie vineri la Prefectur� au fost depuse de Sergiu Bumbu, Agripina Privalov, Miron Privalov, Stefan Ursu, Margareta Drim�, Victoria Bul�u, Victor Axinte, Virgil Gorduza, Natalia Lupu Gorduza si Viorel si Neculai Manoliu.
„Am plecat cu c�ruta brutarului“
Una dintre miile de familii care s-au refugiat din calea prigoanei sovietice este Privalov, de loc din Orhei. �n 1940, sotii Privalov aveau doi copii - un b�iat, Miron, �n v�rst� de 13 ani, si o fat�, Agripina, de 17 ani. Convinsi c� nu mai aveau cum s�-si duc� traiul mai departe �n acea zon�, cele patru persoane au l�sat totul de izbeliste si �ntr-o noapte au plecat �n necunoscut, sper�nd c� vor sc�pa cu viat�. „Era un martie at�t de ploios si rece... si noi umblam cu c�ruta, tras� de un cal, l�s�nd �n urm� toat� averea. Luasem un schimb de haine, un sac cu f�in� de gr�u si o cutie cu zah�r. Am l�sat casa descuiat� si am c�utat s� ne salv�m vietile. Refugierea noastr� a fost neanuntat�. Am plecat peste noapte. Tata a cump�rat un cal cu c�rut�, de la brutarul din sat, care �mp�rtea p�ine pe ulite. Am �nc�rcat acolo ce-am putut. N-am luat nimic de valoare, lucruri la care tineam... Am mers asa p�n� la o cunostint�, din Chisin�u, care ne-a dat o c�rut� cu doi cai. O l�sase undeva, pe un drum. Pusese un semn la ea si dup� acel semn tata a recunoscut-o si a luat-o pentru noi. Am mers cu cele dou� c�rute, una cu doi cai si una cu unul, din sat �n sat, p�n� am ajuns la R�mnicu V�lcea. �mi amintesc c� am trecut prin Buz�u. Acolo era o nunt� si nuntasii ne-au f�cut un coviltir. C�nd am v�zut acoperis deasupra capului, am avut impresia c� st�team �ntr-un palat. Noi s�ntem lipoveni si tata a tinut s� ne tragem aproape de biserica lipoveneasc�. Asa c� ne-am mutat la Br�ila. Numai c� tata s-a �mboln�vit si i s-a recomandat s� tr�iasc� la munte. Si am venit la Piatra Neamt. Acum am 84 de ani, iar fratele meu, Miron, are 79, dar amintirile triste au r�mas nesterse �n memoria noastr�. Am dormit at�tea nopti �n c�rut� dup� ce ne-am refugiat pe 20 martie 1940, ne-a plouat, ne-a fost frig... �mi amintesc cum tata si fratele meu s-au �mboln�vit pe drum. Am trecut prin momente grele. Ni s-ar face o dreptate dac� am fi desp�gubiti“, a povestit Agripina Privalov.
�n Orhei, familia a l�sat o cas� cu sase camere, toate mobilate, o pr�v�lie, p�m�nt si animale. Dorul de locurile natale a dus-o pe b�tr�na de 84 de ani s�-si vad� casa, �n 1968. Apoi, dup� aproape 30 de ani, s-a dus s� vad� casa copil�riei si Miron Privalov. „Casa e �n continuare �n picioare. Tata a f�cut o constructie trainic�, din c�r�mid�. Acolo este locul �n care m-am n�scut si �n care mi-am tr�it copil�ria“, a mai spus Agripina Privalov. Desp�gubirile, dup� ce vor fi validate m�ine la Prefectur�, vor fi anuntate la Cabinetul Primului Ministru. De acolo, vor fi transmise spre publicare �n Monitorul Oficial al Rom�niei. Apoi, Ministerul Finantelor Publice va aloca banii necesari si, mai departe, prin Trezorerie, vor ajunge la deportati.
FOTO: Agripina Privalov asteapt� s� primeasc� desp�gubiri pentru agoniseala p�rintilor s�i
|