MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (4-5)

[adelin_antonescu]

Cu aceeaďż˝i credin�� ďż˝n Dumnezeu – circumstanďż˝iazďż˝ Ion Coja –, legionarii au mers ďż˝i ei dupďż˝ pilda cristicďż˝, a Celui ce a propovďż˝duit ďż˝nv���tura iubirii ďż˝mpinsďż˝ pďż˝nďż˝ la gestul paradoxal de a-i oferi celui ce te-a pďż˝lmuit o datďż˝ ďż˝i celďż˝lalt obraz!
Numai c� acela�i Iisus ne-a �nv��at c� sunt momente c�nd trebuie s� mai pui m�na �i pe biciul pedepsitor, nu pentru a te ap�ra pe tine, fiin�� trec�toare, individ sortit unei existen�e efemere, ci ca s� te pui stavil� c�nd cel�lalt atenteaz� la ve�nicia neamului t�u, la integritatea comunit��ii �n care te-ai n�scut �i care �i-a dat identitate �n fa�a lui Dumnezeu! Ca s�-i aperi pe ai t�i!...
Da, �ntorci �i cel�lalt obraz, dar numai dac� e vorba strict de obrazul t�u, ca ins, ca persoan�. Dar c�nd cineva love�te �n obrazul neamului t�u, atunci �i Iisus �i Moise, �i oricine, to�i te �nva�� la fel: s� fii necru��tor!
Sub aceastďż˝ boltďż˝ de semnificaďż˝ii se ďż˝nscrie gestul nicadorilor ďż˝i, ďż˝n mare, toate violenďż˝ele comise de legionari!”, Ion Coja, Nicadorii, ďż˝n Sďż˝pďż˝mďż˝na romďż˝neascďż˝, An II, nr. 51, 16-22 noiembrie 2006, pag. 24
„Cďż˝ci legionarii aďż˝a s-au simďż˝it ďż˝i aďż˝a au ďż˝i fost atunci cďż˝nd au ridicat braďż˝ul pedepsitor: ďż˝n legitimďż˝ apďż˝rare. Dar nu ďż˝n apďż˝rarea propriei persoane, ci ďż˝n apďż˝rarea Neamului!”, ibidem
„«Salvarea ��rii, a Neamului, este legea mai presus de toate legile: suprema lex».
Nicadorii nu au ďż˝ncďż˝lcat aceastďż˝ lege ci, dimpotrivďż˝, i s-au supus fďż˝rďż˝ preget!”, ibidem
„Aceastďż˝ lege o nesocotise I.G. Duca, iar codul penal ďż˝i practica judiciarďż˝ ďż˝l lďż˝sau nepedepsit pe infractor. Pe I.G. Duca ďż˝i pe alďż˝ii care ďż˝tiau bine cďż˝ sďż˝vďż˝rďż˝iserďż˝ mari ticďż˝loďż˝ii pentru care nu aveau ďż˝nsďż˝ niciodatďż˝ sďż˝ plďż˝teascďż˝ ďż˝n faďż˝a instanďż˝elor atďż˝t de corupte ale Romďż˝niei interbelice. Dar iatďż˝ cďż˝ apare o instan�� nouďż˝, insensibilďż˝ la subtilit��ile avoc��eďż˝ti ďż˝i la forďż˝a banului de a corupe pe oricine. O instan�� care face, din interesul naďż˝ional, principiul suprem al justiďż˝iei! O instan�� care nu confundďż˝ justiďż˝ia cu legalitatea! Care nu recunoaďż˝te legile mďż˝sluite, gďż˝ndite pentru folosul marilor vďż˝nzďż˝tori de ďż˝arďż˝!
Aceast� justi�ie a ac�ionat prima oar� prin nicadori �i apari�ia ei e u�or de imaginat ce reac�ie a st�rnit �n clasa politic� a profitorilor de pe urma celor prea buni �i prea bl�nzi, �i u�or de prostit nu pentru c� ar fi pro�ti, ci pentru c� sunt capabili s� vad�, chiar �i-n tic�lo�ia �i nedreptatea cea mai mare, voia Domnului.
Facďż˝-se!”, ibidem

„Nicadorii(, au gďż˝sit cum sďż˝ dea peste cap ďż˝ntregul sistem de apďż˝rare pe care ďż˝i l-au creat, prin minciunďż˝ ďż˝i ďż˝nďż˝elďż˝torie adversarii lor, sistem de apďż˝rare care a transformat democraďż˝ia , ca sistem politic, ďż˝i justiďż˝ia, ca instituďż˝ie, (ďż˝n prestatori de servicii pentru caracatiďż˝a mondialďż˝ a corupďż˝iei, infiltratďż˝ pďż˝nďż˝ la cel mai mďż˝runt funďż˝ionar de stat”., ibidem

Aidoma, adicďż˝ predďż˝ndu-se Poliďż˝iei din proprie iniďż˝iativďż˝ – deďż˝i ar fi putut lesne sďż˝ fugďż˝ cu succes ďż˝i, de asemenea, cu toate cďż˝ ďż˝tiau exact ce cumplite consecinďż˝e, inclusiv cazne de felul acelora prin care Inchiziďż˝ia ďż˝ngrozise Spania cu jumďż˝tate de mileniu ďż˝n urmďż˝, vor avea sďż˝ suporte (vezi pe larg ďż˝i, fireďż˝te, nelimitativ: Ion Coja, art.cit., integral, sau Redacďż˝ia Obiectiv Legionar, Comentarii la articolul Mr. Ion T. Ciobanu, Dictatura Regelui Carol al II-lea sau despre cum s-a ďż˝ncercat gestionarea crizei acesteia, fďż˝cute ďż˝n Obiectiv Legionar, nr. 38-39, Septembrie-Octombrie 2006, pag. 6 [O.L. 38-39]) –, au procedat ďż˝i legionarii care, ďż˝n septembrie 1939, l-au «executat» pe Armand Cďż˝linescu, prim-ministrul asasin, care avea pe conďż˝tiin�� viaďż˝a (ďż˝i tinereďż˝ea) Cďż˝pitanului, a nicadorilor ďż˝i a decemvirilor, uciďż˝i prin strangulare de gardienii care ďż˝i pďż˝zeau”., Ion Coja, art.cit., pag. 24
„Imediat dupďż˝ atentat echipa Miti Dumitrescu s-a deplasat ďż˝n str. General Berthelot”(ďż˝erban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decďż˝t Horia Sima, vol.II, Editura Crater, Bucureďż˝ti, 1996, pag. 145)”ďż˝i, ďż˝i aminteďż˝te Paul ďż˝tiubei («la data aceea ďż˝n 1939( inginerul ďż˝ef al aparatelor din Radiodifuziune», cf. ďż˝erban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Cďż˝linescu ďż˝i epoca 1930-1950, pag. 43), a intrat ďż˝n localul Radiodifuziunii trďż˝gďż˝nd ďż˝n tavan mai multe focuri de revolver. Aceasta pentru a intimida ďż˝i paraliza presupusa gardďż˝ militarďż˝ de pazďż˝. Spre stupefacďż˝ia istoriei aceastďż˝ instituďż˝ie a Radiodifuziunii nu avea pazďż˝ militarďż˝ ďż˝i avea numai doi portari, salariaďż˝i proprii, care controlau intrarea.
Echipa Miti Dumitrescu s-a dus direct �n sala de �nregistrare �i difuziune unde c�nta orchestra Radio(. Miti Dumitrescu a luat microfonul din fa�a orchestrei �i a pronun�at urm�torul mesaj c�tre Na�iune �i Istorie:
«Astďż˝zi 21 septembrie 1939 ora 1430 primul ministru Armand Cďż˝linescu a fost executat de o echipďż˝ legionarďż˝ de sacrificiu care a fďż˝cut justiďż˝ie pentru asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu la 30 noiembrie 1938».
Salaria�ii Radiodifuziunii au �ntrerupt difuzarea la jum�tatea mesajului �i astfel publicul ascult�tor n-a recep�ionat justificarea atentatului.
Odat� cu exprimarea mesajului, echipa Miti Dumitrescu a depus pe podea revolverele �i a ridicat spre tavan ambele m�ini.
Aceasta cu semnifica�ie de predare c�tre autorit��ile de stat. P�n� s� vin� poli�ia spre a-i aresta(, directorul general al Radiodifuziunii( s-a repezit asupra lui Miti Dumitrescu �i i-a tras dou� palme. Miti Dumitrescu nu a ripostat �i a r�mas mai departe imobil cu m�inile ridicate spre tavan.

Poliďż˝ia a venit ďż˝n frunte cu generalul Gavrilďż˝ Marinescu ďż˝i i-a luat pe legionari”., Paul ďż˝tiubei, Mďż˝rturisire fďż˝cutďż˝ ďż˝n calitate de pacient doctorului ďż˝erban Milcoveanu, redatďż˝ ďż˝n ďż˝erban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Cďż˝linescu ďż˝i epoca 1930-1950, pag. 43, 44
„Lui Miti Dumitrescu i s-au rupt ambele braďż˝e, iar limba i-a fost scoasďż˝ din gurďż˝ cu un cďż˝rlig”., Redacďż˝ia Obiectiv legionar, Comentariile amintite, extras
Fiecare dintre cei nouďż˝ membri ai echipei de sacrificiu, dupďż˝ ce a fost „torturat timp de 8 ore ďż˝ntr-un mod ďż˝nfiorďż˝tor”(XXX, Cronologie legionarďż˝, ďż˝n [O.L. 38-39], pag. 69, Ediďż˝ia I-a, Colecďż˝ia Omul Nou, Salzburg, 1953), a fost „legat ďż˝i ďż˝mpuďż˝cat fďż˝rďż˝ judecatďż˝”., ibidem
Apoi, tot Poliďż˝ia, „le-a depus cadavrele chiar la locul atentatului, strada ďż˝tirbei Vodďż˝ la ďż˝ntretďż˝ierea cu bulevardul Ardealului”., ďż˝erban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Cďż˝linescu ďż˝i epoca 1930-1950, pag. 44
„ďż˝ncďż˝ o informaďż˝ie.
La acea dat� era mare canicul� �n Bucure�ti.
Prefectura Poli�iei Capitalei a montat �n jurul cadavrelor mai multe tribune pentru ca publicul s� [le] vizioneze descompunerea(.
La fa�a locului au venit membrii Guvernului �i alte somit��i ale clasei conduc�toare.
ďż˝n «Jurnalul» care a rulat la cinematografele din acea epocďż˝ s-a putut vedea [,spre pildďż˝,] cum( ministrul educaďż˝iei naďż˝ionale profesorul Petre Andrei scuipďż˝ cadavrele ďż˝n chip de urďż˝ ďż˝i pedeapsďż˝ post mortem”., ibidem, pag. 45
De asemenea, „( ďż˝colile au venit sďż˝ le scuipe ďż˝i sďż˝ le blesteme”., ďż˝erban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decďż˝t Horia Sima, vol.I, pag. 146
„Nu se ďż˝tie ce s-a ďż˝ntďż˝mplat [apoi] cu cadavrele(. Dupďż˝ toate probabilit��ile au fost incinerate la Crematoriul Cenuďż˝a ďż˝i ce a rezultat a fost azvďż˝rlit la gunoi”., idem, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Cďż˝linescu ďż˝i epoca 1930-1950, pag. 45
Din cadrul aceloraďż˝i sinistre represalii, fac parte ďż˝i „masacrele miďż˝eleďż˝ti din noaptea de 21-22 septembrie 1939. Noul guvern constituit sub preďż˝edenďż˝ia gen[eralului] Argeďż˝anu, avďż˝nd pe gen[eralul] Gavril[ďż˝] Marinescu ca Ministru de Interne, a ordonat uciderea tuturor fruntaďż˝ilor legionari din lagďż˝re ďż˝i ďż˝nchisori, precum ďż˝i a cďż˝te 3-5 legionari din fiecare judeďż˝.
Astfel, au fost asasinaďż˝i grupul de la ďż˝nchisoarea Rďż˝mnicu-Sďż˝rat ďż˝n frunte cu ing. Gh. Clime, care a fost( torturat ďż˝n mod ďż˝nfiorďż˝tor; 44 ďż˝n lagďż˝rul de la Miercurea Ciuc; 31 ďż˝n lagďż˝rul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar din Braďż˝ov; 10 ďż˝n Bucureďż˝ti; 147 ďż˝n restul ��rii. ďż˝n total, 252 de legionari”., XXX, Cronologie legionarďż˝, ďż˝n [O.L. 38-39], pag. 70
De asemenea, pe 22 septembrie „Victor Dragomirescu este ridicat de la Spitalul ďż˝nchisorii Vďż˝cďż˝reďż˝ti, sugrumat ďż˝n maďż˝inďż˝ ďż˝i dus la crematoriu unde, ďż˝ncďż˝ dďż˝nd semne de via��, a fost ars de viu”., ibidem

Omisesem, mai sus, sďż˝-ďż˝i precizez motivul asasinďż˝rii lui I.G. Duca. El, ďż˝n calitatea sa de prim-ministru, semnase, ďż˝n 1933, un angajament internaďż˝ional pentru ďż˝ncet��enirea ďż˝n ďż˝arďż˝ a 300.000 de evrei (vezi detalii ďż˝n Ion Coja, art.cit, pag. 22). ďż˝i-aceasta cďż˝nd, „ďż˝n luna decembrie 1933, vreme de pace, nu existau nicďż˝ieri [ďż˝n lume] persecuďż˝ii antievreieďż˝ti”(ibidem, pag. 22); „iar adďż˝ugaďż˝i la ceilalďż˝i aflaďż˝i deja ďż˝n Romďż˝nia, unii cu forme legale, alďż˝ii clandestini, evreii din Romďż˝nia ar fi ajuns sďż˝ depďż˝eascďż˝ un milion ďż˝i jumďż˝tate, devenind, practic, cea mai numeroasďż˝ minoritate etnicďż˝ din Romďż˝nia”., ibidem
Dar „de ce sďż˝ se producďż˝ un asemenea exod, din Polonia ďż˝n Romďż˝nia, un exod de dimensiuni superioare celui biblic?! Explicaďż˝ii oficiale nu s-au dat, dar chiar ďż˝i dacďż˝ ar fi existat aceste justificďż˝ri, cine ar fi ďż˝mpiedicat apariďż˝ia altor explicaďż˝ii, a altor «scenarii»?
Un astfel de scenariu, care a circulat mult ďż˝n perioada interbelicďż˝, este acela potrivit cďż˝ruia comunitatea evreiascďż˝, preocupatďż˝( ďż˝n mod firesc, de constituirea unui stat Israel, cu un teritoriu propriu, ar fi vizat, ca teritoriu al acestui stat, o parte din teritoriul romďż˝nesc!”., ibidem
„La acea datďż˝, ďż˝n 1933, acest plan al cďż˝rui susďż˝inďż˝tor tenace fusese vestitul ministru [de interne al Franďż˝ei]( Adolphe Crďż˝mieux (1796-1880), avea o vechime de aproape un secol! Aďż˝a se explicďż˝, susďż˝in unii, presiunile fďż˝cute asupra Romďż˝niei ďż˝i la Conferinďż˝a internaďż˝ionalďż˝ de la Berlin (1878), ďż˝i la Paris (dupďż˝ primul rďż˝zboi mondial), pentru ca Romďż˝nia sďż˝ accepte ďż˝ncet��enirea necondiďż˝ionatďż˝ a oricďż˝rui evreu care ar fi vrut sďż˝ se stabileascďż˝ ďż˝n Romďż˝nia. Deja ďż˝nsďż˝, pe cďż˝i legale sau altminteri, ďż˝n Romďż˝nia de dupďż˝ 1830, s-au scurs importante efective umane evreieďż˝ti, din Rusia ďż˝i Polonia ďż˝ndeosebi, al cďż˝ror numďż˝r ameninďż˝a sďż˝ punďż˝ ďż˝n cumpďż˝nďż˝ caracterul romďż˝nesc al unor importante suprafeďż˝e din teritoriul naďż˝ional. Oraďż˝ele moldoveneďż˝ti, ďż˝n frunte cu Iaďż˝ii, erau deja locuite cam toate de o populaďż˝ie majoritar evreiascďż˝.
Cum pica ďż˝n acest context intrarea ďż˝n ďż˝arďż˝ a ďż˝ncďż˝ 300.000 de evrei, e uďż˝or sďż˝ ne imaginďż˝m! Din pďż˝cate singurii care au reacďż˝ionat (iar reacďż˝ia lor nu a imaginat cea mai fericitďż˝ soluďż˝ie) au fost legionarii. Celelalte formaďż˝iuni politice nu au avut nimic de obiectat. Din partea legionarilor, generalul Cantacuzino-Grďż˝nicerul i-a fďż˝cut o vizitďż˝ prim-ministrului acasďż˝ ďż˝i, ďż˝n virtutea faptului cďż˝ se cunoďż˝teau ďż˝i se preďż˝uiau dintotdeauna, (l-a avertizat: «Ghi��, sďż˝ ďż˝tii cďż˝ dacďż˝ semnezi intrarea ďż˝n ďż˝arďż˝ a 300.000 de evrei, bďż˝ieďż˝ii (adicďż˝ legionarii – n. I.Coja.) te ďż˝mpuďż˝cďż˝!»
Generalul, aďż˝adar, nu s-a plďż˝ns de nedreptatea care li se fďż˝cea legionarilor prin desfiinďż˝area partidului lor, ďż˝mpiedicďż˝ndu-i sďż˝ se prezinte la alegerile de peste cďż˝teva zile. Ci i-a fďż˝cut lui Duca o cerere pe care ar fi trebuit s-o susďż˝inďż˝ ďż˝i celelalte partide, cďż˝ci intrarea a 300.000 de alogeni, indiferent de naďż˝ionalitatea acestora, era o mďż˝surďż˝ inacceptabilďż˝ ďż˝n numele celor mai elementare interese naďż˝ionale”., ibidem
„Sora lui I.G. Duca( a reprodus cuvintele pe care le-a rostit I.G. Duca, ďż˝ntors acasďż˝, dupďż˝ ce a semnat pentru ďż˝ncet��enirea celor 300.000 de evrei: «Mi-am semnat condamnarea la moarte!»
E cumplit ďż˝i naďż˝te o mulďż˝ime de ďż˝ntrebďż˝ri faptul cďż˝ I.G. Duca a semnat acea convenďż˝ie (sau ce-o fi fost), ďż˝tiind bine ce i se va ďż˝ntďż˝mpla ďż˝i, mai ales, ďż˝tiind bine cďż˝t rďż˝u aduce astfel ��rii ďż˝i Neamului sďż˝u. De ce a semnat I.G. Duca? Singurul rďż˝spuns plauzibil rďż˝mďż˝ne acela cďż˝ I.G. Duca ďż˝i asumase anumite obligaďż˝ii de supunere ďż˝i ascultare necondiďż˝ionatďż˝, pe care nu era chip sďż˝ le ďż˝ncalce”..., ibidem

Oricum, „asasinatul politic nu a fost inventat de legionari! Dar este evident cďż˝ legionarii sunt acuzaďż˝i pentru aceste asasinate cu o insisten�� ďż˝i cu o strategie a dezinformďż˝rii atďż˝t de bine pusďż˝ la punct ďż˝ncďż˝t trebuie sďż˝ ne ďż˝ntrebďż˝m ce anume supďż˝rďż˝ ďż˝n mod specific ďż˝i pe cine ďż˝n faptul cďż˝ legionarii, pe parcursul a( 20 de ani( sďż˝vďż˝rďż˝iserďż˝ cďż˝teva asasinate (Manciu, Duca, Stelescu, Armand Cďż˝linescu ďż˝i...cam «atďż˝t»), iar ďż˝mpotriva lor autorit��ile, subliniez: autorit��ile, ocolind legea, ďż˝ncďż˝lcďż˝nd-o chiar, uciseserďż˝ cu de la sine voie, a regelui ďż˝i a zbirilor poliďż˝iei ďż˝i din guvern, peste 300 (trei sute) de tineri care, ca persoanďż˝, ca individ, nu sďż˝vďż˝rďż˝iserďż˝ nici o infracďż˝iune, nici o fďż˝rďż˝delege.
Se uit� lucrul acesta sau este complet necunoscut de cei care �i consider� mai departe pe legionari ni�te asasini prin excelen��, adic� prin mentalitate �i prin program politic.
Mai sunt oare legionarii, la acest «scor» atďż˝t de categoric, 300-4, mai sunt ei asasinii sďż˝ngeroďż˝i ďż˝i bezmetici pe care ni-i prezintďż˝ fel de fel de istorici ďż˝i publiciďż˝ti care uitďż˝ cu consecvenďż˝a cea mai stranie sďż˝ aminteascďż˝ circumstanďż˝ele( ďż˝n care aceďż˝tia s-au simďż˝it obligaďż˝i sďż˝ recurgďż˝ la forma supremďż˝ de apďż˝rare?!”, ibidem, pag. 24

Nu cumva, precum avertizeazďż˝ ďż˝erban Suru, „poate( cei din fruntea ��rii nu vor sďż˝ se cunoascďż˝ istoria realďż˝, cďż˝ci, de-abia atunci oamenii de rďż˝nd se vor putea proteja ďż˝mpotriva repetďż˝rii istoriei ďż˝i, o asemenea posibilitate, conducďż˝torii noďż˝tri nu o agreeazďż˝ cďż˝ci poate au de gďż˝nd sďż˝ «repete» istoria, luďż˝nd exemple din trecut atunci cďż˝nd se vor afla la ananghie. Sďż˝ nu uitďż˝m cďż˝ pentru Ion Iliescu a fost la modďż˝ ďż˝n anul 1990 sďż˝ dea vina pe legionari ďż˝i sďż˝ spunďż˝ cďż˝ ďż˝mpotriva regimului neocomunist de atunci, manifestaďż˝iile populare au fost de tip «legionar» - ďż˝n sensul rďż˝u al cuvďż˝ntului”., ďż˝erban Suru, Adresďż˝ cďż˝tre autorit��i..., ďż˝n Obiectiv Legionar, nr.38-39, Septembrie-Octombrie 2006, pag. 1, [O.L. 38-39]
Sďż˝ nu uitďż˝m, vorba lui Ion Coja, cďż˝, „ce trďż˝im noi azi seamďż˝nďż˝ destul de bine cu ce se ďż˝ntďż˝mpla ďż˝n Romďż˝nia anilor ’30. Numai cďż˝ atunci era mai evident pericolul din afarďż˝, al dezagregďż˝rii Romďż˝niei Mari. Acest pericol nu aďż˝ zice cďż˝ azi este mai mic, sau cďż˝ nu existďż˝! Dimpotrivďż˝! Este poate mai mare ca-n anii ’30, dar este mult mai discret, mai bine disimulat sub felurite lozinci ďż˝i structuri europenizante, uzďż˝nd de arme mai eficiente decďż˝t cele aflate ďż˝n dotarea armatelor, cum ar fi arma financiarďż˝ sau arma psihologicďż˝”., Ion Coja, art.cit., pag. 23
Apropo, ďż˝ntreabďż˝ retoric Nicador Zelea Codreanu: „Care erau atunci [,ďż˝n anii ’30,] duďż˝manii declaraďż˝i ai Legiunii ďż˝i implicit ai prosperit��ii Romďż˝niei ďż˝i ai romďż˝nilor?
Politicianismul, corup�ia, spolierea bog��iilor ��rii �i pauperizarea majorit��ii zdrobitoare a rom�nilor, asaltul economic al str�inilor, cump�r�nd totul pe nimic, �nrobind bietul rom�n pe salarii de supravie�uire, desp�durirea mun�ilor Rom�niei �n folosul unor venetici, transformarea rom�nilor �ntr-un popor de bolnavi datorit� mizeriei creatoare de boli sociale �i a asisten�ei sociale de dou� parale!

Atenďż˝ie, vi se pare cunoscut?( Ce vi se poate pďż˝rea depďż˝it?”, Nicador Zelea Codreanu, Despre niďż˝te reformatori, ďż˝n Cuvďż˝ntul Legionar, An III, nr.36, august 2006, pag. 3

Dac� nimic, are cuv�ntul �erban Suru:

„[–] Terorismul de stat este cel mai ďż˝nfiorďż˝tor, cel mai distrugďż˝tor tip de terorism, cďż˝ci cet��enii sunt la discreďż˝ia forďż˝elor Statului, forďż˝e care ďż˝n loc sďż˝ ďż˝i apere, ďż˝i tortureazďż˝ ďż˝i ďż˝i ucid”(ďż˝erban Suru, Invitaďż˝ie la Conferinďż˝a cu titlul «70 de ani de terorism ďż˝n Romďż˝nia modernďż˝ - ďż˝nceputul...», ďż˝inutďż˝ la Sala Dalles din Bd. Nicolae Bďż˝lcescu, nr. 18, sector 1, Bucureďż˝ti, ďż˝n data de 20.09.2006, ďż˝ntre orele 18-20. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n [O.L. 38-39], pag. 2), „practicďż˝nd teroarea de stat ca metodďż˝ de anihilare a adversarilor politici ďż˝i de supunere totalďż˝ a populaďż˝iei”., ibidem

Ciulesc urechea...
85 Faust Br�descu, op.cit., pag. 54

ďż˝i deďż˝i „ca ďż˝n orice revoluďż˝ie, se ďż˝ncearcďż˝ o schimbare radicalďż˝ socialďż˝(, masele nu mai sunt ďż˝ndemnate sďż˝ meargďż˝ la acte ďż˝i gesturi necontrolate, nu mai sunt ďż˝ndopate cu lozinci purtďż˝toare de urďż˝, nu mai sunt dirijate spre dezlipirea sufleteascďż˝ de naďż˝iunea din care fac parte”86. Iar „concepďż˝ia legionarďż˝ depďż˝eďż˝te scopul imediat al unei reuďż˝ite concrete de ďż˝nlďż˝turare a unei clase sociale prin alta”87, revoluďż˝ia ďż˝ntemeiatďż˝ pe ea luďż˝nd „ďż˝n consideraďż˝ie viitorul ďż˝ntregii naďż˝iuni, armonia ďż˝i bunďż˝starea socialďż˝ a tuturor claselor”88. „Nu se preconizeazďż˝ violenďż˝a, nu se urmďż˝reďż˝te distrugerea utilului experimentat, nu se insinueazďż˝ desprinderea individului de contextul naďż˝ional, nu se propovďż˝duieďż˝te fericirea ďż˝i bunďż˝starea prin desprinderea de Dumnezeu89”90.

86 ibidem, pag. 55
87 ibidem
88 ibidem

89 „Revoluďż˝ia legionarďż˝ are loc ďż˝n timp, printr-o gďż˝ndire ce ia ďż˝n consideraďż˝ie stabilirea unei armonii generale ďż˝i a centrului de realizare ďż˝n sufletul individului, iar nu ďż˝n izbucnirea unei rďż˝zvrďż˝tiri sďż˝ngeroase”., ibidem, pag. 60

90 ibidem

Aďż˝a se explicďż˝ de ce nici „dupďż˝ [mai mult de] trei sferturi de secol, spaima duďż˝manilor ďż˝n faďż˝a invincibilit��ii spirituale a edificiului legionar nu a ďż˝ncetat: s-a transmis copiilor ďż˝i nepoďż˝ilor, asemeni unei moďż˝teniri, astfel ďż˝ncďż˝t devine relativ simplu sďż˝ identifici un duďż˝man al neamului romďż˝nesc sau un arivist (grabďż˝ ďż˝i zel suspect ďż˝n a denatura ďż˝i stigmatiza legionarismul). Deďż˝i numďż˝rul legionarilor actuali este infim, deďż˝i tineretul de azi prezintďż˝ certitudinea cďż˝ nu poate urma calea elitei interbelice, deďż˝i literatura «verde» constituie o raritate, corul denigrďż˝rilor nu ďż˝nceteazďż˝. Dar pentru legionari «nu existďż˝ ďż˝nfrďż˝ngere ďż˝i dezarmare, cďż˝ci forďż˝a ale cďż˝rei unelte vrem noi sďż˝ fim e etern invincibilďż˝»(Ion Moďż˝a – La Icoanďż˝, 1927) ďż˝i «Chiar dacďż˝ a cďż˝zut Cďż˝pitanul, a rďż˝mas metoda!»”91. „Armatele cele mai eficace din lume sunt seminďż˝ele”92.

91 Nicoleta Codrin, Cuv�nt �nainte la volumul Constantin Papanace, Stilul legionar de lupt�. Concep�ia tactic� a C�pitanului, Editura Lucman, Bucure�ti, 2004, pag. 15
92 Lucian Blaga, Carne�elul negru, �n volumul Lucian Blaga, Aforisme, Text stabilit �i �ngrijit de Monica Manu, Editura Humanitas, Bucure�ti, 2001, pag. 279

„Corneliu Codreanu n-a pus problema Romďż˝niei imediate, a Romďż˝niei moderne sau contemporane. Era mult prea puďż˝in. Nu s-ar fi potrivit nici dimensiunii viziunii sale, ďż˝i nici aďż˝teptďż˝rilor noastre. El a pus problema ďż˝n termeni ultimi, ďż˝n totalitatea devenirii naďż˝ionale. El n-a vrut sďż˝ ďż˝ndrepte mizeria aproximativďż˝ a condiďż˝iei noastre, ci sďż˝ introducďż˝ Absolutul ďż˝n respiraďż˝ia zilnicďż˝ a Romďż˝niei. Nu o revoluďż˝ie a momentului istoric, ci una a istoriei”93.

93 Emil Cioran, Profilul interior al C�pitanului, �n Glasul str�mo�esc, Sibiu, anul VI, nr. 10 din 25 decembrie 1940. Textul se reg�se�te �n culegerea , Mi�carea Legionar� �n texte originale �i imagini, Editura Lucman, Bucure�ti, f.a., pag. 177 [M.L.T.O.I.]

ďż˝n legionarism, „ideea de bazďż˝ a revoluďż˝ionďż˝rii existenďż˝ei umane nu este nici libertatea ďż˝i, ďż˝n nici un caz autoritatea. «Miďż˝carea Legionarďż˝ nu se ďż˝ntemeiazďż˝ [ďż˝n] exclusiv[itate] nici pe principiul autorit��ii, nici pe cel al libert��ii. Ea ďż˝i are temeliile ďż˝nfipte ďż˝n principiul dragostei. ďż˝n el ďż˝i au rďż˝dďż˝cinile atďż˝t autoritatea, cďż˝t ďż˝i libertatea»(Corneliu Zelea Codreanu, Legiunea pentru supravieďż˝uirea fiinďż˝ei naďż˝ionale, pag. 59).
Este vorba despre aceeaďż˝i dragoste propovďż˝duitďż˝ de primii creďż˝tini, este dragostea dintre Christos ďż˝i apostoli. Dragostea legionarďż˝ nu este destinatďż˝ unor anumiďż˝i oameni dintr-un spaďż˝iu ďż˝i timp dat, ea este destinatďż˝ ďż˝ntregului neam romďż˝nesc”94.

94 Cezarina B�rzoi, Charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. Perspectiv� legionar�, IV, �n Permanen�e, anul VII, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2004, pag. 19

Aceasta explicďż˝ de ce „ďż˝n timp ce toate revoluďż˝iile sunt politice, revoluďż˝ia legionarďż˝ este spiritualďż˝ ďż˝i creďż˝tinďż˝.
ďż˝n timp ce toate revoluďż˝iile contemporane au ca scop cucerirea puterii de cďż˝tre o clasďż˝ socialďż˝ sau de cďż˝tre un om, revoluďż˝ia legionarďż˝ are drept ďż˝intďż˝ supremďż˝: mďż˝ntuirea neamului, ďż˝mpďż˝carea neamului romďż˝nesc cu Dumnezeu(”95.

95 Mircea Eliade, De ce cred ďż˝n biruinďż˝a Miďż˝cďż˝rii Legionare, ďż˝n Buna Vestire, anul I, nr. 244 din 17 decembrie 1937. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n culegerea , «Dosarul» Mircea Eliade, vol. V, (1936-1944), Jos farsa!, partea a doua, Cuvďż˝nt ďż˝nainte ďż˝i culegere de texte de Mircea Handoca, Editura Curtea Veche, Bucureďż˝ti, 2001, pag. 251 [D.M.E.-J.F.p.II]

„De aceea sensul Miďż˝cďż˝rii Legionare se deosebeďż˝te de tot ce s-a fďż˝cut pďż˝nďż˝ astďż˝zi ďż˝n istorie”96: „niciodatďż˝ cuvďż˝ntul Mďż˝ntuitorului n-a fost ďż˝nďż˝eles ca o revoluďż˝ie a forďż˝elor sufleteďż˝ti ďż˝mpotriva pďż˝catelor ďż˝i a slďż˝biciunilor cďż˝rnii”97. „O revoluďż˝ie spiritualďż˝ care luptďż˝ ďż˝n primul rďż˝nd ďż˝mpotriva pďż˝catului ďż˝i nevredniciei”98. O revoluďż˝ie a cďż˝rei biruin�� „va crea un om nou”99, „nďż˝scut dintr-un desďż˝vďż˝rďż˝it primat al spiritului ďż˝mpotriva temporalului, dintr-o biruin�� a duhului ďż˝mpotriva cďż˝rnii” 100.

96 ibidem, pag. 251, 252
97 ibidem, pag. 251
98 ibidem
99 ibidem, pag. 252
100 ibidem

„Legionarul nu mai trďż˝ieďż˝te la ďż˝ntďż˝mplare. Viaďż˝a lui are un sens precis ďż˝i major: revoluďż˝ia creďż˝tinďż˝, mďż˝ntuirea neamului romďż˝nesc”101.

101 Mircea Eliade, Noua aristocra�ie legionar�, �n Vremea, anul IX, nr. 522 din 23 ianuarie 1938. Textul se reg�se�te �n [D.M.E.-J.F.p.II], pag. 259

„Stilul de via�� legionar ďż˝nlďż˝turďż˝ tot ceea ce este inutil, exterior, ornamental, ďż˝nlďż˝turďż˝ tot ceea ce a creat strďż˝mb ďż˝i ďż˝mpovďż˝rďż˝tor o mentalitate ďż˝i o simďż˝ire ďż˝mbďż˝trďż˝nitďż˝, stilul legionar ďż˝nlďż˝turďż˝ tot ceea ce astďż˝zi, ca ďż˝i-n alte epoci asemďż˝nďż˝toare, sub pretenďż˝ie de civilizaďż˝ie ďż˝i rafinament, desfigureazďż˝ chipul omului ďż˝i ďż˝l ďż˝ndepďż˝rteazďż˝ de natura sa proprie.
Dar ce ďż˝nseamnďż˝ simplitate legionarďż˝? ďż˝nseamnďż˝ trďż˝irea adevďż˝ratďż˝: omul ďż˝n legile omeniei sale. Simplitatea legionarďż˝ ďż˝nseamnďż˝ linie dreaptďż˝, ďż˝nseamnďż˝ adďż˝ncime, ďż˝nseamnďż˝ ascezďż˝102. Ea decurge dintr-o adevďż˝ratďż˝ trďż˝ire ďż˝n spirit”103.

102 ďż˝nseamnďż˝-n-trun cuvďż˝nt CREDIN��. „Credin�� ďż˝i( jertfďż˝”.,Traian Herseni, Prefa�� la volumul Traian Herseni, Miďż˝carea Legionarďż˝ ďż˝i muncitorimea, Editura Miďż˝cďż˝rii Legionare, Bucureďż˝ti, 1940, pag. 3
Nu-ntďż˝mplďż˝tor „Miďż˝carea Legionarďż˝ are credinďż˝e, nu programe. Deosebirea e ca ďż˝ntre cer ďż˝i pďż˝mďż˝nt. Programul e ceva din afarďż˝, fďż˝cut anume sďż˝ cďż˝tige partizani. El se aseamďż˝nďż˝ cu rďż˝ma din undiďż˝a pescarului. Cu cďż˝t e mai grasďż˝ rďż˝ma, cu atďż˝t mai repede se prinde peďż˝tele ďż˝i, se ďż˝nďż˝elege, cu atďż˝t mai bine ďż˝i merge pescarului. Cu alte cuvinte: cu cďż˝t e mai darnic programul, cu atďż˝t se lasďż˝ mai repede pďż˝cďż˝lit alegďż˝torul ďż˝i, se ďż˝nďż˝elege, cu atďż˝t mai bine le merge partidelor. Spus pe fa��: programul e fďż˝cut de cei «deďż˝tepďż˝i» sau «ďż˝mecheri» ca sďż˝ amďż˝geascďż˝ pe cei «proďż˝ti» ďż˝n alegeri”. (Traian Herseni, Cuvďż˝nt ďż˝nainte la volumul Traian Herseni, Miďż˝carea Legionarďż˝ ďż˝i ��rďż˝nimea, Ediďż˝ia a II-a, Editura Miďż˝cďż˝rii Legionare, Bucureďż˝ti, 1940, pag. 3) E simptomatic cďż˝ ďż˝n „compoziďż˝ia comitetelor executive, centrale ďż˝i judeďż˝ene ale partidelor politice, din care se recruteazďż˝ miniďż˝trii ďż˝i prefecďż˝ii guvernelor ďż˝i deputaďż˝ii”(Traian Brďż˝ileanu, Politica, Editura, Albatros, Bucureďż˝ti, 2003, pag. 315. Ediďż˝ia a I-a, Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernďż˝uďż˝i, 1928), „predominďż˝ tipul intelectualului nemulďż˝umit cu leafa sa sau a[l] avocatului care sperďż˝ sďż˝-ďż˝i sporeascďż˝ clientela ďż˝i sďż˝ ďż˝nvďż˝rteascďż˝ afaceri mai bune devenind prefect sau deputat”., ibidem
Dupďż˝ ce trec alegerile, partidele ďż˝i-au ajuns scopul ďż˝i nu le mai pasďż˝ de nimic. Cďż˝ci politicianul «deďż˝tept» ďż˝tie cďż˝ pďż˝nďż˝ la alegerile viitoare «prostul» uitďż˝, iar el are vreme sďż˝-ďż˝i schimbe dacďż˝ nu nďż˝ravul, cel puďż˝in... programul.(Traian Herseni, Miďż˝carea Legionarďż˝ ďż˝i ��rďż˝nimea, pag. 3) „«Programele sunt vorbe»”., ibidem, pag. 3, 4

„Credinďż˝ele sunt cu totul altceva. Ele isvorďż˝sc dinlďż˝untru, din inima ďż˝i sufletul omului. Cu un program de care nu te ďż˝ii, ��i baďż˝i joc de alďż˝ii, cu o credin�� pe care o trďż˝dezi, ��i baďż˝i joc de Dumnezeu, de sufletul ďż˝i omenia ta. De aceea credinďż˝ele nu se pot schimba de pe o zi pe alta ďż˝i nici nu au preďż˝ decďż˝t dacďż˝ sunt ďż˝nfďż˝ptuite. Programele sunt fďż˝cute de oameni ďż˝i schimbate dupďż˝ oameni. Credinďż˝ele dimpotrivďż˝ schimbďż˝ ele pe oameni ďż˝i-i ridicďż˝ prin frumuseďż˝ea ďż˝i adevďż˝rul lor pďż˝nďż˝ la ele. Care din politicieni trďż˝ieďż˝te dupďż˝ programul partidului? Care e gata sďż˝ moarďż˝ pentru acest program? Legionarii ďż˝nsďż˝ trďż˝iesc dupďż˝ credinďż˝ele lor ďż˝i sunt gata sďż˝-ďż˝i de viaďż˝a pentru ele. Moďż˝a ďż˝i Marin, ca sďż˝ nu-i amintim decďż˝t pe ei, au murit ďż˝ntru credinďż˝a lor legionarďż˝. Din pricina aceasta credinďż˝ele nici nu au rostul sďż˝ aducďż˝ partizani, ele strďż˝ng numai ďż˝n jurul aceluiaďż˝i steag pe cei care sunt ďż˝n stare sďż˝ trďż˝iascďż˝ ďż˝i sďż˝ moarďż˝ pentru ele. Miďż˝carea Legionarďż˝ are credincioďż˝i, nu partizani. Din ea fac parte cei care jertfesc totul pentru ďż˝arďż˝, adicďż˝ pentru mďż˝ntuirea ďż˝i ďż˝nďż˝lďż˝area neamului romďż˝nesc. ďż˝n rďż˝ndurile ei nu intrďż˝ cei care cer, cei care umblďż˝ dupďż˝ cďż˝tig, cei care fug de muncďż˝ ďż˝i nu se ruďż˝ineazďż˝ sďż˝ cerďż˝eascďż˝, ci numai cei care dau, cei care se pďż˝gubesc pe ei pentru mďż˝rirea neamului., ibidem, pag. 4 Pe scurt, „Miďż˝carea Legionarďż˝ nu promite ďż˝i nu oferďż˝ nimďż˝nui nimic. Ea constituie o organizaďż˝ie ďż˝n care cel care intrďż˝ dďż˝ totul ďż˝i nu cere ďż˝n schimb nimic”., idem, pref.cit., pag. 3

„Cďż˝pitanul Legiunii n-a spus niciodatďż˝: «veniďż˝i fraďż˝ilor cu mine, cďż˝ vďż˝ dau marea cu sarea si cerul cu paserile» cum au spus( toďż˝i conducďż˝torii de partide din Romďż˝nia, ci spune: «eu am luat ďż˝n spate crucea suferintelor romďż˝neďż˝ti ďż˝i urc drumul care prin jertfďż˝ ne duce la biruin��; - cine se crede ďż˝n stare sďż˝ ďż˝ndure toate chinurile acestea sďż˝ vinďż˝ cu mine». Iar cďż˝nd a fost ďż˝ntrebat de program, Cďż˝pitanul a rďż˝spuns: «Sďż˝ dďż˝m tot ce avem pentru neamul nostru, luptďż˝nd din toate puterile ďż˝mpotriva tuturor acelora ce-l furďż˝, exploateazďż˝ ďż˝i dezonoreazďż˝, amenin��ndu-i existenďż˝a» (25 Oct. 1936). De aceea ďż˝n jurul sďż˝u n-au ce cďż˝uta lichelele, n-au ce cďż˝uta neoamenii. Chiar dacďż˝ vreunul dintre aceďż˝tia ďż˝ndrďż˝zneďż˝te sďż˝ se apropie, fuge ďż˝ndatďż˝ ce dďż˝ de greu, «fuge ca dracul de tďż˝mďż˝ie»”., ibidem, pag. 5

De aceea, „ďż˝n Legiune nimeni nu se uitďż˝ dacďż˝ eďż˝ti sďż˝rac, dacďż˝ ai haine roase, dacďż˝ eďż˝ti simplu muncitor cu ziua sau eďż˝ti mare bogďż˝taďż˝. Aici nu se pune preďż˝ decďż˝t pe credin��, pe jertfa adusďż˝, pe dragostea de neam ďż˝i pe omenie”., idem, Miďż˝carea Legionarďż˝ ďż˝i ��rďż˝nimea, pag. 17
De aceea „fruntaďż˝ii legionari nu se aleg dupďż˝ avere sau dupďż˝ oamenii pe care ďż˝i atrag ďż˝n partid, ci dupďż˝ [cenzurat]��enia sufletului, dupďż˝ puterea lor de dragoste, de credin�� ďż˝i de jertfďż˝ ”., ibidem
De-aceea, „legionarismul ďż˝ncurajeazďż˝ ďż˝i se ďż˝ntemeiazďż˝ pe libertate. Vii ďż˝n legionarism pentru cďż˝ eďż˝ti liber, pentru cďż˝ te-ai hotďż˝rďż˝t sďż˝ depďż˝eďż˝ti cercurile de fier ale determinismului biologic (frica de moarte, de suferin��, etc.) ďż˝i ale determinismului economic (frica de a rďż˝mďż˝ne pe drumuri). Cel dintďż˝i gest al legionarului este un gest de totalďż˝ libertate: el ďż˝ndrďż˝zneďż˝te sďż˝ se rupďż˝ de toate lanďż˝urile robiei sale spirituale, biologice ďż˝i economice. Nici un determinism exterior nu-l mai poate influenďż˝a. ďż˝n clipa cďż˝nd s-a hotďż˝rďż˝t sďż˝ fie liber, toate spaimele ďż˝i toate complexele de inferioritate dispar ca prin farmec. Cel care intrďż˝ ďż˝n Legiune, ďż˝mbracďż˝ pentru totdeauna cďż˝maďż˝a morďż˝ii. Asta ďż˝nseamnďż˝: legionarul se simte atďż˝t de liber, ďż˝ncďż˝t nici moartea nu-l mai ďż˝nspďż˝imďż˝ntďż˝”. (Mircea Eliade, Libertate, ďż˝n Iconar, Cernďż˝uďż˝i, an III, 1937 nr. 5. Textul se regďż˝seďż˝te ďż˝n volumul, Mircea Eliade, Textele «legionare» ďż˝i despre «romďż˝nism», Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pag. 6 „«Cel care ďż˝tie sďż˝ moarďż˝ nu va fi rob niciodatďż˝». ďż˝i nu e vorba numai de robia etnicďż˝ sau politicďż˝, ci, ďż˝n primul rďż˝nd, de robia spiritualďż˝. Dacďż˝ eďż˝ti gata sďż˝ mori, nu te mai poate robi nici o fricďż˝ , nici o slďż˝biciune, nici o timiditate. ďż˝mpďż˝cďż˝ndu-te cu gďż˝ndul morďż˝ii, atingi cea mai totalďż˝ libertate care ďż˝i este ďż˝ngďż˝duitďż˝ omului pe pďż˝mďż˝nt”., ibidem

Iar dacďż˝, „e adevďż˝rat, pot fi ďż˝i dintre legionari unii care sďż˝ fi rďż˝mas la mentalitatea politicďż˝ sau la cea haiduceascďż˝”(Constantin Noica, Limpeziri pentru o Romďż˝nie legionarďż˝, ďż˝n Buna Vestire, anul IV, seria a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1940. Conferin�� ďż˝inutďż˝ la Radio ďż˝n seara de 5 octombrie 1940, apud site-ul Fundaďż˝iei George Manu): „ei sunt ďż˝ntďż˝rziaďż˝ii Miďż˝cďż˝rii sau( structural inapďż˝i de a progresa o datďż˝ cu ea. De aceea nu judecaďż˝i Miďż˝carea dupďż˝ cei care nu stau decďż˝t la periferia ei, ci dupďż˝ cei buni, care nďż˝zuiesc sďż˝ fie ďż˝ncďż˝ ďż˝i mai buni, ďż˝i stau ca atare ďż˝n inima ei. Dacďż˝ veďż˝i spune: «Am vďż˝zut un legionar fďż˝cďż˝nd cutare acďż˝iune nevrednicďż˝», nu veďż˝i ďż˝nďż˝elege ce este de ďż˝nďż˝eles. Cďż˝nd ďż˝nsďż˝ veďż˝i vedea – ďż˝i-l puteďż˝i vedea – un legionar care ďż˝ncďż˝ nu e mulďż˝umit cu sine, atunci veďż˝i fi vďż˝zut ceva din Legiunea ďż˝nsďż˝i. Veďż˝i fi vďż˝zut umbra lui Corneliu Codreanu ďż˝i a lui Moďż˝a; lumina lui Corneliu Codreanu ďż˝i a lui Moďż˝a”., ibidem

103 Ernest Bernea, Stil legionar, Tipografia Bucovina, I.E. Torou�iu, Bucure�ti, 1937; reeditare Salzburg, Colec�ia Omul Nou, 1953 [S.L.], apud site-ul Funda�iei George Manu.

„Legiunea nu luptďż˝ contra cuiva, luptďż˝ pentru ceva: pentru valorile spirituale”104. Iar legionarii „nu merg pe drumul lor, ci pe drumul naďż˝iei, care e al mďż˝ntuirii pentru cďż˝ pe el strďż˝juieďż˝te Dumnezeu”105.

104 Constantin Noica, Limpeziri pentru o Rom�nie legionar�, apud site-ul Funda�iei George Manu
105 Nae Ionescu, Sub semnul Arhanghelului, �n Buna Vestire, anul I, nr. 100 din 27 iunie 1937, apud site-ul Funda�iei George Manu.

„«Ori ďż˝nvingem ori murim» nu e numai un refren de cďż˝ntec legionar, ci ďż˝nsuďż˝i principiul acestei miďż˝cďż˝ri care, ďż˝n afarďż˝ de aceea a lui Avram Iancu, este singura cu adevďż˝rat revoluďż˝ionarďż˝ ďż˝n istoria noastrďż˝”106.

106 Nichifor Crainic, Revolu�ia legionar�, apud site-ul Funda�iei George Manu