adelin_antonescu
Data �nscrierii: 24/Dec/2006
Mesaje: 5
|
 Trimis: Duminic�, 24 Dec 2006 12:45 Titlul subiectului: MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (2-5) |
 |
|
|
Dar �n ce consist� at�t de specialul caracter al acestui ordin? „Conducerea suprem� a francmasoneriei universale o de�ine Ordinul interna�ional B’nai B’rith26 cu sediul la Chicago, �mpreun� cu forma�iile secrete ascendente, B’nai Mosche, B’nai Israel, B’nai Zion, dominate ocult la r�ndul lor de acei misterio�i �n�elep�i ai Sionului”27, afirm� Florin Becescu.
26 Unii autori uziteaz� forma «B’nai», al�ii prefer� «B’nei». �ns�, �n oricare dintre cele dou� maniere l-am g�si scris: este unul �i acela�i cuv�nt.
27 Florin Becescu, Franc-Masoneria. Crim�-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului «Porunca Vremii», Bucure�ti, 1936, pag. 13
A�a o fi?
Aici publica�ia evreiasc� Israelite of America, privitor la �ntreaga Francmasonerie, nu numai strict la B’nai B’rith, consemneaz�: „Francmasoneria este o organiza�ie evreiasc�, a c�rei istorie, grade, simboluri �i parole conven�ionale sunt evreie�ti de la �nceput p�n� la sf�r�it”28.
28 Israelite of America, 3 august 1866, apud Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, pag. 14, [O.L. 1(7)]
Iar Jean Bidegain, �ntr-un discurs �inut �n fa�a Marelui Orient al Fran�ei, adaug�: „Evreii, at�t de remarcabili prin instinctul lor de domina�ie �i prin �tiin�a lor de a guverna, au creat Franc-Masoneria ca s� �nroleze �ntr-�nsa oameni care, neapar�in�nd neamului lor, se angajeaz� totu�i s�-i ajute �n faptele lor, s� colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni”29.
29 din discursul lui Jean Bidegain �n fa�a Marelui Orient al Fran�ei, 1905, �n [O.L. 1(7)], pag. 14
�i-atunci c�nd �mi vei replica cum c� Hitler a scos Masoneria �n afara legii – c�ut�nd, prin aceasta, s�-mi sugerezi c� �i dac� a fost cumva mason, la un moment dat s-a r�zvr�tit �mpotriva Masoneriei –, te voi invita s� reflectezi asupra urm�torului pasaj din Ilu�tri francmasoni: „�n 1944, D. Ruggenborg nota: «...cred c� Mussolini �i Hitler sunt dou� exemple potrivite pentru faptul c� asemenea personaje, aparent �mpotriva Francmasoneriei, ar trebui analizate cu mai mult� aten�ie.»”30.Hitler, „a fost ini�iat �n 1922, �ntr-o loj� din M�nchen. A fost crea�ia francmasonilor din Vest( . Hitler a ap�rat interesele Francmasoneriei �i pe unii dintre fra�i, care, ulterior, au ocupat pozi�ii influente �n Parlamentul Na�ional Socialist German”31.
30 Emilian M. Dobrescu, Ilu�tri francmasoni, Editura Nemira, Bucure�ti, 1999, pag. 83
31 ibidem, pag. 79
„D. Ruggenborg relateaz� cum Mussolini a interzis nu Francmasoneria din care f�ceau parte �i fasci�ti, ci doar «direc�ia roman�» a Marelui Orient de Italia(, sporind astfel influen�a �n Italia a Marii Loji Unite de Anglia”32.
32 ibidem, pag. 83
Bun, fie chiar �i-a�a: Masoneria anex� a iudaismului, Hitler mason �i, implicit, subordonat puterii iudaice.
Totu�i, cum ar fi putut, fie �i numai o singur� clip�, unor deciden�i evrei, s� le treac� prin minte g�ndul de-a ordona uciderea unor membri ai propriei lor etnii, �i �nc� �n propor�ii de genocid?
Mai ales, dat� fiind admirabila solidaritate intraetnic�, specific�, poate �n cel mai �nalt grad cu putin��, tocmai Neamului Evreiesc.
Studiul Degenerarea Rasei Jid�ne�ti33, al doctorului Paulescu, schi�eaz� o posibil� pist�:
„Cuv�ntul degenerare (de la genus: gen), – c�nd e aplicat la o ras� de oameni, – �nsemneaz� o altera�ie a caracterelor genului omenesc.
Adeseori, �ns�, cuv�ntul Gen e �nlocuit �n limbagiul �tiin�ific, prin cuv�ntul Specie.
Sub influen�a unor cauze morbide – care provoac� leziuni, �n sistemul nervos �i mai ales �n creer, – rasa degenerat� �i schimb� caracterele speciei umane.
Ea intr� �n domeniul Patologiei �i se degradeaz� din ce �n ce, – prin diverse malforma�ii �i prin turbur�ri �n func�iile organelor, – p�n� ce ajunge, �n cele din urm�, s� fie compus� din schilozi, nebuni, epileptici, imbecili sau din mon�trii idio�i,...ce-s incapabili s� se mai reproduc�”34.
33«Jid�ne�ti» este termenul con�inut de titlul cercet�rii respective; �i sub care, evident cu modula�iile gramaticale de de rigoare, sunt desemna�i Evreii ori de c�te ori Nicolae Paulescu �i me�ioneaz� �n cuprinsul ei.
34 Nicolae C. Paulescu, Degenerarea Rasei Jid�ne�ti, Bucure�ti, 1928, pag. 11
„Degenerarea e expresia unor lesiuni atrofice sau malforma�iuni localisate �n anumite teritorii din scoar�a creerului, – �i care se transmit prin hereditate”35.
„Leziunile atrofice ale scoar�ei creerului, – ce sunt proprii degener�rii, dau loc la tulbur�ri �n sensibilitate, – �n motilitate, – �n instincte, – �i �n voin��”36.
„Anomaliile congenitale ale creerului dau na�tere la tulbur�ri �n desvoltarea oaselor craniului, ale trunchiului �i ale membrelor”37.
35 ibidem, pag. 17
36 ibidem, pag. 25
37 ibidem, pag. 20
„Degenerarea Jidanilor( e datorit� transmisiei hereditare a malforma�iilor creierului”38.
„Talmudul [«expresia scris� a Torei orale», cf. Alexandru �afran, Israel �i r�d�cinile sale, pag. 49] impune Jidanilor, – ce-s degenera�i prin hereditate, – o( cauz� de degenerare dintre cele mai eficace,...anume: C�s�toria numai �ntre cons�ngeni.
Aceast� cauz� �i a ar�tat efectele degenerative funeste asupra Nobililor, din diverse ��ri, cari se c�s�toresc numai �ntre ei”39.
38 ibidem, pag. 14
39 ibidem, pag. 15
M�rturisesc c�, cel pu�in pentru mine, e verosimil c� perspectiva producerii unei astfel de catastrofe intraetnice nu l-ar putea l�sa indiferent pe nici un conduc�tor etnic, indiferent al c�rui Neam periclitat. �i c�, �n ultim� instan�� dac� i-ar sta �n putere, ar recurge, de�i cu cea mai cr�ncen� str�ngere de inim�, la cel mai dramatic remediu: suprim�ri fizice de degenera�i irecuperabil40.
40 Ceea ce �ns� nu pot crede, �i, �ndr�znesc s� afirm c� orice om cu minim� judecat� de bun sim�, nicidecum neap�rat medic ori genetician, refuz� �i el s� cread�, este altceva. Anume afirma�ia aceluia�i doctor Paulescu, potrivit c�reia �ntreaga etnie evreiasc� este degenerat�: „Jidanii formeaz�, �n Omenire, o ras�, particular�, ce e degenerat�”., ibidem, pag. 11
Am tot respectul pentru calit��ile de cercet�tor ale savantului Paulescu, concretizate �n multiple �i profunde studii �i descoperiri �tiin�ifice, dar consider c� a procedat total neonest c�nd, prezent�nd fotografiile a doi Evrei retarda�i (vezi paginile 22 �i 23 ale studiului citat), a extrapolat excep�ia, decret�nd-o regul�, �i �nc� absolut�.
Iar relativa nedezvoltare din anii ’30 a geneticii nu-l poate scuza.
C�ci, acei Evrei despre care, �n Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, afirm� tot el c� sunt strategii ce diriguiesc Francmasoneria Mondial� nu pot, fire�te, �n nici un caz, s� fie ni�te retarda�i.
Mai mult, at��ia �i-at��ia Evrei obi�nui�i, cu care oricine �i intersecteaz� curent pa�ii, sau chiar st� de vorb�, e evident c� sunt normal constitui�i.
�i ce s� mai spun de un Laz�r ��ineanu (asistentul la catedr� al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu �i autor al pertinentei cercet�ri de folclor Basmele Rom�nilor), ori de un Moses Gaster (contemporan cu Mihail Eminescu �i eminent etnolog)… Pot fi ei, oare, retarda�i?...
Mai mult, am sentimentul c� Nicolae Paulescu opereaz� cu o premis� fals�.
Dup� p�rerea mea, exemplul pe care-l ofer� drept analogie (al unor familii nobiliare de la [cenzurat]�ile Europei Apusene) prive�te numai acele c�s�torii �ntre rude de s�nge cuprinse �ntre gradele I-IV rudenie (adic� �ncep�nd cu frate-sor� �i �ncheind cu veri primari).
Ori tot experien�a geneticii statueaz� c� dincolo de acest grad (adic� deasupra lui) �ncruci��rile �ntre cons�ngeni nu numai c� n-aduc nici un prejudiciu descenden�ilor, ci, dimpotriv�, le sunt benefice, conferindu-le acestora un plus de vigoare psihic� �i fizic�.
�i �mi este imposibil s� cred c� un �ntreg popor se poate �ncruci�a numai frate-sor� sau, �n cazul cel mai pu�in r�u, v�r primar-var� primar�.
C� respectiva �ncruci�are distructiv� poate fi practicat� de un segment minoritar al etniei, mai consistent procentual – posibil (�in�nd cont de relat�rile Vechiului Testament) – la Evrei dec�t la alte Neamuri, �mi pare mult mai aproape de adev�r.
Iar �n Stalin �nclin a nu vedea deloc un «mare caz», o excep�ie. �nsu�i numele lui – Djuga�vili – �mi d� o indica�ie nepre�uit� despre ”gruzinitatea” lui. �i presupun c�, de asemenea, oricui a aflat ce-nseamn� tradus...
A�a c� nu m� prea surpinde s� aflu c� „pe 27 septembrie 1944, la solicitarea sovieticilor generalul american Donovan punea la dispozi�ie lista complet� cu personalul O.S.S. din Bulgaria, Rom�nia, Cehoslovacia, Iugoslavia �i din zonele ocupate de Armata Ro�ie. Din acel moment �ns�, to�i partizanii din Europa de Est �i din Balcani care avuseser� leg�turi cu ofi�eri O.S.S. au fost trecu�i pe listele negre ale N.K.V.D. Ofi�erii O.S.S. priveau neputincio�i cum colegii lor de la N.K.V.D. suprimau pas cu pas opozi�ia la domina�ia comunist� din zonele eliberate de Armata Ro�ie”41.
41 Cristopher Andrew & Oleg Gordievski, K.G.B., Editura All, Bucure�ti, pag. 231, apud Nicolae Mitric�, Episoade dintr-un r�zboi nedeclarat, partea a VI-a, �n Revista Francmasoneria. Dezv�luiri cutremur�toare, nr. 10/2003, pag. 22
�i-atunci citatul din Jewish Banker – „S-ar putea spune c� Marxismul este cel mai �nver�unat du�man al Capitalismului, care pentru noi e sf�nt. Pentru simplul motiv c� ei sunt poli opu�i, ei ne dau nou� cei doi poli ai P�m�ntului �i ne permit s�-i fim noi axa. Ace�ti doi oponen�i Bol�evismul �i noi �n�ine ne g�sim identifica�i �n Interna�ionala. Ace�ti doi oponen�i, care constituie doctrina celor doi poli ai societ��ii, se �nt�lnesc �n unitatea de scop, care este re�nnoirea societ��ii de sus prin controlul avu�iei si de jos prin revolu�ie.”42– s� fie oare o naivitate?...
42 Citat din Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)], pag. 10
La fel �i urm�torul, din The American Hebrew. Adic�: „Revolu�ia din Rusia a fost produsul creierelor evreie�ti, a nemul�umirii evreilor, a planific�rii lor, al c�rei scop este s� creeze o nou� ordine �n lume. Ceea ce a putut s� fie realizat at�t de bine �n Rusia datorit� creierelor evreie�ti, din cauza nemul�umirilor lor �i prin planificarea lor, prin acela�i efort intelectual �i fizic va trebui s� poat� deveni o realitate �i la scar� mondial�”43.
43 The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)], pag. 8
Sau poate chiar acesta, din The Jewish World...:„Marele ideal al iudaismului este ca �ntreaga lume s� fie �mbibat� cu �nv���tura iudaic�, �i apoi, �ntr-o Fraternitate universal�, a na�iunilor – de fapt �ntr-un mare iudaism – toate rasele �i religiile individuale s� dispar�”44.
44 The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)], pag. 7
Adaug, mai mult din scrupulozitate, c� �n aceea�i culegere biografic� Ilu�tri francmasoni �l reg�se�ti �i pe Churcill, Sir Winston Leonard Spencer (pag. 55), al�turi de Roosevelt Franklin Delano (pag. 84), Washington George (pag. 85) sau Truman Harry S. (tot la pag. 85). C� sigla Statelor Unite ale Americii (pe care o po�i vedea �n format mare pe zidul Ambasadei S.U.A.) are deasupra (semnifica�ie definit� limpede de heraldic�) capului vulturului steaua cu �ase col�uri – a lui David –, format� din stelu�e �ntre care linia de unire trebuie tras� mental...
Pe tot acest fundal, Corneliu Zelea Codreanu45, nr. 1 �n ierarhia legionar�, referindu-se la Rom�nia, sus�inea neclintit: „Jid�nimea e comunist�, dar nu pentru «iubirea de oameni», ci numai din ur� pentru Statul rom�n, pe care numai prin triumful comunismului l-ar putea vedea dobor�t la p�m�nt �i pus sub c�lc�iul totalei st�p�niri jid�ne�ti. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a st�p�ni �i exploata popoarele cre�tine �n virtutea teoriei «poporului ales», care st� la baza religiei jid�ne�ti”46.
45 Adic� Rom�nul care �nc� �n 1922, f�cuse public dovada deplin� a calit��ilor sale chiar militare de excep�ie, precum �i, totodat�, a hot�r�rii autoasumate de a prefera s� fie el �nsu�i ucis dec�t Rom�nia s� fie comunizat�. Am, fire�te, �n vedere, incredibila victorie pe care a repurtat-o �mpotriva grevei celor 5.000 de comuni�ti �narma�i din curtea Atelierelor C.F.R. Nicolina din Ia�i. Victorie prin care a dejucat planul invad�rii �n acel an a Rom�niei de c�tre trupe ale Armatei Ro�ii.
46 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru �ar�, Sibiu , 1936, pag. 370
„Triumful mi�c�rii comuniste �n Rom�nia, ar �nsemna: (;)desfiin�area Bisericii, desfiin�area Familiei, desfiin�area propriet��ii individuale �i desfiin�area libert��ii. �nseamn�, �ntr-un cuv�nt deposedarea noastr� de ceea ce formeaz� patrimoniul moral al omenirii �i �n acela�i timp deposedarea de orice bunuri materiale, �n favoarea profitorilor din umbr� ai comunismului, care sunt Jidanii”47. „Iudaismul a ajuns la st�p�nire �n lume prin masonerie �i �n Rusia prin comunism48”49.
47 Corneliu Zelea Codreanu, C�rticica �efului de cuib. Manual al G�rzii de Fier, �n Obiectiv Legionar, An I, nr. 4, octombrie 2003, pag. 26
48 �ns�, nota bene, nici Codreanu, nici Legiunea, nu-i urau pe Evrei. Nici ca persoane individuale; �i nici ca fiin�� vie colectiv� – Neamul Evreiesc. Dup� cum, tot astfel, nu urau nici un alt Neam.
Ei, ca orice organism viu �i biologic normal, caracterizat adic� prin sensibilitate �i reactivitate, se ridicau �mpotriva acelor ATITUDINI evreie�ti pe care le considerau ca d�un�toare drepturilor legitime �i intereselor vitale ale Neamului Rom�nesc.
„Notabil este faptul – relev� Roxana Simionescu – c�, spre deosebire de celelalte organiza�ii na�ionaliste din Europa interbelic� (croat�, belgian�, maghiar�, slovac�), Mi�carea Legionar� nu a fost incriminat� de Tribunalul de la N�renberg”., Roxana Simionescu, Not� introductiv� la Compendiul Doctrina Legionar�. Prezentare concis�, Editura Lucman, Bucure�ti, 2003, pag. 17
�i nu a fost incriminat� nu at�t „datorit� �nchiderii la Auschwitz a legionarilor care se refugiaser� �n Germania”(Nicolae Mitric�, Episoade dintr-un r�zboi nedeclarat, partea a III-a, �n Revista Francmasoneria. Dezv�luiri cutremur�toare, nr. 7/2003, pag. 9), ci, precum precizeaz� Ion Varlam, mai cu seam� „pentru c� Legiunea a afirmat clar �n doctrina ei c� oamenii nu se deosebesc prin culoare sau s�nge, deci nu putea fi acuzat� de rasism. Era �mpotriva evreilor ca reprezent�nd o religie distinct�, cu o moral� distinct� �i cu o mentalitate distinct�, deci un corp str�in cu influen�� «alterant�» �n s�nul comunit��ii na�ionale. �ns� legionarii nu s-au legat de ei pe considerente rasiale, spun�nd c� sunt genetic inferiori �i a�a mai departe”., Ion Varlam, Conspirarea deconspir�rii, pag. 333
Edificator �n acest sens este c� „la Congresul NSDAP (Partidul Na�ional Socialist al Muncitorilor din Germania) din 1935( conduc�torul delega�iei rom�ne a fost Ion Mo�a, care avea un doctorat �n filosofie, luat de altfel �n Germania. Privitor la tezele rasiale, despre care s-a vorbit mult la aceast� reuniune, Mo�a a r�spuns, de la tribun�, cu Hitler de fa�� �i vorbind cu patos (ceea ce l-a �nfuriat foarte tare pe cancelarul german, care a cerut s� nu mai fie niciodat� invitat �n Germania), spun�nd(: «Rasismul este forma cea mai vulgar� de materialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, s�nge sau culoarea pielii. Ei se deosebesc prin spirit, adic� prin crea�ia, cultura �i religia lor». Aceast� idee, care a fost relevat� �n multe din articolele lui Mo�a, nu a �nlesnit coexisten�a dintre legionari �i nazi�ti. De aceea exist� specula�ii c� Ion Mo�a ar fi fost lichidat...”(ibidem, pag. 336, 337)
Cu nimic mai prejos ca valoare revelatorie: „Povestea cu cadavrele evreie�ti ag��ate �n c�rlige la Abator”.(R�zvan Codrescu, �n c�utarea Legiunii pierdute, pag. 15) Despre ea, R�zvan Codrescu dezv�luie: „Exist� o dezmin�ire semnat� de mai tot personalul de atunci al Abatorului din Bucure�ti, expediat� ziarelor Universul �i Dreptatea, dar a c�rei publicare a fost interzis� de cenzura antonescian�. Prof. dr. Radu Iftimovici a l�murit lucrurile cu claritate, cu citate, m�rturii �i fotocopii, �n Expres Magazin nr.87, 25 martie 1992, sub titlul Spulberarea unei legende. Progromul de la Abator (material ap�rut �i sub form� de bro�ur�). Exist� �n acest sens �i o m�rturie (m�rturisire n.n.) f�cut� �n �nchisoare de Petre Pandrea (atestat� de Petre �u�ea, Dumitru Funda �i Simion Ghinea), care a( cercetat faptul la fa�a locului, din zel antilegionar («Pe atunci eram – obi�nuia el s� spun� – un tovar� de drum imbecil» al comuni�tilor). Este inutil s� ad�ug�m c� niciodat� nu s-a vorbit despre identitatea victimelor respective, nici despre ce s-a �nt�mplat cu ele (cu cadavrele n.n.)...( Eugen Cristescu �nsu�i i-a( m�rturisit lui Petre Pandrea contrafacerea din birourile Siguran�ei a fotografiei cu cadavrele de la Abator”. (ibidem, pag. 15, 16) Vezi, de asemenea, Radu Theodoru, A fost sau nu HOLOCAUST?, Editura Lucman, Bucure�ti, 2003 – Capitolul Rebeliunea Legionar�. Minciuna progromului de la Bucure�ti. Sfruntata minciun� a cadavrelor de la Abator, pag. 198-212.
49 idem, Pentru legionari, pag. 73
C�t de dezirabil mai puteau fi el – Codreanu – �i, implicit, Mi�carea Legionar�, puternicilor lumii? Comuni�ti, masoni, nu import�.
Apropo, �n leg�tur� cu eventualitatea posibilit��ii de a i se permite cre�tinismului existen�a �n Masonerie, g�se�ti �n lucrarea Ordinul Masonic Rom�n precizarea:
- „aprilie 1929: gr. 30, Octavian Goga militeaz� pentru fondarea Blocului cre�tin francmasonic.
- «d. Octavian Goga, care de�i este mason, habar n-are de rostul francmasoneriei, c�ci �i-a permis s� vorbeasc� �n loj� despre cre�tinism – gre�eal� ce masonii ce masonii nu �i vor ierta niciodat�. D[omnul] Goga a mers a�a de departe cu naivitatea sa, �nc�t a propus ca Loja Na�ional� s� se numeasc� Loja Cre�tin-Na�ional�.»(V.Trifu, 1932)”50
50 Horia Nestorescu B�lce�ti, Ordinul Masonic Rom�n, pag. 344
Iar Nichifor Crainic, �n Ortodoxism �i Masonerie, exprim�ndu-se asupra motivului prezen�ei Bibliei ca obiect ritualic �n anumite loji, comenteaz�:
„Francmasonii rom�ni de rit sco�ian( zic: «Noi nu suntem �mpotriva ortodoxiei cum sunt cei de la Marele Orient. Noi admitem Biblia. Noi jur�m pe Biblie».
Ce e adev�rat din toate astea?
Masoneria, fie sco�ian�, fie cealalt�, e un fel de religie deandoaselea. Ea are temple, un cult organizat cu diferite ritualuri �i o serie de obiecte simbolice. �ntre aceste obiecte simbolice, masoneria sco�ian� admite �i Biblia. Ce �nseamn� aceasta? C� masoneria admite doctrina cuprins� �n Biblie? �n cazul acesta ea n-ar fi dec�t o sect� religioas� ca multe secte n�scute din cre�tinism. Dar nu! Biblia �n masonism are cu totul alt� semnifica�ie. S� consult�m cartea domnului Eugen Lannhoff. «Biblia, raportorul �i compasul» – zice d�nsul – «sunt cele trei mari lumini ale masoneriei».
«Biblia, lumina de deasupra noastr�, NU CA AUTORITATE DOGMATIC�, ci ca expresie a credin�ei �ntr-o ordine moral� universal�!»
Adic� un simplu simbol, ca raportorul, «lumina din noi» �i ca compasul, «lumina din jurul nostru». Prin urmare, �n masonerie Biblia joac� un rol de simbol exact ca oricare alt obiect, de pild� compasul �i raportorul. �n locul ei ar putea �i o strachin� s� �nsemne acela� simbol, fiindc� sensul simbolic nu se leag� de autoritatea dogmatic� a Bibliei! Dar ce mai �nseamn� Biblia dac� o despoi de autoritatea dogmatic� a doctrinei revelate? Nu e vorba aici de o suprem� batjocur� ce se aduce divinei c�r�i, reduc�nd-o la sensul pe care �l pot avea un �or�, o mistrie, sau un compas?”(Nichifor Crainic, Ortodoxism �i Masonerie, �n Ioan M. Mare�, Francmasoneria �n filmul «Ecaterina Teodoroiu», 1933, pag. 54, 55)
C�t despre autoprezentarea ca deiste a unora dintre loji, acela�i Nichifor Crainic, noteaz�:
„Nu exist� o separa�ie �ntre cele dou� masonerii: cea sco�ian� �i cea a Marelui Orient. Ele lucreaz� m�n� �n m�n�. Numai c� cea sco�ian� se m�rturise�te deist�. Aceasta nu �nseamn� �n nici un caz c� admite cre�tinismul. Deismul e o concep�ie filosofic� ce admite la originea lumii un principiu abstract, creator �i impersonal, cu care �ns� lumea nu mai are nimic deaface. �n fond, aceast� �nv���tur� nu este dec�t o nuan�� a ateismului, un ateism camuflat. Formula simbolic� din ritul sco�ian «ï¿½n numele marelui arhitect al tuturor lumilor», dup� �ns�i interpretarea pe care o d� d. Eugen Lannhoff, nu �nseamn� o formul� de credin�� �ntr-un dumnezeu personal. Ea e men�inut� ca o expresie pur simbolic� pentru a �mp�ca pe cei cari vin �n masonerie cu convingerile religioase ale Bisericii”., ibidem, pag. 54
„Toate afirma�iile mele au un caracter obiectiv. Ele se �ntemeiaz� pe o carte monumental� Die Freimaurer de d. Eugen Lannhoff, mason convins, ap�rut� �n 1929 la Viena. Cartea mi-a fost d�ruit� de distinsul meu prieten dr. Heinrich Studer, proprietarul editurii Amaltheea, unde a ap�rut lucrarea. Die Freimaurer, adic� Francmasonii, e o carte de expunere �i ap�rare a institu�iei oculte alc�tuit� dup� documente ce i s-au pus la dispozi�ie autorului de lojile masonice. Prin urmare, o carte incontestabil masonic�”., ibidem, pag. 53
�n 1937 Corneliu Zelea Codreanu face �n mass-media, precum bine se �tie, „declara�ia51 c� �n caz de venire la guvern, �n 48 de ore( va completa alian�a tradi�ional� cu Fran�a prin alian�� eficace cu Germania52”53.
51 �n urma c�reia, „la 27 mai 1938 Tribunalul Militar Bucure�ti execut�nd ordinul dictatorului Carol al II-lea l-a condamnat( la 10 ani �nchisoare pentru «tr�dare»”., �erban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand C�linescu �i epoca 1930-1950, Editura TCM Print, Bucure�ti, 2004, pag. 118
52Alian�� gra�ie c�reia, dac� s-ar fi-ncheiat, „Germania: a) putea �ncepe r�zboiul antisovietic �nainte de �narmarea [masiv� a] U.R.S.S.-ului �nceput� �n 1939-1940 �i b) nu avea �n nici un fel nevoie de r�zboiul inutil �i fratricid cu Fran�a �i Anglia”.(ibidem, pag. 119) Aceasta deoarece „cu lan�ul mun�ilor Carpa�i �i cu petrolul din Valea Prahovei Rom�nia este cheia continentului Europa”., ibidem
53 ibidem, pag. 118
Dar, „la �ntrevederea de la Berchtesgaden, din 24 noiembrie 1938, Adolf Hitler n-a spus nici un cuv�nt �n leg�tur� cu Corneliu Z. Codreanu �i cu proiectul unanim �tiut �n Europa al asasin�rii lui �n �nchisoare. Fa�� de aceast� ab�inere, regele Carol al II-lea a �n�eles posibilitatea unui asentiment �i a �ntrebat: «Aceasta �nseamn� �n politica intern� c� am m�n� liber�?»”54
54 ibidem
„Marele F�hrer Adolf Hitler a r�spuns: «Da, �n politica intern� ave�i m�n� liber�».
�i-au str�ns m�inile”55.
55 ibidem
�i, mai departe, „�n noaptea de 21/22 I 1941 Adolf Hitler cheam� la telefon pe Ion Antonescu: «Pentru ce te-ai oprit? Intr� cu tancurile �n sediile lor �i sv�rle-i afar�»”56.
56 �erban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva dec�t Horia Sima, vol.II, Editura Crater, Bucure�ti, 1996, pag. 79
Iar c�nd asupra legionarilor care „dup� a�a-zisa rebeliune legionar� se refugiaz� �n Germania, �n februarie 1941, (�n loc s� li se asigure libertatea �i imunitatea( s-a ac�ionat cu m�suri de constr�ngere”57: „autorit��ile naziste f�ceau aplicarea doctrinei politice a lui Alfred Rosenberg, care preconiza sl�birea �i chiar nimicirea elitelor na�ionaliste din ��rile ocupate sau aliate(”58.
57 Carol Papanace, Prefa�� la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de lupt� politic�, Tipografia INFCON S.A., Constan�a, 2005, pag. 9
58 ibidem
Dar puterea comunist� nu tot distrugerea acelora�i elite o viza?...
Iat� ce scrie negru pe alb �n procesul-verbal al conferin�ei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne, din Rom�nia, la 18 mai 1948, referitoare la pozi�ia fa�� de Mi�carea Legionar�: „�edin�a este deschis� de domnul ministru Teohari Georgescu, care expune «Pozi�ia fa�� de mi�carea legionar�». Domnul ministru a ar�tat c� dup� 6 martie 1945 �n fa�a noastr� s-a pus problema de a �nfr�nge pe to�i du�manii poporului.
Legionarii au fost, sunt �i vor fi printre cei mai primejdio�i dintre du�mani”59.
59 1948 mai 18. Proces-verbal al conferin�ei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne referitoare la mi�carea legionar�, Arhiva Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 – �n volumul: Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, ”Bande, bandi�i �i eroi”. Grupurile de rezisten�� �i Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedic�, Bucure�ti, 2003, pag. 43
Dar cel mai dur dintre regimurile deten�iei politice post ’45, cel de disolu�ie a personalit��ii prin tortur� permanent�, pe care de�inu�ii erau for�a�i s� �i-o aplice RECIPROC, asupra cui a fost utilizat60?61
60 �i cine l-a dirijat?
Makarenko, specialistul sovietic �n practicarea celor mai diabolice tehnici de torturare, din ordinul cui superviza �i �ndruma, �n Rom�nia, cu maxim� minu�iozitate, preparativele declan��rii «morbului Pite�ti»? Vezi pe larg Reeducarea prin tortur� (denumirea exact�: Gheorghe Boldur L��escu �i Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist �n Rom�nia, vol. IV, Reeducarea prin tortur�, Editura Albatros, Bucure�ti, 2003).
Ana Pauker („Hana Rabinsohn”(Te�u Solomovici, Securitatea �i Evreii, vol. II Teroare. Crime. Turn�tori. Colabora�ioni�ti, Editura Te�u, Bucure�ti, 2004, pag. 11)) ce origine etnic� avea? „De la Tatiana Pauker-Br�tescu, fiica Anei Pauker �i a lui Marcel Pauker, provine o not� biografic� exact�”(ibidem, pag. 12). Extrag din ea: „«La unul dintre fra�i, Zalman Rabinsohn, a �inut enorm; acesta, de altfel, avea s� revin� �n Rom�nia din Israel, unde plecase �nainte de 23 august 1944, a fost profesor de ebraic� �i poet»”(ibidem); „«a f�cut �coala elementar� �i, dup� cum am aflat din povestirile Bellei, m�tu�a mea, a fost �i la Heider, �coala religioas� pentru b�ie�i, la Bucure�ti, unde, printr-o excep�ie a fost �i ea admis�”., ibidem
Dar Alexandru Nicolschi? Vezi sec�iunea Alexandru Nicolschi, sau cum devine un evreu general de securitate – al treilea capitol din Te�u Solomovici, Securitatea �i Evreii, vol.I, Despre c�l�i �i despre victime, Prefa�� de R�zvan Theodorescu, Cuv�nt �nainte de Sorin Ro�ca St�nescu, Editura Ziua, Bucure�ti, 2003, pag. 125-136.
�i afl�-i, chiar din propriile-i cuvinte, povestea numelui: „«Ini�ial, numele meu a fost Boris Grunberg, dar �n mai 1941 am plecat din URSS cu o misiune �n Rom�nia, c�nd am fost prins �i ca s�-mi pot ascunde trecutul �i misiunea mi-am schimbat numele �n Nicolschi Alexandru Sergheevici; sub acest nume am fost cercetat de Organele Biroului II Bucure�ti �i sub acest nume m� recomand p�n� ast�zi»”., Alexandru Nicolschi, Autobiografie-sintez�, �n Te�u Solomovici, Securitatea �i Evreii, vol.I, Despre c�l�i �i despre victime, pag. 127
61 Studiul Gheorghe Boldur L��escu �i Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist �n Rom�nia, vol. IV, Reeducarea prin tortur�, Editura Albatros, Bucure�ti, 2003, sau articolul Ionu� B�ia�, Cine �i de ce conduce Rom�nia, Revista Permanen�e, Anul VIII, nr. 8, august 2005, pag. 20 – ca s� iau doar dou� exemple – sunt extrem de elocvente �n acest sens. |
|
Autentificare
