adelin_antonescu
Data �nscrierii: 24/Dec/2006
Mesaje: 5
|
 Trimis: Duminic�, 24 Dec 2006 12:44 Titlul subiectului: MISCAREA LEGIONARA versus FRANCMASONERIA SI COMUNISMUL (1-5) |
 |
|
|
Radu Mihai CRI�AN
doctor �n economie – specializarea Istoria g�ndirii economice
SECRETUL SABIEI DE FOC.
Sau cum e cu putin�� Fenomenul Legionar
ISBN (10) 973-731-442-5; ISBN (13) 978-973-731-442-0
- constituie, �n fapt, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit� a lucr�rii Sur�sul Legiunii. Sau cum �n�eleg eu Legionarismul Rom�nesc, Editura Cartea Universitar�, Bucure�ti, 2006;
- este, �n cadrul prezentului fi�ier, tehnoredactat �n maniera grafic� ce v� permite s�-l transforma�i, extrem de lesnicios, �n pagin� web (f�r� �ns� ca aceasta s� v� diminueze, nici c�tu�i de pu�in, posibilitatea public�rii sale �i pe suport h�rtie, ba chiar, dimpotriv�, u�ur�ndu-vo);
- are toate drepturile de multiplicare, traducere, adaptare �i r�sp�ndire absolut libere (gratuite �i ne�ngr�dite), at�t pentru Rom�nia c�t �i pentru fiecare dintre celelalte ��ri ale lumii.
Motto:
Ceea ce-i neadev�rat nu devine adev�rat prin �mprejurarea c�-i na�ional; ceea ce-i injust nu devine just prin aceea c�-i na�ional.
Na�ionalitatea �n margenile adev�rului.
Mihai Eminescu, Manuscrisul Din �edin�ele Societ��ii Rom�nia Jun�. Na�ionali�tii �i Cosmopoli�ii, �n Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Edi�ie critic� �ntemeiat� de Perpessicius, Editura Academiei Rom�ne, Bucure�ti, 1980, pag. 457
„Nu fi�i lupt�tori f�r� s� v� fi adaptat �i perfec�ionat o tehnic� a contactului cu Dumnezeu. O contactare a infinitului, cu ajutorul inimii smerite.(
�nv��a�i ritmul larg al respira�iei plantelor �i stelelor. Nu r�m�ne�i �n respira�ia gr�bit� a fricii sau urii. Lua�i-v� zalele r�bd�rii �i p�cii interioare. Ruga�i-v� �nainte de a porunci sau de a da sfaturi altora. Nu intra�i �n destinul colectiv f�r� s� v� fi g�sit pe voi, f�r� s� �ti�i cum s� �ine�i luminile din l�untru aprinse”.*
*Vasile Posteuc�, Destinul imperial al rom�nilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., f.a., pag. 62
Dragul meu cetitor
Drag� semene,
G�ndurile pe care le cite�ti acum sunt mai degrab� o m�rturisire dec�t o prefa�� propriu-zis� (al c�rei echivalent �l reprezentau la prima lor edi�ie). Sau dec�t un tratat elementar (pe care �l pre�nchipuie, poate, acum).
De�i se refer� la o monografie legionar�, sunt scrise de un nelegionar. De c�tre un rom�n care nu se consider� nici favorabil legionarilor, nici �mpotriva lor. �i care nici m�car nu este de profesie istoric. Ci doar un semen al t�u pe care, unul dintre editorii autoangaja�i �ntr-un demers monografic despre Ion Mo�a �i Vasile Marin, l-a invitat s�-�i �mp�rt�easc�, pe-at�t c�t permite spa�iul unei introduceri, din sentimentele �i g�ndurile pe care i le-a prilejuit �nt�lnirea cu scrisul militant al acestor doi comandan�i legionari. Aceasta din unicul considerent c�, anterior, alc�tuisem �i publicasem testamentele politice a �ase dintre Martirii Neamului, �ntre care treimea de conducere a Legiunii – Codreanu, Mo�a �i Marin – (al�turi de Eminescu, Antonescu �i Iorga1), cu �nse�i cuvintele fiec�ruia dintre ei, prin asamblare logic� de IDEI CITATE.
1 Cu care, cu tustrei, aceasta se afl� �n deplin� unitate ideatic�.
Sunt con�tient c�, accept�nd invita�ia, �mi asum o responsabilitate imens�. Din cel pu�in urm�toarele �apte motive:
1) „Fenomenul legionar a fost �i este cel mai intens supus denatur�rii”2.
2 Gheorghe Buzatu, Despre legionari �i legionarism, prefa�� la monografia Corneliu Zelea Codreanu �i epoca sa, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., 2001, pag. 7
2) „Mi�carea Legionar� nu a avut niciodat� �ansa unui proces fair play, cu dreptul de a-�i prezenta punctul de vedere �i a se ap�ra”3.
3 Ion Varlam, PseudoRom�nia. Conspirarea deconspir�rii, Editura VOG, Bucure�ti, 2004, pag. 332
3) Aproape „toate opiniile c�te s-au exprimat p�n� ast�zi despre Mi�carea Legionar�, cu excep�ia acelora ale legionarilor �n�i�i, au la baz� �n exclusivitate informa�ii dintr-o singur� surs�, cea a adversarilor ei, fie c� ace�tia sunt democra�ii de dinaintea ultimului R�zboi mondial, fie c� ei sunt de-a dreptul comuni�ti, situa�i – deci – �ntr-o postur� politic� diametral advers�”4.
4 Ion Papuc, Cu fa�a spre trecut. Portrete �i ideologii, Editura Vergiliu, Bucure�ti, 2005, pag. 367
4) „�ntre feluritele regimuri �i guvern�ri care s-au succedat �n Rom�nia �n ultimii 60 de ani5 (iau �n calcul �i( ani[i] postrevolu�ionari() exist� un element de continuitate, un punct comun �n comportamentul lor politic: antilegionarismul6”7.
5 Pentru pertinenta actualizare a num�rului de ani, accentuez c� textul este publicat �n 2001.
6 „Legionarii au fost lovi�i din toate direc�iile. Au f�cut ani grei de pu�c�rie dup� 23 august 1944, dar �i �nainte de venirea la putere a comuni�tilor!” (Ion Coja, Legionarii no�tri, Editura UMC, Bucure�ti, 2001, pag. 9) „�nainte de 1944, regimul de deten�ie a fost evident mai dur pentru legionari dec�t pentru comuni�ti! �i tot a�a mai departe, dup� 1944, regimul de deten�ie a fost mai dur pentru legionari dec�t pentru ceilal�i! Culmea, o serie de legionari de�inu�i politici �nainte de 1944, condamna�i politic de( burghezo-mo�ierimea noastr�, au r�mas �n temni�� �i dup� «Eliberarea din august 1944». Unii dintre ace�tia au fost elibera�i abia �n 1964!” (ibidem, pag. 9) … „Nu �tiu ce alte tr�s�turi comune vor fi av�nd Armand C�linescu �i Petre Roman, dar una este sigur�: antilegionarismul, care pe primul l-a �mpins la crim�, pe cel�lalt la minciun�. (Printre altele, minciuna cu legionarii implica�i �n evenimentele de la T�rgu Mure�, �n martie 1990!)”, ibidem
7 ibidem
5) „Ne-a fost impus� cu consecven�� o adev�rat� dogm� ideologic�, fundamentat� pe mitul propagandistic al «s�lb�ticiei» legionare(... Legionarismul a devenit astfel imaginea public� a tuturor relelor de ieri �i de azi”8. „At�t de mult au fost repetate aceste lucruri, at�ta cerneal� s-a v�rsat �i at�ta patim� a fost investit� �n aceast� denigrare concertat�, �nc�t pentru anumite min�i comode problema nici nu mai merit� discutat�9”10.
8 R�zvan Codrescu, �n c�utarea Legiunii pierdute, Editura Vremea, Bucure�ti, 2001, pag. 9, 10
9„C�nd se roste�te numele( Mi�c�rii Legionare, multora li se pare c� �tiu totul dinainte…”, ibidem, pag. 10
10 ibidem
6) „Istoria const� din a pune �ntreb�ri trecutului, astfel ca r�spunsurile s� fie �nv���minte c�l�uzind prezentul �i( preg�ti[nd] viitorul”11.
11 �erban Milcoveanu, Tactica �i strategia �n �ntreb�ri cu sau f�r� r�spuns, tipografia TCM Print, Bucure�ti, 2001, pag. 61
7) „Na�iunile sunt independente �i suverane �n m�sura �n care au �i practic� g�ndirea critic� concluziv�”12.
12 ibidem, pag. 15
A�adar, consider, �mpreun� cu R�zvan Codrescu, c� „nici un cuget drept �i nici o inim� curat� nu poate ocoli anumite �ntreb�ri demistificatoare”13. Cu-at�t mai mult cu c�t, �n marasmul de ast�zi, care se agraveaz� zi dup� zi, Neamului nostru �i lipsesc, „�ntr-o propor�ie �ngrijor�toare, orizontul spiritual, cultural �i politic necesar marilor primeniri istorice”14. Cu-at�t mai mult cu c�t, de�i „istoria rom�neasc� mai veche nu fusese lipsit� de mari con�tiin�e misionare, �n frunte cu Eminescu15, (;)niciodat� duhul misionar nu mai p�trunsese at�t de ad�nc �n g�ndul, sim�irea �i fapta unei �ntregi genera�ii. C�ci «miracolul interbelic» rom�nesc – �n m�sura �n care a existat unul – st� mai cu seam� �n acest flux creator, pornit dinspre elite �i r�sp�ndit p�n�-n r�ndurile largi ale poporului. N-au existat �n aceast� genera�ie numai mari personalit��i creatoare, aglomerate ca-n nici o alt� epoc� �n istoria rom�nilor, ci �i un larg front «popular» de lupt� �i crea�ie na�ional�, catalizat �ndeosebi de tinerimea legionar�”16. Iar istoriografia din Rom�nia, „�nc� tributar�( cenzurii ideologice, n-a ajuns p�n� acum, din nefericire, s� analizeze �i s� evalueze f�r� prejudec��i complexul fenomen legionar, unic nu doar pe plan rom�nesc, ci, �n anumite privin�e, chiar pe plan european17”18.
13 R�zvan Codrescu, �n c�utarea Legiunii pierdute, pag. 107
14 ibidem, pag. 163
15„p�rintele ideologiei na�ionale moderne �n evolu�ia noastr�” (Octavian Goga, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucure�ti, 1992, pag. 53) �i „cel mai echilibrat creier politic al Rom�niei �n cre�tere”., ibidem
16 R�zvan Codrescu, �n c�utarea Legiunii pierdute, pag. 107
17 „Concluzie la care au ajuns mai mul�i anali�ti str�ini, printre care �i( Armin Heinen, autorul celei mai ample monografii dedicate p�n� ast�zi fenomenului legionar: Die Legion «Erzangel Michael» in Rum�nien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, S�dosteurop�ische Arbaiten, M�nchen, 1986 (558 pp.)”, ibidem, pag. 107
18 ibidem
�ns�, voiesc s� fim bine �n�ele�i, �nc� de la �nceput: fireasca �i, mai mult poate dec�t oric�nd, necesara punere a �ntreb�rilor demistificatoare nu trebuie nicidecum s� �nsemne c�derea �n extrema cealalt�, �n hiperbolizarea legionarismului, �n negarea p�n� �i a putin�ei de-a avea �i el, ca orice este omenesc, imperfec�iuni. A�adar, un demers investigativ �ntreprins cu onestitate �i cuviincio�ie, f�r� nici cel mai mic resentiment sau idee preconceput�. �i tot esen�ial, aplecarea asupra oric�rei opinii sau surse �nt�lnite, indiferent de gradul de concordan�� al acesteia cu versiunea «politic corect�» asupra fenomenului �i a tot ce este conex lui; ba chiar cu cea legionar�, c�nd exist�.
Intui�i desigur c�, str�duindu-m� s� privesc lucrurile �n aceast� manier�, optez, �n mod necesar, pentru o onorare NEconven�ional� a invita�iei c�reia-i dau curs. Adic� o voi folosi doar ca pretext pentru a «zburda» pe arii cu mult mai largi, �i a te invita la corela�ii de ordin �ndep�rtat �ntre elemente aparent f�r� nici o leg�tur� cu subiectul. �ntre altele, schi�ez chiar o ipotez�, dup� c�t cunosc, cu totul inedit� asupra celei de a doua conflagra�ii mondiale.
Toate acestea prefer�nd s� aduc �n discu�ie, cu prec�dere, aspecte abordate pu�in ori chiar deloc �n cercet�rile care Dumnezeu m-a privilegiat s�-mi ajung� sub ochi. Indiferent dac� sunt au ba comode Legiunii �i/sau oricui altcuiva.
�n foarte pu�ine cuvinte spus, dup� contactul ce l-am avut cu scrisul na�ionalist rom�nesc, cu cele �ase personalit��i c�rora, pu�in mai devreme, aminteam c� le-am redactat, cu �nse�i cuvintele lor, testamentele politice, dar nicidecum numai cu ele: consider c� mesajul ideatic legionar, con�inut esen�ialmente �n scrisul lui Codreanu, Mo�a �i Marin, este sinteza celor patru Sfinte Evanghelii, tr�it� �i m�rturisit� �ntru mucenicie, cel pu�in de c�tre ei trei – g�nditori �i militan�i ai ortodoxiei cre�tine, implicit ai rom�nismului autentic.
Motiv pentru care �mi este peste putin�� s� dau crezare celor ce caut� s� acrediteze teze precum aceea a sus�inerii de c�tre Hitler a Mi�c�rii Legionare; a fascismului G�rzii de Fier, ori a (sic!) subordon�rii sale fa�� de Moscova.
Mai mult, nu exclud absolut deloc, cel pu�in ca ipotez� de lucru, posibilitatea ca �nsu�i R�zboiul al II-lea mondial s� nu fi fost dec�t o imens�, pervers� �i s�ngeroas� cacialma, etap� strategic� a ob�inerii mult-tr�mbi�atei globaliz�ri, adic� a statului unic planetar.
�mi st�ruie �n minte cuvintele �ncredin�ate h�rtiei �n 1945, pe-ascuns, de Constantin R�dulescu Motru, �n jurnalul s�u secret: „Victoria pe care o urm�resc alia�ii este �n contra na�ionalismului, iar nu contra industrialismului, sau chiar a militarismului german. De-aceea Roosevelt, �n discursul pe care avea s�-l pronun�e, dac� nu murea, vorbe�te de bunele rela�ii �ntre na�iuni, �i( acela�i limbaj �l �ine �i urma�ul s�u Truman, �naintea Congresului Statelor Unite. Aceea�i cauz� explic� �i apropierea dintre Statele Unite ale Americii �i Republicile sovietice(: ura pe care o au amundou� �n contra ideologiei na�ionaliste”19. �i, nu �nt�mpl�tor „to�i mini�trii no�tri se �ntrec, care mai de care, s� fac� abstrac�ie de diferen�ele de etnicitate �n numirile de func�iuni �i �n m�surile de legisla�ie administrativ� �i �colar�. �n Moldova sunt prefera�i evreii, iar �n Transilvania ungurii. La noi adev�ratul �n�eles al cuv�ntului fascist, nu este altul dec�t na�ionalist”20.
19 Constantin R�dulescu Motru, Revizuiri �i ad�ugiri, vol.III, Editura Floarea Darurilor, Bucure�ti, 1999, pag. 169, 170
20 ibidem, pag. 170
�ns�, nota bene, doar na�ionalist rom�n, c�ci, �i continu� acela�i Constantin R�dulescu Motru confesiunea, „pentru anii, c��i �mi vor fi da�i s� mai tr�iesc, cititul nepotolit pe care-l practicam mai �nainte ar fi chiar pentru mine un izvor de ve�nic� nelini�te �i m�hnire. (;)Se vor publica �n Rom�nia numai scrieri politice de patim� ad�nc�, dar de g�ndire superficial�. �n ziaristic� vor domina intelectualii evrei, cari au talentul s� scrie despre orice, �i �n fond despre nimic serios. Se va continua propaganda de ast�zi �n contra rasismului �i a tiraniei hitleriste, simple pretexte pentru evrei de a ascunde sub ele, pentru ochii rom�nilor, adev�ratele lor interese. Intelectualii rom�ni(, de frica cenzurii, c�ci cenzura va dura �i dup� �ncheierea p�cii, (;)se vor m�rgini la banalitate. Publica�iile cu con�inut filosofic, cu deosebire, se vor reduce la repetarea cli�eelor preferate de partidul de la guvern”21.
21 ibidem, pag. 37
Dar cum s-ar putea ca dou� sisteme politice �i economice at�t de tr�mbi�at contradictorii �ntre ele – capitalismul �i comunismul –, respectiv cele dou� omnipotente «superputeri» mondiale, chiar �i numai s� sugereze cuiva tabloul a dou� bra�e, aparent independente �i opuse, ale unuia �i aceluia�i creier arhipotent dar greu vizibil?
M-a fr�m�ntat aceast� �ntrebare. Am forat. �i astfel, �n spiritul fidelit��ii fa�� de obiectivitatea �tiin�ific�, a�a precum am precizat �i cu alt prilej22, nu pot face abstrac�ie nici de faptul c� �n consistentul dic�ionar de personalit��i evreie�ti, scris numai de autori evrei, tradus �n rom�ne�te de un colectiv condus de o evreic� �i publicat �n anul 2001 la editura Hasefer – oficial evreiasc�, Karl Marx este prezentat ca «descendent (at�t dup� mam� c�t �i dup� tat�) al unei lungi genealogii de rabini», iar o seam� dintre conduc�torii la v�rf ai loviturii de stat bol�evice �i, totodat� ai regimului comunist sovietic sunt �i ei prezen�i.
22 �n interviul pe care doamna doctor Irina Airinei, redactor la Radio Rom�nia Cultural, mi l-a luat �n ziua de 9 august 2005, privitor la lucrarea Testamentul politic al lui Mihai Eminescu. Interviu publicat sub form� de bro�ur�, �n acela�i an, la editura bucure�tean� Cartea Universitar�.
De asemenea, �n acela�i spirit de onestitate �tiin�ific�, nu pot nesocoti nici elemente precum:
- prezen�a �n acela�i dic�ionar de personalit��i iudaice, a unei ample rubrici biografice dedicate bancherilor Rotschild;
- sau includerea �n prestigioasa lucrare Ilu�tri francmasoni (ap�rut� �n 1999 la Editura Nemira), at�t a lui Hitler c�t �i a lui Mussolini, �n contextul �n care analiza comparativ� a celor dou� culegeri biografice, reliefeaz� prezen�a, deloc rar�, �n lume, la nivelul conducerii francmasonice superioare a unor proeminente personalit��i evreie�ti.
Prin urmare, la aflarea unor astfel de �tiri, este oare nejustificat din parte-mi nu s� contest, ci s� manifest doar o circumspec�ie metodic�, descartian� dac� vrei, asupra veridicit��ii felului �n care, manualele contemporane de istorie �i majoritatea mass-mediei oficiale comenteaz�, de exemplu, realit��i de r�scruce ale istoriei universale, cum sunt al doilea Razboi mondial, capitalismul �i comunismul?
Sigur, cetitorul meu drag, parc� te-aud deja cum, perfect legitim, m� vei �ntreba acum cu stupoare:
«– Bine, dar asta, domnule Cri�an, �nseamn� c� dumneavoastr� lua�i �n calcul inclusiv ipoteza extraordinar� c� Hitler, adic� persoana care a ordonat �i condus un genocid asupra evreilor, era, de fapt, agent iudaic? Ori asta-i culmea absurdit��ii!... Afar� doar dac� sus�ine�i c� de Holocaust este vinovat cu totul altcineva, sau chiar nega�i existen�a Holocaustului.»
Iar �ntrebarea ta e mult prea grav� �i mult prea esen�ial� spre-a m� preface, chiar �n condi�iile actualei legisla�ii penale, c� n-am auzit-o.
A�adar ��i r�spund. �i, f�r� a nega nici existen�a genocidului �n mas� asupra evreilor, nici rolul de�inut de Hitler �n desf�urarea lui, ��i redau �ntocmai, �i sub beneficiu de inventar, o suit� de paragrafe pe care le g�se�ti �n lucrarea: Protocoalele Kogaionului. Teze �i ipoteze consemnate �i autentificate de Ion Coja pentru a se �n�elege �i evalua corect Contenciosul Rom�no-Evreiesc, inclusiv – a�a numindu-l unii – «Holocaustul din Rom�nia».
Iat�-le:
„�n mediile interesate �i c�t de c�t informate asupra celor petrecute �n anii aceia, circul� teorii �i teze care leag� chiar derularea Holocaustului de o complicitate evreiasc�, a unor evrei, a unor lideri evrei, a unor interese evreie�ti. Este exclus ca liderii evrei de azi s� nu cunoasc� aceste teze, care incrimineaz� �n modul cel mai sever cu putin��. Opinia public� a�teapt� o dezmin�ire categoric� �i bine argumentat� din partea evreimii, a celor �n drept, dar �i datori s-o fac�, prin care s� se pun� cap�t acelor specula�ii care dau Holocaustului o dimensiune �i mai odioas� dec�t cea real�. Probabil real�!...
Avem �n vedere pe cei care leag� desf�urarea Holocaustului de teoriile rasiste la care au aderat mul�i lideri de con�tiin�� evei, chiar �nainte de instalarea la putere a nazismului, teorii potrivit c�rora omul trebuie s� intervin� pentru �ndep�rtarea din via�� sau de la procrea�ie a exemplarelor umane tarate, biologic nereu�ite. Nici un popor nu duce lips� de asemenea «rebuturi» umane. Via�a de ghetou a dus �i la apari�ia unui mare num�r de evrei degenera�i, a unor «evrei de calitate inferioar�». Ipotez� prezentat� de B.B.C., cu ani �n urm� �i apar�in�nd unui istoric englez, potrivit c�ruia lag�rele naziste de concentrare �i exterminare i-au «selectat» �ndeosebi pe evreii care nu corespundeau unor parametri antropometrici anumi�i. Semnul de recunoa�tere a acestor evrei de calitate inferioar� se pare c� a fost �n primul r�nd s�r�cia, neputin�a de a accede la un standard de via�� c�t de c�t civilizat. Oricum, este bine cunoscut faptul c� atunci c�nd Hitler le-a cerut evreilor s� p�r�seasc� Germania, nu to�i evreii au putut �i au avut unde s� plece. Se pare c� liderii comunit��ii evreie�ti au fost cei care au decis, prin liste �naintate oficialit��ilor germane, care evrei urmau s� plece din Germania, salv�ndu-se astfel, �i care evrei r�m�neau �n Germania, pentru a umple lag�rele de exterminare! Ceva similar s-a petrecut �i �n Basarabia. Cu pu�in �nainte de declan�area r�zboiului au p�r�sit Basarabia zeci de familii de evrei boga�i, informa�i asupra faptului c� urmeaz� a se petrece �n Basarabia evenimente grave, sc�pate de sub controlul legilor. La fel cum, �n aceia�i ani, plecarea �n Palestina salvatoare nu era accesibil� tuturor evreilor din Rom�nia, ci se f�cea dup� anumite criterii, inclusiv criterii biologice: tinere�e, �nzestrare fizic� �i intelectual�, stare de s�n�tate perfect� etc.(
Surse orale evreie�ti acrediteaz� ideea c� printre evrei este destul de bine cunoscut� aceast� cutremur�toare dimensiune a Holocaustului! Numai c� interdic�ia de a comenta �n public aceast� stupefiant� eventualitate este absolut� pentru evrei.
C�t prive�te teza (ipoteza) istoricului englez, acesta �i-a prezentat-o sub forma unei piese de teatru care, a doua zi dup� premier�, a fost interzis� de cenzura britanic�, gest care nu se mai petrecuse de c�teva secole �n Anglia. �n motiva�ia interven�iei, organele de cenzur� au afirmat c� nu pun �n discu�ie interpretarea dat� Holocaustului, asupra c�reia numai speciali�tii se pot pronun�a, ci iau �n considera�ie sensibilitatea celor care au suferit �n Holocaust �i pe care �i va r�ni prea dureros teza autorului. Din p�cate nici p�n� azi speciali�tii, �n primul r�nd speciali�tii evrei �n istoria Holocaustului, nu au dat r�spuns cumplitelor acuza�ii formulate de autorul englez, al c�rui text �i ale c�rui argumente, au r�mas necunoscute, au fost scoase din circuitul public al informa�iilor”23.
23 Ion Coja, Protocoalele Kogaionului. Teze �i ipoteze consemnate �i autentificate de Ion Coja pentru a se �n�elege �i evalua corect Contenciosul Rom�no-Evreiesc, inclusiv – a�a numindu-l unii – «Holocaustul din Rom�nia», Uniunea Vatra Rom�neasc�, Editura �ara Noastr�, Bucure�ti, 2004, pag. 13-15
Iar, ca replic�, tu �mi vei spune, c�, din respectivul citat nu reiese nicidecum c� Hitler le-ar fi fost evreilor subordonat, ci doar c� liderii acestora, chiar dac� or fi operat acea cutremur�toare selec�ie, nu e exclus s-o fi f�cut �mpotriva voin�ei lor ea fiind, �n condi�iile descrise, singura posibilitate de a-�i salva m�car o parte din cona�ionali.
�i-ar fi neonest s�-�i t�inuiesc c� �i eu mi-am spus la fel. Din fericire �ns� am g�sit un �nceput de speran�� c� pot ie�i din impas – urm�toarea l�murire editorial�, aflat� la pagina 204, �n monografia Horia Nestorescu B�lce�ti, Ordinul Masonic Rom�n: „Nu am publicat, de�i am avut la dispozi�ie, listele membrilor lojilor pur evreie�ti, aflate �n subordinea Ordinului B’nei B’rith (Fiii Alian�ei24), Districtul IX Rom�nia, de alt� factur� �i structur� dec�t cele din obedien�a Ordinului Masonic Rom�n”25.
24 Alian�� pe care Alexandru �afran, o explic� astfel:
„Dumnezeu i se reveleaz� lui Abraham, �n mod individual, �n �ara Sf�nt� �i �i porunce�te printr-o mi�va, care va primi mai t�rziu pe Sinai confirmarea sa toraic� de a aplica «pecetea» natural�, de a �nscrie «semnul» fizic al alian�ei Sale cu el �i cu posteritatea sa, �n carnea sa. Dumnezeu a prescris circumcizia lui Abraham �i a descenden�ilor s�i, pentru a stabili pentru �ntotdeauna nu doar leg�tura dintre El, patriarhul evreu, �i rasa sa, viitorul Israel, ci �i, �n acela�i timp, leg�tura dintre El �i p�m�ntul «peregrin�rilor» lui Abraham, viitorul Ere�-Israel”., Alexandru �afran, Poporul lui Israel �i �ara lui Israel. Israel, «inima na�iunilor»; Ere�-Israel, sufletul universului, Curs �inut la Universit��ile din Geneva, Amsterdam �i Jyvaskyla (Finlanda), la Trinity College din Cambridge �i la Sorbona. Expunere prezentat� la Paris, la Conferin�a rabinic� european�. �n volumul: Alexandru �afran, Israel �i r�d�cinile sale, Editura Hasefer, Bucure�ti, 2002, pag. 58, 59
„Ere�-Israel, �ara lui Israel”.(ibidem, pag. 26) „Chiar �nainte de a alege Israelul, �i aleg�nd Ere�-Israel, Dumnezeu proclam� c� �ntregul p�m�nt �i cu tot ce cuprinde acesta sunt ale lui”. (ibidem) „Israel este omul �i poporul prin excelen��. Israel «este numit om», c�ci el este principiul vital al omului; Israel este numit popor, c�ci el este «inima na�iunilor», potrivit specific�rii Zoharului �i a lui Rabi Iehuda Halevi (sec. XII)”., ibidem, pag. 27
„Dumnezeu, pedepsind Israelul, nu �i retrage niciodat� dreptul asupra ��rii pe care El i-a dat-o pe veci(. De altfel, Israel nu poate renun�a la Ere�-Israel, c�ci nu renun�i la un angajament uman �i la o promisiune divin�, nu se separ� de o mo�tenire uman� �i de un dar divin”., ibidem, pag. 31, 32
„Israel r�m�ne pentru totdeauna proprietarul uman al ��rii care apar�ine lui Dumnezeu, �i pe care El a oferit-o poporului S�u”. (ibidem, pag. 32) „Ere�-Israel tr�ie�te �n inima lui Israel, c�ci Ere�-Israel este «so�ia sa din tinere�e». Ere�-Israel nu l-a schimbat pe Israel pentru un alt popor; Israel nu a schimbat Ere�-Israel pentru o alt� �ar�. Israel �i Ere�-Israel r�m�n deci indisolubil uni�i unul cu cel�lalt, c�ci ei r�m�n, ambii, uni�i cu Dumnezeu. Ori Dumnezeu nu a schimbat poporul S�u cu un altul”., ibidem, pag. 33
„Israel trebuie s� se identifice cu mi�vot, cu poruncile divine cuprinse �n Tora”., ibidem, pag. 25
„Tora constituie instrumentul spiritual al lui Dumnezeu pentru Crea�ia lumii, iar mi�vot constituie instrumentul practic al omului pentru perfec�ionarea lumii”., ibidem
„�ntreaga Tora, scris� �i oral�”.,ibidem, pag. 49
„Tora scris� ne �ncredin�eaz� secretele limbii sale originare, ebraica, ca �i ale poporului ebreu”., ibidem
„Tora oral�( reflect� structurile mentale proprii lui Israel �i ob�ine aplicarea sa complet� �n Ere�-Israel”., ibidem
„Dumnezeu ofer� Tora oricui, cu condi�ia ca ea s� fie acceptat� �n totalitate, �n unitatea ei material-spiritual�. Dar numai Israel a acceptat-o cu aceast� condi�ie; el s-a angajat s� o aplice pretutindeni �i s� o realizeze �n Ere�-Israel”., ibidem, pag. 52
„Promulgarea Torei lui Dumnezeu pe Sinai declan�eaz� �ntr-adev�r sin a, ura na�iunilor lumii �mpotriva poporului lui Dumnezeu. Popoarele p�m�ntului nu-i iart� lui Israel faptul de a fi acceptat ceea ce ele au considerat inacceptabil”. (ibidem, pag. 52, 53) „Popoarele p�m�ntului atac� deci Poporul lui Dumnezeu, Poporul Torei, a c�rui privire p�trunz�toare sup�r�, a c�rui voce persuasiv� deranjeaz�, a c�rui prezen�� irit�.
Popoarele p�m�ntului, atac�nd Israelul vor, de fapt, s�-l atace pe Dumnezeu, a c�rui Tora au refuzat-o, a c�rui suveranitate au respins-o: «Ele ur�sc Israelul, deoarece �l ur�sc pe Dumnezeu». Popoarele p�m�ntului «ridic�ndu-se �mpotriva lui Israel, se ridic� �mpotriva lui Dumnezeu». Dar ele nu-L pot sesiza, nu-L pot atinge dec�t prin Israel”., ibidem, pag. 53
Nu comentez...
Ci, doar continui citarea:
„Prin alian�a carnal� a circumciziei �i alian�a spiritual� a Torei, Dumnezeu stabile�te leg�tura integral�, total�, �n acela�i timp material� �i spiritual�, dintre israelit, poporul lui Israel �i �ara lui Israel.
Alian�a circumciziei este o mi�va a Torei, «care echivaleaz� cu toate celelalte mi�vot». Iat� de ce, noteaz� Gaonul din Vilna, mi�va circumciziei este denumit� pur �i simplu brit, «alian��», c�ci ad�ug�ndu-se celorlalte �ase sute dou�sprezece mi�vot (valoarea numeric� a cuv�ntului brit este de 612) ea completeaz� num�rul 613, num�rul total de mi�vot al Torei.
Alian�a Torei este, de asemenea global�, c�ci Tora con�ine toate mi�vot; iar singur� mi�va «studierii Torei» echivaleaz� cu toate celelalte mi�vot”., ibidem, pag. 59, 60
„«Alian�a» care une�te pe Israel de Dumnezeul s�u «este etern�», «nu va fi rupt� niciodat�», «nu e revocabil�»; este o «alian�� de sare»: sarea nu se schimb�”., ibidem, pag. 65
„Confirmarea ata�amentului S�u indestructibil fa�� de Israel se afl� �n faptul c� Israel tr�ie�te: el nu poate fi dobor�t �n pofida suferin�elor pe care le suport�. «Orice arm� f�urit� �mpotriva lui va fi neputincioas�»”., ibidem, pag. 65
„�ntr-adev�r, Israel tr�ie�te, nu se schimb�. Nu numai c� tr�ie�te, dar el nu se schimb�. El este mereu, �n esen�a sa, �n structura sa fundamental� acela�i”.,ibidem, pag. 64
„Uitarea de sine provocat� de uitarea de Dumnezeu, de Tora(, antreneaz� p�catul cel mai grav, acela comis prin neglijen��”.(ibidem, pag. 70) „Cu toate acestea, zikaron, «memoria» evreului(, r�m�ne bun�; �n interioritatea sa ascuns�, ea r�m�ne aproape intact�. Ea nu sl�be�te niciodat� complet: ea nu sl�be�te dec�t la periferie. Zikaron nu �l tr�deaz� niciodat� pe evreu, fie el �i neatent. C�ci, �n fond, evreul nu-�i uit� niciodat� Dumnezeul s�u; el nu-�i uit� de Tora sa; el nu uit� de Poporul s�u, Israel; el nu-�i uit� �ara, Ere�-Israel”., ibidem, pag. 71
„C�t prive�te dispari�ia lui Israel din lume, aceasta este exclus�, chiar din cauza «privilegiului» «R�sp�ndirii» fizice a poporului evreu. Popula�ia evreiasc� dintr-o regiune poate fi distrus�; evreii pot fi expulza�i dintr-o �ar�, dar Israel nu ar putea fi «anihilat», fiindc� Dumnezeu nu poate fi biruit”., ibidem, pag. 64
„«Elokei Israel», «Dumnezeul lui Israel», devenit Meleh «Regele lui Israel», Malhuto bacol ma�ala, «Regalitatea Sa» se va impune tuturor, mai �nt�i din team� – ma�ala – pe care ea o va inspira, apoi ea va fi acceptat� de to�i cu bucurie: Regele lui Israel, recunoscut «Rege al �ntregului p�m�nt» va domni atunci asupra tuturor – «Va Timloh al col maasseha» – din �naltul muntelui Sionului”., ibidem, pag. 69
Mihai Eminescu – ”nebun”, ”antisemit”, ”xenofob”, ”retrograd” (�i, totdeodat�, „mare precursor al legionarismului rom�nesc”(Constantin Papanace, MIHAI EMINESCU un mare precursor al LEGIONARISMULUI rom�nesc, Edi�ia I-a, Editura Armatolii, Cetatea Etern�, 1951, coperta I-a - „Nimeni altul ca d�nsul nu este mai aproape de sufletul legionar”., ibidem, pag. 16)): „Cosmopolitismul e o simula�iune �i nimic alta, el n-a fost niciodat� un adev�r. Str�inii care au interese personale �n �ara Rom�neasc� de es., vor simula totdeauna cosmopolitismul, pentru c�, declar�ndu-�i adev�ratele lor sim�iri, ar putea s� pericliteze interesele lor individuale”., Mihai Eminescu, Manuscrisul Din �edin�ele Societ��ii Rom�nia Jun�. Na�ionali�tii �i Cosmopoli�ii, �n Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Edi�ie critic� �ntemeiat� de Perpessicius, Editura Academiei Rom�ne, Bucure�ti, 1980, pag. 457
Ceea ce nu-i �mpiedic� prin nimic ca, din ra�iuni tactice, s� se autoprezinte «rom�ni»: „Cine va face lista func�ionarilor mai cu seam� �nal�i, a pensionarilor, a deputa�ilor, a arenda�ilor bunurilor publice �i [a celor] private, c-un cuv�nt a tot ce reprezint� circula�iunea �i reglementarea vie�ii generale a ��rii, va observa cu �nlesnire c� fr�nele st�p�nirii reale a[u] sc�pat din m�na elementului autohton �i istoric �i a[u] �nc�put pe m�ini str�ine. Dar acest din urm� element, aceast� forma�iune( se pretinde rom�n�? Neap�rat se pretinde, c�ci altminterea n-ar avea pretext s� st�p�neasc�”., Mihai Eminescu, «Rom�nul» a contractat n�ravul..., Timpul, 29 iulie 1881, �n Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, Edi�ie critic� �ntemeiat� de Perpessicius, Editura Academiei Rom�ne, Bucure�ti, 1985, pag. 267
„Popor, na�iune e complexul de clase sociale al unor oameni de aceea�i origine etnic�. Proprietarul mare, ��ranul, negustorul, bresla�ul sunt �n acela�i mod popor; nimeni dintre ace�tia nu e mai mult ori mai pu�in popor dec�t fiecare dintre ei”., Mihai Eminescu, Un cenu�ar rom�n..., Timpul, 8 aprilie 1879, �n Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Edi�ie critic� �ntemeiat� de Perpessicius, Editura Academiei Rom�ne, Bucure�ti, 1989, pag. 215
25 Horia Nestorescu B�lce�ti, Ordinul Masonic Rom�n. Mai pu�in� legend� �i mai mult adev�r, cu un Cuv�nt �nainte de Mihail Sadoveanu, Casa de Editur� �i Pres� �ansa S.R.L., Bucure�ti, 1993, pag. 204 |
|
Autentificare
